19,336 matches
-
dup? p? rerea lui, na? ionalit?? ile �nu au vitalitate�. Iorga se opunea politicii lui Goga)190. Aceast? �n? sprire a atitudinii fă?? de unguri nu se datora lui Maniu, pe care ungurii �l urau at�ț de mult, ? i nici st�ngii rom�ne? ți. Campania această eră �n primul r�nd ini? iat? de Noul na? ionalism. Pe la sf�r? ițul anilor �30, campania această oportunist? a c? p? tat forme violente. P? rea s? fie o ini? iativ? profitabil?. Acesta a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ondon Daily Mail�, cel mai important sus? în? tor al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de �regimul feudal de la Budapesta�. Mai semnificativ este faptul c? , r? spunz�nd afirmă? iei ungurilor cum c? rom�nii s? au înfiltrat �n Transilvania �n secolul al XIII-lea, Iorga a sus? inut c? �nici un element str? în nu putea fi (�n Evul Mediu) colonizat nic? ieri f? r? emiterea �n prealabil a unui �edict��192. Cu toate acestea, atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
element str? în nu putea fi (�n Evul Mediu) colonizat nic? ieri f? r? emiterea �n prealabil a unui �edict��192. Cu toate acestea, atunci c�nd marele compozitor maghiar B�la Bartok, un pasionat culeg? tor de folclor muzical maghiar ? i rom�nesc (originar din zona Aradului), a venit la Bucure? ți, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, �n privin? a această, cooperarea rom�no-ungar? corespundea perfect S? m?n? torismului lui. �Trebuie s? existe ? i o alt? cale dec�ț uzurparea du? m?noas?! � scria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate acestea, atunci c�nd marele compozitor maghiar B�la Bartok, un pasionat culeg? tor de folclor muzical maghiar ? i rom�nesc (originar din zona Aradului), a venit la Bucure? ți, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, �n privin? a această, cooperarea rom�no-ungar? corespundea perfect S? m?n? torismului lui. �Trebuie s? existe ? i o alt? cale dec�ț uzurparea du? m?noas?! � scria Iorga. A �ncercat apoi s? ofere c�teva alternative. �Acum, c�nd să? îi din Transilvania s? au transformat �n santinelele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? existe ? i o alt? cale dec�ț uzurparea du? m?noas?! � scria Iorga. A �ncercat apoi s? ofere c�teva alternative. �Acum, c�nd să? îi din Transilvania s? au transformat �n santinelele estice ale pangermanismului, �n? elegerea dintre popoarele maghiar ? i rom�n devine obligatorie. Iat? de ce vizita lui B�la Bartok este at�ț de important? pentru noi! �193 Iorga a �ncercat tot timpul (f? r? succes) s? contracareze politică prorevizionist? a lui Mussolini printr? un fel de �diplomă? ie personal? �194. Dar ascensiunea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
teptau ace? ți unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler a? teptau mult prea mul? i unguri anihilarea statu? quo? ului european. Pentru mul? i unguri (indiferent de loialitatea evreilor fă?? de Ungaria), ca ? i pentru mult prea mul? i rom�ni antisemi? i, există o diferen??: Berlinul era antisemit, iar Romă nu era (deocamdat?) . O �mplinire a speran? elor revizioniste realizat? cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei ? coli de g�ndire) ar fi �mbinat utilul cu pl? cutul (adic? dob
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economic? ? i avantajele unei Ungarii Mari bazate pe bazinul carpatic. Pe la sf�r? ițul anilor �30 erau foarte greu de dovedit avantajele economice ale Cehoslovaciei, ale Rom�niei Mari ? i ale Iugoslaviei. Dac? existau avantaje pentru Imperiul Habsburgic, acest lucru nu era neap? raț valabil ? i pentru Ungaria istoric?. R? m�nea �n picioare argumentul privind drepturile istorice ale ungurilor asupra bazinului carpatic. Ast? zi, argumentul decisiv este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorice�, care includeau bazinul carpatic, ? i cu mileniul lui de istorie p�n? atunci. Transilvania era situat? �n cadrul bazinului carpatic, astfel c? , dup? p? rerea ungurilor, ea f? cea parte din Ungaria de o mie de ani. �n privin? a majorit?? îi rom�ne? ți, ace? tia �ncepuser? s? vin? �n Transilvania cel devreme la sf�r? ițul secolului al XX-lea. Nu puteau dec�ț s? le mul? umeasc? regilor ungari ? i conduc? torilor Transilvaniei pentru toleran? a plin? de bun? voin?? ? i ospitalitatea acestora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mul? umeasc? regilor ungari ? i conduc? torilor Transilvaniei pentru toleran? a plin? de bun? voin?? ? i ospitalitatea acestora, care le permiseser? s? se stabileasc? pe aceste meleaguri. Iorga era �n elementul s? u, trebuind s? reafirme drepturile istorice ale majorit?? îi rom�ne? ți. Ca istoric? politician par excellence, el a preluat comanda contraatacului �n ceea ce el consideră �o lupt? ? tiin? ific? �mpotriva drepturilor rom�nilor�196. Drept urmare, Iorga a sus? inut cu ț? rie c? Transilvania nu s? a aflat niciodat? