17,991 matches
-
toate reperele care le arătau fermierilor care era pământul lor. (Egiptenii erau foarte serioși în ceea ce privește drepturile de proprietate. În Cartea Egipteană a Mor ților, o persoană decedată de curând trebuia să jure în fața zeilor că nu își înșelase niciodată vecinul, furându-i din pământ. Era un păcat care se pedepsea cu scoaterea inimii mortului și aruncarea ei unei fiare oribile, numită Devoratorul. În Egipt, „mușcarea“ din terenul vecinului era considerată o ofensă la fel de gravă precum încălcarea unui jurământ, omuciderea sau masturbarea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zdrobită din nou de mâna uriașă. Cartea nu mai este nici dreptunghi. Este o linie. Și-a mai pierdut o dimensiune; nu mai are nici înălțime, nici lățime, ci numai lungime. A devenit un obiect unidimensional. Dar puteți să îi furați și această dimensiune unică: zdrobind-o pe direcția lungimii, linia se transformă într-un punct, într-un nimic infinitezimal fără lungime, fără lățime și fără înălțime. Un punct este un obiect zerodimensional. În anul 1425, Brunelleschi a pus un asemenea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
calcula volumul unui butoi sau suprafața de sub o parabolă, ei au adunat șiruri infinite de zerouri; pentru a descoperi tangenta unei curbe, l-au împărțit pe zero la el însuși. Zero și infinitatea au comis efectiv gestul de a ne fura tangentele și de a ne determina să credem că ariile au calitatea de a se contrazice pe ele însele. Aceste probleme ar fi devenit niște simple note de subsol interesante, dacă infinitățile și zerourile n-ar fi reprezentat cheia spre
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dacă îl abordau cu foarte multă grijă. Zero nu mai era un dușman ce trebuia evitat; era o enigmă ce trebuia studiată. Curând după moartea lui l’Hôpital, în 1704, Bernoulli a început să sugereze că acesta i-ar fi furat lucrările. La acea vreme, comunitatea matematică i-a respins acuzațiile; nu numai că l’Hôpital se dovedise un matematician abil, dar Johann Bernoulli avea reputația știrbită. Mai încercase să pretindă că era autorul unei demonstrații matematice care aparținea, de fapt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în urmă și veți spune „Mi-aș fi dorit să...”, „Ar fi trebuit să...” sau „De ce n-am...?”: În timp, aceste regrete vor deveni un clișeu al discuțiilor dumneavoastră - parte a rutinei lui „ar fi”. +++ în casetă +++ Epilog Amânarea ne fură cea mai de preț avere: timpul. Chiar astăzi trebuie să începeți să îmbunătățiți și să aplicați tehnicile kaizen. +++ Ideea 2. Un mod mai bun de a gândi, simți și acționa Kaizen este cuvântul japonez care denumește filosofia perfecționării treptate zilnice
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
cel mai nou și minunat produs. La fel, pentru a vă „vinde” compania către angajați trebuie să vă spuneți de nenumărate ori povestea. +++Epilog Atunci când sunteți obosit și plictisit de mesajul dumneavoastră angajații abia încep să îl înțeleagă. +++ Ideea 9. Furați-vă succesul, nu îl inventați Orice lider de succes are nevoie de o „bază de date” mentală cu principii de afaceri, idei bune și strategii competitive, care să îl ajute să ia decizii potrivite pentru multitudinea de probleme cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
un inovator, un pionier sau un hoț. Așa cum a făcut și Thomas Edison, vă puteți petrece timpul făcând experimente ce necesită efort, timp și bani. Puteți învăța din greșeli irosindu-vă cariera căutând răspunsuri, sau puteți să-mi urmați exemplul, furând idei care funcționează. +++ În casetă +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți acest citat pe care să îl revedeți de câte ori este nevoie: „Aflați ce fac oamenii de succes, faceți ceea ce fac ei și veți avea succes”. +++ Astăzi, expresia „bune
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ce fac oamenii de succes, faceți ceea ce fac ei și veți avea succes”. +++ Astăzi, expresia „bune practici” a devenit o modă în companiile care caută cele mai bune metode de a acționa și de a lua decizii. Vă sugerez să furați cele mai bune tactici de la oamenii de succes. De asemenea, căutați-i pe cei mai buni profesioniști din afara domeniului dumneavoastră. De pildă, dacă doriți un model pentru gestionarea locațiilor multiple, inspirați-vă la McDonalds. Pentru curățenie, UPS este exemplul perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
