19,897 matches
-
Småland este Tomtabacken, 377 m. Provinciile suedeze tradiționale nu au scopuri administrative sau politice, fiind doar entități istorice și culturale. Provincia Småland este divizată în trei județe (unități administrative): Jönköping, Kalmar și Kronoberg. Acestea acoperă cea mai mare parte din provincia istorică Småland, mici porțiuni din aceasta fiind totuși situate și în județele Halland și Östergötland. Stema curentă, adoptată în 1569 înfățișează un leu roșu, bogat stilizat, pe un scut auriu și purtând o arbaleta. Uneori poate apărea și o coroană
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
31 Decembrie 2009 de 720.358 locuitori, repartizați pe cinci județe, după cum urmează: Geografia este dominată de o câmpie înaltă împădurita unde solul este amestecat cu nisip și bolovăni. Acest tip de sol arid, sterp se întâlnește în aproape toată provincia, cu excepția zonelor de coastă, si este nepotrivit pentru agricultură cu excepția câtorva regiuni specifice din câmpia Kalmar. Întreaga provincie este bogată în lacuri și bălti. Regiunea de coastă este alcătuită dintr-un arhipelag de insule și golfuri în partea de nord
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
câmpie înaltă împădurita unde solul este amestecat cu nisip și bolovăni. Acest tip de sol arid, sterp se întâlnește în aproape toată provincia, cu excepția zonelor de coastă, si este nepotrivit pentru agricultură cu excepția câtorva regiuni specifice din câmpia Kalmar. Întreaga provincie este bogată în lacuri și bălti. Regiunea de coastă este alcătuită dintr-un arhipelag de insule și golfuri în partea de nord și terenuri plane, cultivate, în sud. Per total suprafețele cultivate ocupă 14%, luncile 7% și suprafețele împădurite 50
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
avea propriul sistem legislativ în epica Vikingilor și în Evul Mediu timpuriu, putând să se declare parte neutră în războaiele în care Suedia era implicată. Aproximativ în 1350, sub regele Magnus Eriksson s-a introdus o lege națională prin care provinciile istorice și-au pierdut mare parte din independența anterioară. Orașul Kalmar este unul dintre cele mai vechi din Suedia, fiind în Evul Mediu cel mai sudic și al treilea ca dimensiune oraș suedez. În acea perioadă orașul era centru de
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
Västervik (aproximativ 1200), Växjö (1342). În Småland există trei parcuri naționale: Botanistul suedez Carolus Linnaeus, sw. Carl von Linné, (1707-1778), supranumit "părintele taxonomiei" sau "Regele florilor" s-a născut în orașul Älmhult din Småland. El a denumit floarea oficială a provinciei, cupă- vacii, cu numele său latin, bazat pe propriul său nume ("Latin: Linnaea borealis"). O altă personalitate remarcabilă din orașul Älmhult este Ingvar Kamprad, fondatorul concernului global IKEA. Numele de Småland este folosit pentru a denumi locul de joacă pentru
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
În secolul I î.Hr. acest teritoriu a aparținut Regatului Dac condus de Burebista, apoi, la sfârșitul sec. 1. e.n. regatului condus de Decebal. Din 101 până în 271 a fost sub stăpânire romană. Din anul 119 până în 158 regiunea este inclusă provinciei Dacia Inferior, după această dată și până la Retragerea Aureliană din 271, teritoriul Olteniei a făcut parte din provincia Dacia Malvensis. Dacia de la sud de Carpați era o regiune în care se putea pătrunde pe uscat doar prin trei trecători: prin
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
e.n. regatului condus de Decebal. Din 101 până în 271 a fost sub stăpânire romană. Din anul 119 până în 158 regiunea este inclusă provinciei Dacia Inferior, după această dată și până la Retragerea Aureliană din 271, teritoriul Olteniei a făcut parte din provincia Dacia Malvensis. Dacia de la sud de Carpați era o regiune în care se putea pătrunde pe uscat doar prin trei trecători: prin Culoarul Timiș-Cerna, străjuit de castrul roman de la Ad Mehadium (Mehadia), prin valea Jiului (prin pasul Lainici), străjuit de
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit de coline împădurite, care pleca dintre localitățile de azi Curtea de Argeș și Pitești, bifurcând-se, în afara provinciei, spre Câmpulung și spre sudul Munteniei. Această relativă izolare de restul lumii a oferit locuitorilor o anumită protecție naturală în fața năvălirilor; nordul Olteniei, neaflându-se în calea migratorilor, cum s-a întâmplat cu zonele joase din sudul regiunii. Explicabile sunt