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? se stabileasc? pe aceste meleaguri. Iorga era �n elementul s? u, trebuind s? reafirme drepturile istorice ale majorit?? îi rom�ne? ți. Ca istoric? politician par excellence, el a preluat comanda contraatacului �n ceea ce el consideră �o lupt? ? tiin? ific? �mpotriva drepturilor rom�nilor�196. Drept urmare, Iorga a sus? inut cu ț? rie c? Transilvania nu s? a aflat niciodat? cu adev? raț sub domină? ie maghiar? , cu excep? ia anilor de dup? Ausgleich, �ntre 1867 ? i 1918 (nu prea acord�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adev? raț sub domină? ie maghiar? , cu excep? ia anilor de dup? Ausgleich, �ntre 1867 ? i 1918 (nu prea acord�nd aten? ie perioadei cuprinse �ntre 1050 ? i 1526 e.n.). Dup? p? rerea lui Iorga, continuitatea str? mo? ilor poporului rom�n �n partea aceasta ? i �n Transilvania �nsumeaz? 25 de secole. Iorga a scos �ntotdeauna �n eviden?? �respectul s? u pentru poporul maghiar, istoria ? i realiz? rile acestuia�. Respectul lui fă?? de istoria ungurilor era �ns? limitat. �i respectă pe R�c�czi ? i pe al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
termeni foarte negativi despre contribu? ia istoric? a ungurilor. Dar chiar dac? Iorga manifestă respect pentru realiz? rile istorice ale ungurilor, ace? tia, mai ales ungurii din Transilvania, nu prea aveau nevoie de respectul lui. Ceea ce voiau ei (că ? i rom�nii!) era Transilvania. Teoria istoric? a lui Iorga asupra Transilvaniei urmeaz? linia teoriei �Daciei Traiane� a lui Xenopol. O putem numi teoria daco? rom�n? , c? reia Xenopol i? a stabilit baza, pe care Iorga a dus? o mai departe ? i pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ungurii din Transilvania, nu prea aveau nevoie de respectul lui. Ceea ce voiau ei (că ? i rom�nii!) era Transilvania. Teoria istoric? a lui Iorga asupra Transilvaniei urmeaz? linia teoriei �Daciei Traiane� a lui Xenopol. O putem numi teoria daco? rom�n? , c? reia Xenopol i? a stabilit baza, pe care Iorga a dus? o mai departe ? i pentru care P�rvan a descoperit dovezile arheologice. Ea se refer? la timpurile din vechime c�nd geto? dacii tr? iau pe cursul inferior al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sintezei dintre dacii autohtoni ? i populă? ia român? 198. �n secolele urm? toare, �n timpul marilor migra? îi, regiunea această a fost una dintre cele mai zbuciumate din Europa. Nu exist? nici un document istoric care s? dovedeasc? f? r? echivoc continuitatea elementului rom�nesc. �n acest context devine util? teoria lui Iorga privind evolu? ia �organic? � a istoriei. Conform acestei teorii, �n aceast? perioad? , elementul rom�nesc s? a retras �ntr? un fel de �Rom�nie Popular? �, s? a ascuns �n p? duri, cresc�nd oi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dintre cele mai zbuciumate din Europa. Nu exist? nici un document istoric care s? dovedeasc? f? r? echivoc continuitatea elementului rom�nesc. �n acest context devine util? teoria lui Iorga privind evolu? ia �organic? � a istoriei. Conform acestei teorii, �n aceast? perioad? , elementul rom�nesc s? a retras �ntr? un fel de �Rom�nie Popular? �, s? a ascuns �n p? duri, cresc�nd oi ? i cultiv�nd p? m�ntul ? i devenind, �ntr? un cuv�nt, supravie? uitor. A?a cum spunea Eminescu, �codrul este frate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
document istoric care s? dovedeasc? f? r? echivoc continuitatea elementului rom�nesc. �n acest context devine util? teoria lui Iorga privind evolu? ia �organic? � a istoriei. Conform acestei teorii, �n aceast? perioad? , elementul rom�nesc s? a retras �ntr? un fel de �Rom�nie Popular? �, s? a ascuns �n p? duri, cresc�nd oi ? i cultiv�nd p? m�ntul ? i devenind, �ntr? un cuv�nt, supravie? uitor. A?a cum spunea Eminescu, �codrul este frate cu rom�nul�. Oricum, supravie? uirea lor �n toiul roiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? a retras �ntr? un fel de �Rom�nie Popular? �, s? a ascuns �n p? duri, cresc�nd oi ? i cultiv�nd p? m�ntul ? i devenind, �ntr? un cuv�nt, supravie? uitor. A?a cum spunea Eminescu, �codrul este frate cu rom�nul�. Oricum, supravie? uirea lor �n toiul roiului de migra? îi ? i apari? ia