17,571 matches
-
Și ea e? Întreabă gesticulînd sălbatic. Fătuca asta fără minte, obsedată de tot ce apare nou prin oraș, e cea cu care vrei să-ți petreci restul vieții? Luke, e o ființă de o superficialitate crasă! N-are pic de creier! N-are În cap decît shopping și haine... și pe prietenele ei... Mi s-a scurs tot sîngele din față și simt că mă clatin. N-am auzit de cînd sînt asemenea venin. Îi arunc o privire lui Luke. Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iată, de fapt îi crează, chiar cu tehnologii superperformante, când mai degrabă protezăm un organ, decât suntem în stare, ca medici, să vindecăm și producem mai multă suferință, decât bucurie. S-au reușit unele microintervenții chirurgicale cu laser, chiar pe creier. Rezultatul? Orbirea... Perspectivele pot fi de pe acum întrevăzute, dar în ultimă instanță, cu atât mai important este folosirea resurselor naturale în profilaxie și/sau îmbolnăviri (așa numitele cure de soare, igieno-dietetice naturiste, de ape minerale etc.) Resurse de acțiune mult
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
-mi dau seama cum se ajunge de la niște chestii mai degrabă benigne că asta se întâmpla, totuși, în niște discuții particulare, între prieteni și cunoscuți la ceva atât de grav. Fără îndoială că se leagă toate astea cumva, undeva în creierul omului, dar n-aș putea să-ți spun exact cum. Dorin Popa: Profesorul Alexandru Zub spunea unui ziarist că Sorin a fost mereu șantajat de Securitate, după ce a publicat, clandestin, o revistă, în liceu. Ca om inteligent ce este, vinovăția
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fericire, a dispărut și a dispărut prin implozie, nu prin explozie, cum îmi era teamă la un moment dat! Datorită acelor lecturi am rezistat în timpul crizei finale a regimului. Am rezistat nevrozei ce voia neapărat să mi se instaleze în creier... Acumularea de aberații punctuale din comunism mă reconforta, simțeam că, de la un punct încolo, nu va mai fi loc și sistemul se va gripa, apoi va exploda, imploda, se va destrăma... . Interesant mi se pare că Occidentul pare să fi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
persoane-țintă, pe temeiul corespondenței dintre semne, imaginea unor adevăruri misterioase. Chiromanția presupune divinația întemeiată pe examinarea mâinilor (lungime, fermitate, căldură, proeminențe, linii, figuri, morfologia degetelor, a unghiilor, piele). Oamenii devin înțelepți pentru că sunt muncitori, rolul mâinii fiind capital în dezvoltarea creierului (mersul pe verticală), în înțelegerea medicală (anomalii la unghii), în științe oculte, (esoterism), în sport (toate sporturile). Mantica este o știință și o artă simultan, trimite spre ritmul existențial, al comunicării între un om și corpul său în mișcare, între
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și cutele/ dermatoglife) de tip labirintic, pozițiile mâinii și ale degetelor, liniile, traiectoria și structura lor. Liniile schimbătoare din palmă depind de gândirea pozitivă, de schimbările de mediu, de meserie și oportunități. Liniile din palmă depind de câteva emisfere ale creierului, (la un dreptaci, emisfera stângă este dedicată logicii scrisului, vorbirii, științelor exacte și cititului, iar emisfera dreaptă, artelor vizuale și muzicii la un stângaci. În U. K., 13% din populație folosesc mâna stângă, emisferele sunt inversate). Emisfera dreaptă (creativitate, arte
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și cititului, iar emisfera dreaptă, artelor vizuale și muzicii la un stângaci. În U. K., 13% din populație folosesc mâna stângă, emisferele sunt inversate). Emisfera dreaptă (creativitate, arte, intuiție, emoții, muzică) se răsfrânge în mâna stângă, iar emisfera stângă a creierului uman (logică, scris, vorbire, matematică, lectură) se răsfrânge în mâna dreaptă. Mâna are valoare și în poziția din somn. Regele doarme pe spate, înțeleptul pe o parte, bogatul pe burtă. Toate aceste reacții descifrează, mai mult sau mai puțin exact
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
osteneală"687. La rubrica "Cuvinte pentru sănătate" erau publicate sfaturi ce vizau cumpătarea mai ales în ceea ce privea băutura (o problemă constantă în lumea satului): Cine este necumpătat în băutură, mai ales în băuturi spirtoase, își otrăvește sângele, își strică creierii, își arde intestinele, își usucă plămânii, își aprinde rărunchii, și curând capătă boalele cele mai dureroase și mai rușinoase. Un alt izvor de boală este necurățenia trupului, îmbrăcămintelor, locuințelor și a altor lucruri ce ne înconjoară"688. Drept concluzie, părintele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea suntem!...). Despărțirea de spațiul natal, de Blajul erudit (Orașul copilăriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
