17,656 matches
-
accepta să-și mărite fata cu fiul lui Árpád, Zolta. Specialistul britanic în istoria Ungariei medievale C. A. Macartney consideră că relatările lui Anonymous cu privire la Menumorot și Glad sunt inspirate dintr-o cronică târzie, care privea domnia lui Ahtum, presupusul urmaș al lui Glad. Alexandru Madgearu susține pe de altă parte că toponimele "Galad", "Kladova", "Gladeș" din Banatul secolelor XIV - XVI atestă amintirea domnitorului local Glad. Hungarians reached the region of Bega and stayed there for two weeks while they conquered
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
a ducelui Leopold al VI-lea de Austria. După decesul acesteia, el s-a căsătorit pentru a treia oară, cu Beatrice (n. 1225-d. 1288), fiica ducelui Henric al II-lea de Brabant. Toate cele trei căsătorii au fost lipsite de urmași. După moartea lui Henric Rașpe fără moștenitori, împăratul a acordat Thuringia că feud lui Henric al III-lea cel Ilustru de Meissen, fiul surorii lui Henric, Jutta.
Henric Raspe () [Corola-website/Science/328641_a_329970]
-
său Frederic al II-lea i-a încredințat Ducatul de Austria și Marca de Stiria, însă el nu a putut niciodată să preia stăpânirea asupra acestor posesiuni și a murit puțini ani mai târziu (cca. 1251/1252), necăsătorit și fără urmași. În cadrul conducătorilor Regatului Germaniei, Henric este numerotat doar între paranteze, dat fiind că el nu a exercitat domnia integral, ci doar ca și co-rege alături de tatăl său.
Henric al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/328644_a_329973]
-
i-au zdrobit pe maghiari care, în frunte cu liderul lor Levedi, ar fugit spre vest. Un grup de maghiari s-a desprins din mulțimea celor care căutau adăpost în apus, s-a refugiat peste Munții Caucaz, regine în care urmașii lor au locuit până în secolul al XIII-lea. Există cercetători care consideră însă că maghiarii s-ar fi mutat spre vest încă din secolul al VII-lea, când primul stat bulgar s-a dezintegrat sub loviturile hazarilor, iar bulgarii au
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
conte numit Dirk este plasată între ceilalți doi Dirk și este cuantificat drept Dirk I "bis", pentru a evita confuzia cu deja stabilita numărătoare a celorlalți conți de Olanda având acest nume. Când Ioan I a murit fără a avea urmași, comitatul a fost moștenit de către Ioan al II-lea d'Avesnes, conte de Hainaut din 1299. Ioan d'Avesnes era fiul Adelaidei, sora lui Willem al II-lea de Olanda. În timpul domniei Margaretei, puterea reală în comitat a fost deținută
Lista conților de Olanda () [Corola-website/Science/328659_a_329988]
-
i (în valonă "Walons", în franceză "Wallons") sunt un popor romanic din Belgia, care locuiește în sudul și sud-estul țării. Pe lângă teritoriul belgian, comunități valone importante mai există în Franța, Statele Unite, Argentina, Brazilia, etc. i reprezintă urmașii belgilor romanizați de-a lungul secolelor I î.Hr. - V d.Hr., care au resimțit o puternică influență francă după căderea Imperiului Roman. Vorbesc cu preponderență franceza și mai puțin valona. Între secolele XVI și XIX, cei mai mulți valoni în mod deliberat
Valoni () [Corola-website/Science/328664_a_329993]
-
și succesorul contelui Wilhelm I de Luxemburg. Mama sa a fost Matilda sau Luitgarda de Northeim. Conrad a fost căsătorit cu Ermengarda, fiică a contelui Otto al II-lea de Zutphen. Conrad al II-lea a murit fără a avea urmași pe linie masculină, drept pentru care comitatul de Luxemburg a revenit Imperiului. Însă împăratul nu își dorea ca posesiunea să fie guvernată de cea mai apropiată rudă a lui Conrad, Henric de Grandpré, care era un senior francez, iar comitatul
Conrad al II-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328685_a_330014]
-
războiului de succesiune a constituit-o moartea ducelui Waleran al IV-lea de Limburg din 1280, urmată de cea a unicei sale fiice, Ermengarda de Limburg din 1283. Waleran al IV-lea nu avea fii, iar Ermengarda nu a avut urmași. Ea se căsătorise cu contele Reginald I de Geldern, cre în noua conjunctură emitea pretenții asupra ducatului de Limburg. Cu toate acestea, nepotul de frate al lui Waleran, Adolf al VIII-lea, conte de Berg, fiu al fratelui mai mare