cuvintele „eliberează biroul!”. Dar se uită în altă parte atunci când leneșii, plângăcioșii și cei care subminează productivitatea și performanța scapă nepedepsiți. Furtul este furt, iar cei mai răi hoți sunt cei care eșuează ostentativ să lucreze pentru compania dumneavoastră. Ei fură banii de care aveți nevoie pentru a vă plătii oameni de top. În fiecare săptămână, Mae pregătea un teanc de cecuri de plată, iar șefului ei îi era groază să le semneze. Și nu din motivul la care vă gândiți
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
motivul la care vă gândiți dumneavoastră. El credea cu adevărat că oamenii săi cei mai buni câștigaseră, meritau și ar fi trebuit fi plătiți mai mult pentru contribuția adusă companiei. Realiza, de asemenea, că leneșii și cei ce se plângeau furau - fără nici o diferență față de situația în care ar fi golit seiful. A hotărât că cei care nu își fac treaba vor fi concediați. +++ TEMĂ Atunci când descoperiți leneși care consumă din resursele dumneavoastră valoroase și sunteți capabili să le schimbați comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
arătați-le ușa. Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Leneșii sunt hoți. Îi descopăr și îi dau afară”. Revedeți însemnarea atunci când este necesar. +++ +++ Epilog Plata este un produs; este modul în care angajații „țin scorul”. Enervați-vă atunci când oamenii fură de la dumneavoastră prin realizarea unor performanțe slabe. +++ Ideea 132. Tradițiile Unul dintre motivele pentru care oamenii emigrează masiv în Statele Unite îl reprezintă istoria, moștenirea bogată și tradițiile pe care le avem. De la celebrarea numirii unui nou președinte la obiceiul înălțării
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
trompée" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.286]. "Ils firent un excellent mariage. Elle fut souple, adroite et sage, sachant se montrer telle qu'elle devait être" [Maupassant, La confession, în La parure, p.566]. 197 Pentru a o fură pe Suzanne Walter, tânăra cu modele de lecturi romantice, el joacă comedia marilor sentimente. 198 Collé scrie în 1789: "Ele au căpătat o asemenea întâietate la francezi, i-au subjugat în asemenea măsură, încât aceștia nu mai gândesc și nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
maniaco-depresive. E. În functie de modul de operare se distinge: a) infractori de ocazie sunt cei care comit spontan infracțiunea, sub presiunea satisfacerii anumitor dorințe, astfel că profită de unele situații accidentale și ajung să-și însușească lucrul pierdut, să fure unele bunuri nesupravegheate sau să lovească o persoană etc. Toate aceste conduite îi conferă infractorului o stare de agitație emoțională ceea ce îl determină să comită numeroase greșeli care fac facilă depistarea și prinderea lui de către organele competente. b) infractorii de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mod de a reconcilia trecutul cu prezentul, de a amalgama naționalismul și comunismul, cu ajutorul celui mai mic numitor comun al lor, resentimentul antioccidental 14. În manifestările sale cele mai vulgare și vehemente, protocronismul acuza deschis Occidentul de a-i fi furat României cele mai mari realizări intelectuale și artistice și de a organiza un complot ticălos împotriva a tot ce este românesc. Fără doar și poate, cele mai josnice expresii ale protocronismului, folosite deseori drept ketman pentru a câștiga prestigiu și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de arme româno-sovietică (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Viața nu iartă). - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor, care urmăresc să saboteze realizări ale inteligenței tehnice românești sau să fure planurile invențiilor-minune (Răsună valea, Viața învinge, Brigada lui Ionuț, Alarmă în munți, Vultur 101). - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conuceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili ( Desfășurarea, Directorul nostru, O mică întâmplare). - Decadența orânduirii burghezo-moșierești, inevitabilitatea destrămării
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să fie puse în practică, spre binele întreprinderii. Uneori, inginerul poate fi și arhitect, ca în Meandre (1967), care nu are însă happy-end. În 1963, cu Pisica de mare, tema luptei organelor de Securitate cu spionii din Vest veniți să fure sau să saboteze invenții industriale senzaționale ale românilor este reluată pe un plan superior față de Vultur 101 (1957). Dacă în Vultur 101 spionii folosesc un miniaparat foto, montat într-o amuletă- avion de jucărie, pentru a-și atinge scopurile mârșave