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Gemina sînt lăsați la vatră și primesc ca plată a serviciilor militare, loturi agricole în Dacia Malvensis, Caracalla împroprietărește chiar și legionarii altor legiuni romane. Se datorează și garnizoanelor militare, emisiunile din capitală sunt aici mult mai frecvente decât în provincii. Din contră, Muntenia de la apus de Limes Transalutanus este un teritoriu locuit de barbari, în care pătrunderea de monedă are mai mult caracter accidental, iar evoluțiile sunt necorelate tendințelor din Imperiu sau din Oltenia. Această diferență poate fi ilustrată și
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
scurt timp râul Olt. Situația era agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între habsburgi, ruși și turci. Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, sprijinită militar și transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reușiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
sute de ani, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuși, acestă perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuși, acestă perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele hărți topografice ale Olteniei. De asemenea, prin efectuarea unor intervenții pirotehnice s-a construit drumul Călimănești-Cozia pentru a lega noua provincie de restul imperiului. Astfel, drumul
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
prelua puterea de facto în provincie. Totuși, acestă perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele hărți topografice ale Olteniei. De asemenea, prin efectuarea unor intervenții pirotehnice s-a construit drumul Călimănești-Cozia pentru a lega noua provincie de restul imperiului. Astfel, drumul alternativ care lega Depresiunea Lotrului de Muntenia și care trecea de obicei prin localitățile Sălătrucu și Perișani, își pierde însemnătatea. După 1718 acestea rămânân însă în posesia Munteniei, deoarece se aflau la est de râul
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
disponibilitatea de a fi gazda Universal Expo în 2015. Locuitorii din Milano sunt cunoscuți sub numele de "Milanesi" sau, informal, "Meneghini" sau "Ambrosiani". Municipalitatea (Comune di Milano) are aproximativ 1,3 milioane locuitori. Populația din zona urbană, care coincide cu Provincia Milano se ridică conform unei estimări din 2006 la 3,884,481 locuitori, în timp ce zona metropolitană însumează peste 7,4 milioane rezidenți, constituind deci cea mai densă populație din Italia, deși suprafața sa este relativ mică, nereprezentând decât a opta
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
scrisă în literele latine, ca și în restul Republicii Moldova și este co-oficială cu găgăuza și rusa. La nivel oral, graiul moldovenesc și limba română standard sunt între ele ușor inteligibile, dar există diferențe de vocabular, care au următoarele cauze: Basarabia, provincie istorică din care face parte teritoriul actualei Republici Moldova, a fost parte componentă a principatului (voievodatului) românesc "Moldova" în timpul Evului Mediu. In 1812, însă, Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus. În 1918 Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât unirea
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
podișuri. Clima este subtropicală cu veri lungi și fierbinți în care bate vântul cald și uscat numit ""sirocco"", primăveri și toamne călduroase, ierni scurte și ploioase. cantitatea medie anuală de precipitații este de 600 mm. Regiunea este divizată în cinci provincii: Capitala provinciei este Bari, și alte orașe mari sunt: Agricultura reprezintă fundamentul economiei regiunii Apulia. O mare importanță o au culturile de măsline și de migdale, precum și producția de vin și de ulei de măsline. Irigațiile au contribuit la creșterea
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
este subtropicală cu veri lungi și fierbinți în care bate vântul cald și uscat numit ""sirocco"", primăveri și toamne călduroase, ierni scurte și ploioase. cantitatea medie anuală de precipitații este de 600 mm. Regiunea este divizată în cinci provincii: Capitala provinciei este Bari, și alte orașe mari sunt: Agricultura reprezintă fundamentul economiei regiunii Apulia. O mare importanță o au culturile de măsline și de migdale, precum și producția de vin și de ulei de măsline. Irigațiile au contribuit la creșterea productivității culturilor