Războiul de succesiune pentru Limburg () [Corola-website/Science/328694_a_330023]
-
Berg de la 1308 până la moarte. Adolf a fost fiul cel mare al lui Henric de Berg cu Agnes de Mark. În 1308, Adolf a succedat în poziția de conte de Berg după moartea unchiului său, Wilhelm I, care nu avea urmași. Adolf a fost un susținător important și loial al lui Ludovic al IV-lea, duce de Bavaria Superioară, ajutându-l din 1314 în războiul pentru succesiunea Germaniei. Ca rezultat al căsătoriei lui Adolf din 1312 cu Agnes de Cleves, el
Adolf al IX-lea de Berg () [Corola-website/Science/328709_a_330038]
-
II-lea de Westerburg. În 1279, unchiul lui Adolf, ducele Waleran al IV-lea de Limburg a murit lăsând o fiică, Ermengarda, soție a contelui Reginald I de Geldern. Când Ermengarda a murit și ea în 1280 fără a avea urmași, soțul ei a pretins ducatul de Limburg pentru sine, cu toate că și Adolf emitea pretenții asupra Limburgului, ca nepotul cel mai mare al lui Waleran. Adolf a încercat fără succes să își revendica pretenția, iar în 1283 el și-a vândut
Adolf al VIII-lea de Berg () [Corola-website/Science/328708_a_330037]
-
soră vitregă a lui Reginald I, rivalul lui Adolf pentru Ducatul de Limburg. Elisabeta a murit la 31 martie 1315 și a fost înmormântată alături de soțul ei în biserica de Solingen-Gräfrath. Dat fiind că Adolf și Elisabeta nu au avut urmași, succesiunea asupra comitatului de Berg a revenit fratelui lui Adolf, Wilhelm.
Adolf al VIII-lea de Berg () [Corola-website/Science/328708_a_330037]
-
beneficii privind taxele inferioare femeilor. Warren Farrelll afirmă că bărbații din SUA plătesc mai mult pentru siguranța socială dar femeile primesc mai multe beneficii și că discriminarea bărbaților în privința asigurării și a pensiilor a trecut neobservată. De exemplu, pensia de urmaș din Australia este oferită unei văduve născută înainte de 1 Iunie 1955, lipsită de experiență în câmpul muncii și cu un venit mic, dacă devine văduvă, divorțează sau se separă de un soț sau de concubin. Această dispoziție este valabilă doar
Mișcarea pentru Drepturile Bărbaților () [Corola-website/Science/328715_a_330044]
-
Orheianu a pribegit tot restul vieții prin țări străine, trăind cu amintirea dragostei ei din tinerețe față de tânărul oștean din Șoimărești. Codrii Orheiului au dispărut. Răzeșii șoimăreșteni în frunte cu căpitanul Tudor au fost prigoniți, dar au rezistat cu dârzenie. Urmașii lor au pierdut însă pământurile, fiind siliți să se supună puterii. În final, naratorul mărturisește: "„Bunicii mei sunt strănepoții acelor oameni. Și această istorisire de acum trei sute de ani, din vremea când strămoșii erau încă dârji, am scris-o în
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
cu sila. Scriitorul afirmă cu mândrie, mânie și dragoste, la sfârșitul romanului, că Tudor Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni vor fi prigoniți în anii următori, rezistând cu tărie încercărilor de a-i supune. Prigoana va continua apoi în deceniile următoare asupra urmașilor șoimăreștenilor, iar loviturile primite îi vor face în cele din urmă pe răzeși să-și piardă pământurile și să devină șerbi. Dornic de a se face mai bine înțeles, Sadoveanu a conceput un roman istoric nou care prezintă rezultatele dezastruoase
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
mic, K'inich K'an Joy Chitam al II-lea, l-a succedat pe fratele său K'inich Kan B'alam al II-lea. După moartea sa, a fost zeificat că Pakal și s-a spus că putea comunica cu urmașii săi. Pakal a fost îngropat în Templul Inscripțiilor. Deși Palenque a fost examinat de către arheologi înainte, secretul de a deschide mormântul său, închis cu o lespede de piatră, a fost descoperit de arheologul mexican Alberto Ruz în 1948. A fost
K'inich Janaab' Pakal I () [Corola-website/Science/328789_a_330118]
-
evacuarea trupelor române în 14 noiembrie 1919, s-a repatriat împreună cu întreaga familie. A fost avocat la Cluj. După decesul primei soții, din a doua căsătorie a avut trei copii, două fete au decedat de tinere și un fecior fără urmași. A fost înmormântat în parcela rezervată membrilor familiei Rațiu din cimitirul Bisericii Rățeștilor din Turda Veche (Cimitirul Central).