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Privit în ansamblu, deceniul e marcat de o scădere numerică semnificativă a filmelor de propagandă, fiind, în schimb, mult mai numeroase decât în deceniul precedent comediile ușoare, mai mult sau mai puțin muzicale, Nu vreau să mă însor, S‑a furat o bombă, Celebrul 702, Sub cupola albastră, Vacanță la mare, Pași spre lună, Dragoste la zero grade, Gaudeamus igitur, Doi băieți ca pâinea caldă, De‑aș fi... Harap Alb, Faust XX etc. Procentele lui Lenin s-au inversat în acei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
urmare amărâtul e vinovat. De ce anume e vinovat nu mai are importanță : e vinovat că se uita la mare, e vinovat că nu bea și nu fumează ca un ele ment antisocial serios, e vinovat că nu recunoaște că a furat. În ultimă instanță, e vinovat pentru că se încăpățânează să fie om și nu un portret robot al tânărului delincvent în ceaușism. Dar lt. Popa este o creatură odrăslită de ceaușism ? Nu rezultă de nicăieri, asemenea polițiști se găsesc pe tot
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în 1990 din masele agitate. A nu intra la facultate, chezășie a reușitei în viață elogiate sistematic, va fi însemnat ceva în subconștientul celor care au urlat : „Moarte intelectualilor !”. Propaganda antioccidentală, prezentarea vesticilor ca hoți și ucigași care vor să fure tot timpul ceva de la noi, se poate traduce într-o altă lozincă a primilor ani de după căderea comunismului : „Nu ne vindem țara !”. A face avere, a te îmbogăți au fost întotdeauna semne ale viciului și decăderii morale în filmul românesc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
193, 195, 235, 249, 260, 264, 267- 268, 271, 284, 286 Rețeaua S (1980) 192 Revanșa (1978) 192-193 Rocco și frații săi (Rocco e i suoi fratelli) (1960) 100 Roșcovanul (1976) 192-193 Runda 6 (1965) 111, 115 S S‑a furat o bombă (1962) 116 Salutări de la Agigea (1984) 243, 246 Să mori rănit din dragoste viață (1984) 139, 234, 240-241 Sărutul (1965) 112 Scopul și mijloacele (1984) 234, 243, 245 Secretul armei secrete (1988) 234, 241 Secretul lui Bachus (1984
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
proprietății. Gândirea socialistă a primei jumătăți a secolului al XIX-lea dominată de Saint Simon, Charles Fourier, Robert Owen, Leraux, Louis Blanc și Pierre Joseph Proudhon, afirmau că proprietatea este o hoție, deci s-ar realiza prin furt. Ori a fura însemnă a lua ceva cu forța, fără voia cuiva, ceea ce chiar socialismul a realizat acolo unde s-a instalat. Prin naționalizare, colectivizare forțată și confiscări masive nu s-a realizat altceva decât un furt colosal și la scară națională. Corifeul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
analizând mazdeismul persan, brahmanismul și apoi budismul la indieni, politeismul egiptean, confucianismul la chinezi, ajunge la concluzia că doar brahmanismul și confucianismul conțin câteva porunci cu referire la moralitate și relațiile dintre oameni și anume: să nu ucizi, să nu furi, să nu minți și să nu bei. Legislația mozaică face un pas mai departe și propune măsuri coercitive împotriva viciilor, fără însă să le aprofundeze cauzele, măsuri vizibil discriminatorii pe criterii etnice. Astfel cu privire la viciul de proprietate camăta este interzisă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci/ L-a furat somnul de veci” (Epitaful unui hoț). Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare, spiritul critic, T. explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
pieței. Teama întreținută, orchestrată de aripa extremistă, antioccidentală, naționalistă și nostalgică a epocii Ceaușescu a fost instrumentată împotriva capitaliștilor străini. Până prin 1996, circulă o formulă, repetată la nesfârșit în mediile modeste care nu beneficiaseră de pe urma schimbării: străinii vin să ne fure țara! Circulau zvonuri sumbre, dovadă a persistenței propagandei comuniste: străinii veniseră să distrugă combinatele, marile întreprinderi cu care țara se mândrea și să cumpere uzinele la prețuri mici, trimițând în șomaj mii de muncitori. Această teamă a fost întreținută atât
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a coloniștilor strict la peninsula italică, Aaron acordă o foarte mare atenție calității socio-umane a coloniștilor: "Nu derbedei și oameni fără nici un căpătâiu fură coloniile acele; ci bărbați cu mueri și copii, meșteri și plugari cărora populația cea deasă a Italiei din vremea aceea le îngreuna mijloacele de traiu vieții, și cărora cu toată siguranța li se putea încredința stăpânirea și apărarea Daciei" (Aaron
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]