17,784 matches
-
fi necesară chiar pe baza declarării unei situații de urgență generală pe amplasamentul accidentului. 15. ACȚIUNI DE PROTECȚIE URGENTE ÎN EXTERIORUL AMPLASAMENTULUI Acțiunea de protecție urgentă este măsura de protecție luată în faza timpurie a unei urgențe nucleare sau de radiație pe baza celei mai bune evaluări posibile a tipului accidentului, timpului disponibil și a prognozei meteo sau pe baza rezultatelor de monitorizare a radiațiilor pe amplasament sau în exteriorul amplasamentului. Caracteristicile principale ale acțiunilor de acest tip sunt lipsa timpului
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
protecție urgentă este măsura de protecție luată în faza timpurie a unei urgențe nucleare sau de radiație pe baza celei mai bune evaluări posibile a tipului accidentului, timpului disponibil și a prognozei meteo sau pe baza rezultatelor de monitorizare a radiațiilor pe amplasament sau în exteriorul amplasamentului. Caracteristicile principale ale acțiunilor de acest tip sunt lipsa timpului pentru a realiza evaluări de impact detaliate și incertitudini mari asociate cu termenul sursă și cu evoluția accidentului. Acțiunile de protecție urgente trebuie să
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
timpului pentru a realiza evaluări de impact detaliate și incertitudini mari asociate cu termenul sursă și cu evoluția accidentului. Acțiunile de protecție urgente trebuie să fie implementate prompt pentru a avea eficiența maximă. În cazul unei urgențe nucleare sau de radiație se iau în considerare următoarele măsuri, ca acțiuni de protecție de bază în faza timpurie: - evacuarea - adăpostirea - administrarea de iod stabil (profilaxia cu iod). În plus față de acestea există câteva măsuri suplimentare care pot fi necesare pentru a evita expunerile
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
în considerare următoarele măsuri, ca acțiuni de protecție de bază în faza timpurie: - evacuarea - adăpostirea - administrarea de iod stabil (profilaxia cu iod). În plus față de acestea există câteva măsuri suplimentare care pot fi necesare pentru a evita expunerile inutile la radiații. Acestea includ: - controlul accesului - protecție respiratorie îmbunătățită - duș sau baie și schimbarea îmbrăcămintei - utilizarea îmbrăcămintei de protecție personală și - protecția animalelor și a hranei acestora. Evacuarea preventivă Evacuarea poate fi implementată la diverse stadii în evoluția unei situații de urgență
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
sau baie și schimbarea îmbrăcămintei - utilizarea îmbrăcămintei de protecție personală și - protecția animalelor și a hranei acestora. Evacuarea preventivă Evacuarea poate fi implementată la diverse stadii în evoluția unei situații de urgență. Din punctul de vedere al evitării expunerii la radiații cel mai eficient este dacă evacuarea poate fi realizată ca măsură preventivă înainte de orice eliberare radioactivă în mediu. Evacuarea preventivă trebuie să fie parte a planului de urgență pentru zona din vecinătatea imediată (Zona de acțiune preventivă, PAZ) a instalațiilor
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
în relocare temporară. Adăpostirea Pe timpul fazelor timpurii ale unui accident cu o eliberare de relativ scurtă durată de radionuclizi în amestec în atmosferă și pe timpul trecerii norului radioactiv, doza din inhalare este de regulă mult mai mare decât cea din radiația externă. Printr-o adăpostire adecvată în interior de ex. deplasarea sau rămânerea în interior, închiderea și etanșarea ușilor și ferestrelor, închiderea sistemelor de ventilație și etanșarea canalelor de ventilație, dozele prin inhalare pot fi reduse chiar cu un factor de
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
închiderea și etanșarea ușilor și ferestrelor, închiderea sistemelor de ventilație și etanșarea canalelor de ventilație, dozele prin inhalare pot fi reduse chiar cu un factor de zece. Structurile clădirilor reduc, de asemenea, în plus față de dozele prin inhalare, expunerea la radiațiile externe cu un ordin de mărime sau chiar mai mult, în funcție de tipul clădirii. Adăpostirea nu poate fi corect menținută pentru o perioadă lungă și aceasta trebuie abandonată cât mai curând după ce norul radioactiv a trecut și când ieșirile scurte în
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
astronauticii. El a calculat primul la ce altitudine atmosfera Pământului devine prea subțire pentru vehiculele aeronautice, determinând astfel limita la care ele mai pot zbura. Totodată, la această altitudine, există o creștere bruscă a temperaturii atmosferice și o interacțiune cu radiația solară.