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
de irigații colectează apa din bazinul râului Sele din Campania și o distribuie prin numeroase canale în întreaga regiune. Pe terenurile montane se cresc ovine. Coastele Apuliei se întind de la localitatea Marina di Ginose din apropiere de Taranto până la granițele provinciei Molise. Pe țărmul mării se află sate pescărești și stațiuni de odihnă vizitate cu plăcere de turiști. Călătorii în căutare de relaxare pot găsi aici locuri pe placul lor: golfuri liniștite și izolate. Vizitatorii aflați în vacanță sunt atrași de
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
mesteceni și livezi care să apere de vânt culturile de orez, grâu, porumb și legume. Agricultura performantă, comerțul și dezvoltarea industriei au făcut ca populația Lombardiei să fie printre cei mai avuți locuitori ai Europei. Regiunea este divizată în următoarele provincii, toate numite după orașul lor capitală: Un alt oraș important este Monza (circuitul de Formula Unu). Deși Alpii ocupă o mare parte din suprafața Lombardiei, regiunea este una dintre cele mai dens populate din lume. Sudul ținutului este repezentat de
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
a fost o provincie română după cucerirea Daciei de către Imperiul Român sub conducerea lui Traian în 106 și a durat până în 271, deci un total de 165 de ani. Cum Dacia nu fusese cucerita complet, deseori aveau loc incursiuni ale dacilor liberi cu scopul
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
un total de 165 de ani. Cum Dacia nu fusese cucerita complet, deseori aveau loc incursiuni ale dacilor liberi cu scopul de a hartui legiunile române din această zonă. De asemenea, au existat și multe revolte împotriva stăpânirii române în interiorul provinciei, astfel că ocupația română nu a fost deloc ușoară. În aproximativ 100 din cei 165 de ani au existat conflicte armate. Provincia română Dacia, după Ptolemeu sau Constantin Giurescu, își avea hotare: spre apus Tisa, spre nord munții Carpați, în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
a hartui legiunile române din această zonă. De asemenea, au existat și multe revolte împotriva stăpânirii române în interiorul provinciei, astfel că ocupația română nu a fost deloc ușoară. În aproximativ 100 din cei 165 de ani au existat conflicte armate. Provincia română Dacia, după Ptolemeu sau Constantin Giurescu, își avea hotare: spre apus Tisa, spre nord munții Carpați, în sud Dunărea, iar spre răsărit râul Hierosos. Crișana, Muntenia, Maramureș, Bucovina, Basarabia și Moldova erau locuite de dacii liberi. La granițele Daciei
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
erau locuite de dacii liberi. La granițele Daciei a fost liniște cât timp a trait împăratul Traian. După moartea sa (11 august 117) încep năvăliri ale migratorilor și ale dacilor liberi din nord. În perioada stăpânirii române (106 - 271), în provincia cucerita au loc evenimente și transformări importante: Coloniile erau locuite de coloni, adică cetățenii români cu toate drepturile. Coloniile au constituit o lovitură grea pentru viața tradițională autohtonă, deoarece pe ele se sprijinea întreaga viață constituțională iar dacii au trebuit
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Din Imperiu au mai venit cei mai prigoniți, mai ales creștinii și preoții lor. Limba geților s-a păstrat precum și modul de viață și ocupațiile autohtonilor. Deși a avut o perioadă relativ scurtă, colonizarea Daciei cu oameni proveniți din toate provinciile imperiului a fost cea mai intensă, iar limba latină s-a impus că lingua franca. Istoricul Dio Cassius scria că regele dac Duras a renunțat la domnie și i-a transmis funcția lui Decebal-Diurpaneus, ce era ""ager în planurile de
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de victorie și de înfrângere."" Pe plan intern, Decebal Diurpaneus a reușit să refacă unitatea politică a dacilor. Conflictul a izbucnit în urma atacului dacilor peste Dunăre în Moesia, la sfârșitul anului 85. Armata lui Oppius Sabinus a fost distrusă, guvernatorul provinciei fiind ucis. Vestea înfrângerii îl determină pe împăratul Titus Flavius Domitianus să pornească o expediție împotriva dacilor. Pentru a înlocui legiunea pierdută și a consolida armata română în această secțiune, a mutat legiunile IV Flavia din Dalmatia , I și ÎI
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]