ironizate limbajul de lemn din toate domeniile (inclusiv cel din critica literară), cuvintele folosite de unii cu mândrie pentru a-i umili pe cei care nu s-au înregimentat: brainstorm: în anume împrejurări, se credea că mânia ori neliniștea din creier poate produce schimbări violente ale vremii... ideologie: procesul de a fabrica idei. Activitatea se desfășura în general în liniște și izolare, fiindcă era mare nevoie de atenție la procesul de fabricare. Se alegeau pentru această ocupație de la o vârstă fragedă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
matinală, localizată occipital semnifică prezența hipertensiunii arteriale. Durerea difuză, apărută în timpul nopții sau la trezire este caracteristică cordului pulmonar cronic. * Tulburări auditive pot fi: tranzitorii (acufene) apar în cadrul hipertensiunii arteriale; permanente (tinnitus) apare la pacienții cu o irigare insuficientă a creierului; * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular presupune inspecție, palpare, percuție și ascultație. * Inspecția Inspecția este o manevră de ansamblu care are drept obiectiv cuantificarea stării de nutriție, aspectul bolnavului, atitudinea adoptată, faciesul, etc., cu accent
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
totul era folosit cu grijă și pricepere în dorința înveșnicirii. Inima, organ central, situat în spațiul sufletului și vital prin excelență, se bucura de o atenție deosebită. Urechea, receptoare a mesajelor cosmice, concentra preocupări specializate. Misterele gândirii, fiind create de creier, se acorda acestuia o atenție și curiozitate particulare. într-un papirus îi sunt descrise meningea, circumvoluțiunile, vasele scoarței cerebrale. În papirusul Ebers sunt citați ca specialiști curatori medicul (surm), preotul (sahmet) și magicianul. școlile de medicină erau pe lângă temple. Triada
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
necesității în funcționarea sănătății este capital și valabil. De asemenea principiul corelării cosmice a ființei umane, respectiv a integrării sale în ecosistemul general. Desigur că unele puncte de vedere ca teoria dezechilibrului celor 4 umori: sângele, flegma (limfa) — produsă de creier, bila neagră (produs al splinei) și bila galbenă (produsă de ficat) intră în teoria sistemică a funcționalității organismului uman. Așezarea omului în relație cu mediul terestru și cosmic, în conturarea temperamentelor, își are reflexia ei dacă o conectăm la teoria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
oamenilor. La rândul său Platon s-a interesat de subtilitățile misterioase ale naturii (Physis) umane și în convorbirile sale dialogale din Grădinile lui Akademos, insistă și asupra secretelor corpului uman: în Timaios (despre suflet), consideră că sediul rațiunii este în creier, al sensibilității în piept (pneuma), al plăcerii este în stomac ș.a.m.d. Acestea sunt probleme ale unei fiziologii rudimentare, care deși imaginative este probantă totuși pentru interesul filosofului moralist privind organismul uman. La moartea lui Hippocrat (377 î.Chr
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Herofil, pe care l-am amintit, și fiziologul Erasistrate accentuează caracterul științific al medicinei. Herofil era din Calcedonia și în Alexandria a fost elevul lui Praxagoras din Cos. Tratatul său nu ne-a parvenit direct. Herofil s-a ocupat de creier, de meninge, nervi cranieni, zone cerebrale; ochi și membrane; duoden și epididim; ficat și funcțiile sale; inimă și circulația sângelui etc., dar și de organele de reproducere. S-a distins și ca terapeut, clinician, medic de acțiune. în registrul operațiilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi, tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării și creierul au aceeași substanță. Cunoștințele de medicină veterinară erau raportate la om, la fiziopatologia umană. Fiziologia organelor sexuale era mai cunoscută. În perioada mai târzie, elenă (alexandrină), medicii evrei făceau amputații după ce-l adormeau pe bolnav dându-i o băutură specială
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Thomas Roger Bacon, liberal în orientare, experimentalist în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este produsul scolasticii, deși s-a despărțit de ea. Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în creier. Spiritul Renașterii, mai laic și mai raționalist a avut un impuls și în Sf. Toma d’Aquino unitorul inimii cu rațiunea în cunoașterea lumii sensibile și transcedentale. Dar scolastica, printre alții l-a dat și pe Bruno de Longoburgo autor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