lor ulterioar? �n mare num? r era ? i r? m�ne un mister. Acest fapt este cel mai bine exprimat de c? tre medievistul Gheorghe Br? tianu �n titlul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t controversate ? i relateaz? (printre altele) cum ungurii au p? truns �n Transilvania la (sau pe la) sf�r? ițul secolului al X-lea sau al XI-lea, venind dinspre c�mpiile din r? s?riț. Un conduc? tor (domnitor sau c? petenie) rom�n (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezisten?? �nd�rjit? atunci c�nd triburile maghiare au �ncercat s? invadeze Bihorul ? i Transilvania. Cei din Ungaria care pun la �ndoial? autenticitatea cronicarului anonim �l consider? drept un cronicar medieval tipic, care relateaz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cantitate de adev? r. Un istoric nu le poate ignora, din moment ce nu are alte surse credibile la dispozi? ie. Cercet? torii istorici maghiari sus? în c? atunci c�nd ungurii au ajuns �n bazinul carpatic, Transilvania era aproape nelocuit? ? i c? rom�nii nu se aflau acolo, ei infiltr�ndu? se �n Transilvania din Balcani că p? stori valahi nomazi �ncep�nd cu secolul al XIII-lea, infiltră? ie care a c? p? tat caracter permanent. Ei au avut condi? îi s? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aplicat de el. Această a fost cauza interpret? rîi sale evident fals? a izvoarelor istorice, a ascunderii unor fapte importante sau a banaliz? rîi adev? ratei semnifică? îi a acestora�. Sau, �n alt? parte: �Că s? poat? ascunde adev? rul, autorul rom�n prefer? s? recurg? la propriile lui ipoteze arbitrare ? i artificiale�. Mai mult, Dom�novszky sus? inea c? �pentru a afirma spiritul unui savant, capacitatea de sintez? a acestuia trebuie s? fie analizat? chiar mai �ndeaproape dec�ț felul �n care utilizeaz? el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chiar mai �ndeaproape dec�ț felul �n care utilizeaz? el documentele�. Lucrarea lui Iorga La place des roumains dans l�histoire universelle (volumele 1 ? i 2, Bucure? ți, 1935), mai ales primul volum, era �bizar? �, pentru c? (trat�nd problemă fond? rîi Principatelor Rom�ne dincolo de Carpa? i) afirmă c? �nici un alt popor nu a creat un stat durabil �n Europa de sud? est�. Iorga nega deci caracterul na? ional al tuturor statelor din jurul Valahiei. Vom analiza aici doar punctele esen? iale ale polemicii dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
am? r? ciunea. Oamenii ace? tia au tr? it mult? vreme �n s? r? cie, ca refugia? i. Ei nu alc? tuiau numai o audien?? receptiv? , ci erau ? i suporteri ai unui revizionism total 203. Datorit? devotamentului s? u fă?? de Rom�nia, reac? ia lui Iorga a asigurat faptul c? p�n? ? i dezbaterile ? tiin? ifice privind Rom�nia s? nu se desf?? oare la nivelul Olimpului. Ele sem? nau mai cur�nd cu jurnalismul politic est? european, la care se ad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. Ei nu alc? tuiau numai o audien?? receptiv? , ci erau ? i suporteri ai unui revizionism total 203. Datorit? devotamentului s? u fă?? de Rom�nia, reac? ia lui Iorga a asigurat faptul c? p�n? ? i dezbaterile ? tiin? ifice privind Rom�nia s? nu se desf?? oare la nivelul Olimpului. Ele sem? nau mai cur�nd cu jurnalismul politic est? european, la care se ad? uga influen? a personal? a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii �n acest context
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Kornis era un revizionist �nvederat. �ntregul schimb de p? reri s? a desf?? urat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul c? profesorul Kornis propunea o mediere italian? �ntre �posesorii unguri de mo? îi �ntinse ? i poporul rom�n�. �n privin? a pronun? atului caracter maghiar al oră? elor Oradea, Arad sau Timi? oară, Iorga consideră c? aceia? i presupu? i unguri erau �n cea mai mare parte evrei, evreul �nv?? �nd cu s�rguin?? orice limb? a na? ionalit?? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga �ntreba: cine ar urma s?? l prezideze? ? i (dat fiind c? bro? ură destinat? lui Kornis a fost scris? de Iorga �n 1940), el �ntreba dac? asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. Dup? care �? i amintea cum �i maltrataser? ungurii pe rom�nii din Transilvania, �ncheindu?? i pamfletul printr? un refuz categoric de a lua �n consideră? ie revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea �ntotdeauna la un procedeu preferat �n Europa de sud? est, adic? ridiculizarea numelor oponen? ilor s? i politici. Dac? originea acestora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]