Linia Kármán () [Corola-website/Science/318619_a_319948]
-
sau mai bine cunoscută sub numele de gaură neagră. Pentru a înțelege mai exact cum apare o pitică neagră, este necesară o scurtă prezentare a ciclului de viață al unei stele. O pitică albă își va pierde treptat energia, prin radiație termică și prin producerea de unde gravitaționale, se va răci și într-un final va deveni o pitică neagră. Dacă astfel de stele există atunci ele sunt foarte greu de observat datorită cantității infime de radiație termică și luminoasă pe care
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
va pierde treptat energia, prin radiație termică și prin producerea de unde gravitaționale, se va răci și într-un final va deveni o pitică neagră. Dacă astfel de stele există atunci ele sunt foarte greu de observat datorită cantității infime de radiație termică și luminoasă pe care o emit. Actualmente, se poate spune că o stea se află în faza de pitică neagră dacă temperatura acesteia este egală sau mai mică cu 2,725 grade Kelvin. Această temperatură reprezintă valoarea temperaturii raidiației
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
reprezintă valoarea temperaturii raidiației cosmice de fond și scade cu trecerea timpului. Astfel, condiția de temperatutră a fazei de pitică neagră a stelelor se modifică, în scădere, în timp. Atâta timp cât valoarea temperaturii stelei va fi mai mare decât valoarea temperaturii radiației cosmice de fond, ea va rămâne vizibilă și observabilă direct dar când valoarea temperaturii stelei scade sub valoarea temperaturii radiației cosmice de fond, ea devine "invizibilă". Teoria spune că totuși prezența piticelor negre ar fi posibil de detectat, în primul
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
neagră a stelelor se modifică, în scădere, în timp. Atâta timp cât valoarea temperaturii stelei va fi mai mare decât valoarea temperaturii radiației cosmice de fond, ea va rămâne vizibilă și observabilă direct dar când valoarea temperaturii stelei scade sub valoarea temperaturii radiației cosmice de fond, ea devine "invizibilă". Teoria spune că totuși prezența piticelor negre ar fi posibil de detectat, în primul rând datorită efectelor gravitaționale pe care le produc asupra corpurilor cerești cu care interacționează și în al doilea rând datorită
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
în mesoni și positroni, temperatura stelei ar putea crește cu 0,06 grade Kelvin pe o perioadă de timp destul de mare. Deși este o temperatură foarte mică aceasta va fi totuși mai mare decât temperatura pe care o va avea radiația cosmică de fond la acea dată, adică peste 10 ani. În consecință, conform calculelor teoretice, timpul necesar de răcire al unei pitice albe, pentru a se transforma într-o pitică neagră, este de peste 10 ani. Dacă ținem cont de estimările
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
urmare nu se recomandă folosirea țevilor de cupru împreună cu ele deoarece apare coroziunea electrochimică pe interiorul radiatorului. Un caz special sunt radiatoarele cu ulei pentru încălzire, la care căldura dezvoltată de o rezistență electrică nu este cedată spațiului încălzit prin radiație, ci este preluată întâi de o masă de ulei, ca agent termic lichid. Uleiul asigură astfel o răcire corespunzătoare a rezistenței electrice, el însuși cedând căldura spațiului încălzit prin suprafața radiatorului, prin convecție liberă, exact ca în cazul caloriferelor. Prin
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
care mediul de reacție trebuie să conțină un acid sau o bază. Specialiștii consideră că potențialul materialului este aproape nelimitat, fiind de părere că s-ar putea găsi aplicații ale acestuia în majoritatea domeniilor și activităților umane. Pentru că absoarbe complet radiațiile infrarosii, el va permite construirea unor clădiri sau incinte care să permita accesul luminii solare în interiorul lor, fără a tolera însă și schimbările termice. Inserarea unui strat de aerogel în pereții exteriori ai caselor și în compoziția geamurilor ferestrelor, ne
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
cel mai ușor material solid, prin contribuția uriașă a doctorului Steven Jones de la Laboratorul "Jet Propulsion Laboratory" din cadrul agenției spațiale americane. Aerogelul constituie o izolație termică bună, deoarece aproape neutralizează cele trei metode de transfer de căldură: convecția, conducția și radiația. Rezistența la transferul prin conductivitate este dată de componenta majoritar gazoasă. În special aici se evidențiază aerogelul pe bază de siliciu (SilicaGel), deoarece siliciul are de asemenea conducția termică mică. Rezistența la transferul convectiv este dată de faptul că aerul
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
mare cantitate nu mai pot secreta interleukinele necesare selecției și amplificării clonale. În condiții de "stress", carență de substanțe nutritive, sau în cazul unor daune ale ADN (acid desoxiribonucleic) datorită unor molecule toxice (de ex.: hidrocarburi policiclice) sau expunerii la radiații ionizante (raze gamma sau raze X), precum și în condiții de hipoxie, celulele afectate pot răspunde prin inițierea unui proces de apoptoză. Într-un organism adult, numărul de celule conținute de un organ în condiții normale rămâne constant (homeostază). Elementele figurate