strălucit și alte nume: Fallope, profesor Padova, supranumit Esculap al timpului său. El unește cunoașterea anatomică cu chirurgia. A fost un medic complex, specializat în anatomia capului, abdomenului, aparatului uro-genital, cu rezultate excelente în chirurgia ulcerelor, tumorilor, luxațiilor. În anatomia creierului a rămas foarte cunoscut Constant Varole; în studiul urechii Eustache. La Paris Charles Etienne, în 1545, publică „De disectione“, în Spania Jean Valverde de Amusco publică „Istoria compoziției organismului uman“, carte de succes internațional. Odată cu Renașterea învățământul anatomic direct, prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
viscerelor, apărută la Paris (1683) nu se ocupă numai de studierea plămânilor ci și de țesuturile rinichilor, dermului, ficatului, contribuind substanțial la dezvoltarea histologiei comparate (animală și vegetală). Tot el scrie Anatomia plantarum (1690). După Malpighi, spiritul e „secretat“ de creier și ar circula prin traseele nervilor. Teoria sa asupra țesuturilor va fi dezvoltată în Franța de Bichat (1771 - 1802). Ceea ce descoperă Malpighi în 1661, în țesutul animal, va afirma medicul fizician Robert Hooke (1635 - 1703) pe vegetale, descriind celulele, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se poate spune că-i eliberează pe acești bolnavi de tratamentul inuman ce li s-a aplicat până atunci. Cu lucrările acestui medic, Psihiatria dobândește statut de disciplină medicală. Pinel afirmă și ideea că toxinele gastro-intestinale au repercusiune perturbatorie în creier. Cu Philosophie de la folie (1791) a lui Joseph Daquin și Nosographie philosophique, tratatul lui Pinel, un nou orizont se deschide Psihiatriei a cărei importanță va crește în fiecare secol. Ecoul scriitorilor filosofi se resimte și-n organizarea învățământului pentru handicapați
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etc. Completează iritabilitatea descrisă de Glisson (1654) ca fiind proprie tuturor fibrelor musculare în contact brutal cu un corp. De asemenea Haller distinge contractilitatea exclusivă mușchilor de sensibilitatea care trimite și recepționează impulsuri prin țesuturi nervoase, de la și spre centrala creierului. în concepția sa sistemică Haller conectează funcția fiziologică la suportul anatomic. Toată creația și activitatea sa au creat adepți, au stârnit critici malițioase și mai ales au avut ecou în progresul medicinei în general și al fiziologiei în special. Un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Duchenne de Boulogne și cel care aprofundează localizările medulare, scleroza în plăci, afecțiunile cortexului, ale trunchiului cerebral, nervilor, mușchilor periferici, isteriei dar și crizele hepatice, reumatismele cronice (poliartrite, artroze degenerative etc.) devenind una din personalitățile complexe ale medicinei franceze și creierul școlii de la Salpétrière; Pierre Janet (1859 - 1947), fondator al psihologiei clinice care, înainte de Sigmund Freud (1856 - 1939) încearcă să explice tulburările psihice prin mecanisme psihologice. Tematica preocupărilor sale e reflectată analitic în cărțile: Névroses et idées fixes - 1898; Obsession et
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tainele așa ușor. Biochimia și în acest domeniu este foarte productivă. Cum reflexul este manifestarea ilustrativă a activității nervoase, numărul și varietatea acestora este un domeniu vast de cercetare. Reflexele condiționate pavloviste ca și studiile secenoviste (I. M. Secenov : Reflexele creierului, 1866) au facilitat discriminarea dintre normal și patologic, neurofiziologia câștigând teren și prin descoperirea activității electrice a cortexului, subcortexului ca și a neuronilor de distanță (izolați) care concură la actul condiționării etc. I. P. Pavlov, autorul teoriei reflexelor condiționate, după 30
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
creată de Pavlov aduce contribuții importante în explicarea fiziologiei normale și patologice a sistemului nervos. Gh. Marinescu și A. Kreindler aplică teoria reflexelor condițioonate în explicarea isteriei, nevrozelor, afaziei etc. Metodologia electrofiziologică a aprofundat cunoașterea funcțională a formațiunilor neuronale ale creierului facilitând transferul acestei complexe funcționalități în mașini, apărând astfel cibernetica și medicina cibernetică, aparatură medicală electronică, ordinatoarele medicale etc. MEDICINA ROMÂNEASCĂ FONDATORI ȘI REPREZENTANȚI AI ȘCOLILOR MEDICALE DIN PRIMELE DECENII ALE SECOLULUI XX Începutul medicinei științifice românești se situează în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl înscrie printre precursorii antibioticelor. Contribuțiile sale în medicina profilactică veterinară au impulsionat și dezvoltarea acesteia. Babeș a introdus vaccinarea antirabică la noi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]