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
Imperiul Otoman: Ğamăl ad-Dīn Al-Afġănī a continuat să-l perceapă drept sediul califatului, iar partizanii cei mai hotărâți ai ideii arabe, în ciuda criticilor aduse absolutismului sultanilor și hegemoniei turcești, nu luau în calcul posibilitatea secesiunii. Nășīf al-Yăziğī (1800-1871) este considerat urmaș al tradiției umaniste a culturii arabe clasice. El a aparținut unei familii înstărite de origine siriană, care s-a așezat într-un sat din apropiere de Beirut, unde s-a născut autorul. Cultura arabă tradițională a deprins-o de la un
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
-se și polemarhul Callimachus) și 11 dintre aliații veniți din Plateea. Ei au fost îngropați într-un tumul comun care mai există și astăzi pe câmpia de la Maraton. Pentru a răzbuna înfrângerea de la Maraton și eșecul primei invazii persane, Xerxes, urmașul lui Darius I a pornit împotriva Greciei în fruntea unei armate puternice (Herodot dădea fabuloasul număr de 2.641.610 de oameni, număr pe care Ctesias, care a fost medic la curtea urmașilor lui Xerxes l-a redus la 800
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
Maraton și eșecul primei invazii persane, Xerxes, urmașul lui Darius I a pornit împotriva Greciei în fruntea unei armate puternice (Herodot dădea fabuloasul număr de 2.641.610 de oameni, număr pe care Ctesias, care a fost medic la curtea urmașilor lui Xerxes l-a redus la 800.000 de oameni). În primăvara anului 480 î.Hr. el a traversat Hellespontul pe un pod de vase și, sprijinit de o flotă puternică, a înaintat spre Grecia centrală. Deși spartanii regelui Leonidas au rezistat
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
Deci și el a fost ctitor, chiar foarte important, deși documentele istorice cunoscute până acum nu oferă indicii clare privind gradul de rudenie dintre acesta și Petru Racz. Faptul că atât Petru Rácz I. (apoi fiul său Adam I și urmașii acestuia) cât și Mihail Rácz II. au folosit împreună după anul 1585 titlul și blazonul Rácz de Galgó, înseamnă că făceau parte din aceeași familie și probabil erau rude foarte apropiate,altfel Petru nu putea fi înmormântat în biserica ctitorită
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
titlul Rácz I., a fost înnobilat de către Împăratul Rudolf al II-lea la Viena în anul 1578. În anul 1585 Petru Rácz este înnobilat și cu titlul Rácz de Galgó (Gâlgău, jud. Sălaj), moștenit apoi de către fiul său Adam și urmașii acestuia. Despre Gâlgău istoricul Ștefan Pascu precizează că numele localității este de origine română, așa cum reiese din documentele istorice din anul 1405, „villae olachales: ... Gîlgău ...”. Mihail Rácz înscris în catalogul "J. Siebmacher’s" cu titlul Rácz II., a fost înnobilat
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
cronologică a titlurilor nobiliare din catalogul "J. Siebmacher’s" se observă că după trei ani de la înnobilarea lui Petru Rácz, în anul 1581 a fost înnobilat și Mihail Rácz. Deoarece Petru Rácz I. și Zamfira au avut doar un singur urmaș pe linie bărbătească, Adam, atunci se poate admite posibilitatea, că Mihail Rácz a fost rudă foarte apropiată a lui Petru Rácz, amândoi au fost contemporani, cunoscuți, respectați și răsplătiți în epocă pentru serviciile și meritele lor diplomatice și militare. Petru
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
politicianului Yosef (Tomi) Lapid și al scriitoarei și dramaturgei Shulamit Lapid. Tatăl său era fiul familiei Lampel, evrei maghiarofoni, din Novi Sad, Voivodina și supraviețuitor al Holocaustului. Mama sa este fiica ziaristului israelian David Ghiladi, originar din Cehu Silvaniei, Transilvania, urmaș al unei familii de rabini. Sora sa mai mare, Michal Dorvan, a murit într-un accident rutier în anul 1984. Celalată soră, Meirav, este psiholoagă clinică. Yair Lapid s-a născut și a crescut la Tel Aviv,și a petrecut
Yair Lapid () [Corola-website/Science/328879_a_330208]
-
mixte între popoarele din Anglia, Scoția și Țara Galilor în timpul Evului Mediu, dar și în perioada medievală timpurie și până în prezent. Începând cu anul 1922, a fost permisă imigrația în Marea Britanie a persoanelor provenind din Irlanda, Commonwealth, Europa continentală, acestea și urmașii lor acum sunt în majoritate cetățeni britanici, cu unele limitări privind identitatea.
Britanici () [Corola-website/Science/328878_a_330207]
-
este unul dintre cele mai influente ordine sufite. A fost intemeiat de către Muhammad Jalal ad-Din în Turcia de unde s-a extins în foarte multe zone. Succesul aceste confrerii s-a datorat dogmei și ideologiei pe care Mawlana,și mai târziu urmașii săi,o promovau. Toți cei care s-au ocupat de biografia sa susțin că Muhammad Jalal ad-Din era numit de obicei Mawlana adică „Maestrul (Stăpânul,Îndrumătorul)Nostru”. A primit acest nume emblematic,pe când era doar un copil,de la tatăl său
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]