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
automat după 0.3 secunde în cazul detectării radiaților gamma. Sarcina de a dezvolta un sistem de bază PAZ ("Protivoatomnaya Zashchita") de protecție NBC, care oferea protecție împotriva suprapresiunii exploziei nucleare inițiale și filtra particulele, dar nu oferea protecție împotriva radiației și gazului, a revenit Biroului de Proiectare KB-60 din Harkov. Sistemul a fost finalizat în 1956. Documentația a fost trimisă uzinei din Uralvagonzavod. A fost luată decizia îmbunătățirii capacităților de luptă ale tancului prin modificarea construcției și introducerea tehnologiilor noi
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
politice. A intrat în producție la fabrica Uralvaonzavod în 1958 și în dotarea Armatei Roșii la 8 mai 1958. În 1961 a început dezvoltarea unui sistem de protecție NBC îmbunătățit. Scopul acestuia era să protejeze echipajul de neutronii rapizi; împotriva radiației gamma era asigurată o protecție adecvată de blindajul gros și de sistemul de bază PAZ. A fost dezvoltată o captușeală antiradiație din plumb, plastifiată, pentru a rezolva această problemă. Acest strat era montat în interior, necesitând mărirea oblonului mecanicului conductor
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
razele X, după cum precizează în teza de doctorat în medicină a lui G. Steinheil, cu titlul "Recherches experimentales sur les tumeurs malignes" (Paris, 1910). În anul 1910, Jean Clunet a indus cancer mai multor șobolani prin expunerea pielii lor la radiații. Radiologii și utilizatorii de aparate cu raze X au observat efectele neoplastice la câțiva ani după ce Wilhelm Conrad Röntgen a anunțat descoperirea unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X, care după moartea sa și în ciuda testamentului său
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
În anul 1910, Jean Clunet a indus cancer mai multor șobolani prin expunerea pielii lor la radiații. Radiologii și utilizatorii de aparate cu raze X au observat efectele neoplastice la câțiva ani după ce Wilhelm Conrad Röntgen a anunțat descoperirea unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X, care după moartea sa și în ciuda testamentului său au fost denumite raze Röntgen. O apreciere a descoperirii dr. Clunet apare în articolul P. Mustacchi și M.B. Shimkin - "Cancerul produs de radiații și
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
cancer mai multor șobolani prin expunerea pielii lor la radiații. Radiologii și utilizatorii de aparate cu raze X au observat efectele neoplastice la câțiva ani după ce Wilhelm Conrad Röntgen a anunțat descoperirea unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X, care după moartea sa și în ciuda testamentului său au fost denumite raze Röntgen. O apreciere a descoperirii dr. Clunet apare în articolul P. Mustacchi și M.B. Shimkin - "Cancerul produs de radiații și Jean Clunet", publicat în revista "Cancer", 9
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X, care după moartea sa și în ciuda testamentului său au fost denumite raze Röntgen. O apreciere a descoperirii dr. Clunet apare în articolul P. Mustacchi și M.B. Shimkin - "Cancerul produs de radiații și Jean Clunet", publicat în revista "Cancer", 9: 1073-1074, 1956; această lucrare include fotografia lui Jean Clunet, identificată de profesorul Charles Oberling . La începutul Primului Război Mondial Jean Clunet a fost chirurg militar în Regimentul de linie 332 și a participat la
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
foarte mare varietate de termometre, construite pentru diverse domenii de măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu gaz, lichid sau solid (metale sau semimetale); după natura mărimii termometrice respectiv legea fizică, există termometre mecanice, electrice, magnetice, de radiații și altele. Temperatura și măsurarea ei fiind concepte fundamentale ale termodinamicii, istoria termometriei este strâns legată de cea a termodinamicii. Philon din Bizanț și Heron din Alexandria știau că unele substanțe, ca aerul, se dilată sau se contractă, ridicând apa
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
un arc caracteristic, vârful lor atingând suportul. Actual aceste indicatoare servesc ca element de verificare a bunei funcționări a aparaturii electronice de menținere a temperaturii în cuptor. Sunt instrumente de măsurare a temperaturii prin metode fără contact, pe baza legilor radiației termice. Uzual sunt numite "pirometre". Există mai multe tipuri de pirometre, dintre care cele mai folosite sunt următoarele. În tehnică, prin temperaturi criogenice se înțeleg temperaturi sub cea de lichefiere a unor gaze care prezintă interes industrial, începând cu metanul
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]