179,567 matches
-
în munca lor, el a cunoscut-o prin aceștia pe viitoarea sa soție, Régine Renchon. Désiré Simenon a murit în 1922, iar acest eveniment a constituit o ocazie pentru că fiul său să se mute la Paris, împreună cu Régine Renchon (de aici înainte purtând numele de "Tigy"), locuind în arondismentul 17, nu departe de "Boulevard des Batignolles". În scurt timp s-a familiarizat cu metropola, cu bistrourile sale, cu hotelurile de mâna a doua, cu barurile, si cu restaurantele. Mai important, însă
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
numit profesor la Colegiul Bowdoin. La 8 iulie se naște Charles, al optulea copil al soților Stowe care în 1890 va publica o biografie a mamei sale. În 1852 soții Stowe se mută la Andover, Massachusetts, Calvin fiind numit profesor aici la Seminarul Teologic. Apare în volum romanul "Coliba unchiului Tom", în prima zi vânzându-se cca. 3000 de exemplare și 300 de mii numai în SUA până la sfârșitul anului. Anul următor, în 1853, apare prima versiune românească a romanului, tradus
Harriet Beecher Stowe () [Corola-website/Science/317289_a_318618]
-
an la o etapă națională a campionatului de viteză în coasta: “Nu cunoșteam mașină, nu ma acomodasem cu ea, nu știam exact cum frânează pe traseu în urcare, dar știam că la Râșnov am câștigat de multe ori și tot aici bătusem “o mașină senzațională”, Osella PA20S. Acum, eram conștient că nu cunosc mașină și că îmi ieșisem din formă că și pilot, dar mi-am propus victoria. Eu merg la curse numai pentru victorie. Doar vărul meu, Edu Stan, maestru
Daniel Onoriu () [Corola-website/Science/317305_a_318634]
-
turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă a sistemului de fortificare este "cetatea de sus", care datează din perioada prefeudală, secolul X-XIII. cuprinde cele mai recente extinderi, printre care și Turnul Slaninii, specific comunităților săsești. Tot aici se găsește și fântâna adanca de 59 de metri. Cetatea de sus are o suprafață de peste 1.500 mp. Sistemul de apărare al cetății are la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea în cetatea de sus
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
încăperi din cetatea de sus sunt "Camera judelui" și "Camera preotului". Acestea sunt însă foarte greu identificabile astăzi. Cetatea de mijloc a fost construită în secolul al XV-lea și modificată, pentru a fi mărită, în secolul al XVII-lea. Aici se pot identifica Turnul cu gratii, Capela și un alt "Turn Pentagonal", unic în Europa, poartă de intrare în cetatea de mijloc. În această perioadă, cetatea a fost mărită prin adăugarea unei curți interioare, în care în anul 1623 este
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
scăzute, sub 100 mm/an. Cursurile de apă apar și dispar periodic. Părțile dinspre Marea Mediterana sunt caracterizate printr-o climă subtropicala, cu ierni blânde și ploioase, si cu veri uscate și călduroase. Pe Podișul Șoturilor se află o climă continentală. Aici verile sunt calde, în schimb în timpul iernii temperatura este scăzută și apar precipitații sub formă de zăpadă precum și perioade de îngheț. În cuprinsul Saharei climă este tropicală. În timpul zilei se înregistrează creșteri mari de temperatură, iar noaptea temperaturile scad până la
Clima Algeriei () [Corola-website/Science/317340_a_318669]
-
copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . Clădirea este o construcție din bârne de lemn, cu acoperiș din șindrilă. A fost locuită
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855, când a plecat spre Iași, la Seminarul de la Socola. După moartea lui Ștefan a Petrii și a Smarandei, casa a fost moștenită de fiica lor cea mai mică, Ileana. Ulterior
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
cărțile la spate, coperta cu titlu fiind pe partea dreaptă. Textele științifice, sau cele care conțin multe semne "rōmaji" sunt de obicei scrise orizontal, de la stânga la dreapta. Acest lucru contează și pentru semnele de indicație orizontale. înseamnă semne "han", aici "han" fiind sinonim cu „China” sau cu „chinezii”. Aici trebuie menționat faptul că limba chineză clasică și limba japoneză clasică erau două limbi total diferite. Nu semănau nici din punct de vedere gramatical, nici din punct de vedere al vocabularului
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
dreaptă. Textele științifice, sau cele care conțin multe semne "rōmaji" sunt de obicei scrise orizontal, de la stânga la dreapta. Acest lucru contează și pentru semnele de indicație orizontale. înseamnă semne "han", aici "han" fiind sinonim cu „China” sau cu „chinezii”. Aici trebuie menționat faptul că limba chineză clasică și limba japoneză clasică erau două limbi total diferite. Nu semănau nici din punct de vedere gramatical, nici din punct de vedere al vocabularului, nici din punct de vedere al sunetelor. Scrierea, sub
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
un cuvânt, calculatorul oferă o serie de opțiuni de semne kanji, japoneza având multe cuvinte omofone. Utilizatorul alege semnul kanji de care are nevoie (de obicei prin apăsarea repetată a tastei „spațiu”) și repetă operațiunea de la început pentru alt cuvânt. Aici este un exemplu de propoziție dintr-un ziar ("Asahi Shimbun" din 19 aprilie 2004) ce folosește toate cele 4 sisteme de scriere: kanji (roșu), hiragana (albastru), katakana (verde), și alfabet latin/numerale arabe (negru): Aceeași propoziție transliterată în rōmaji: Aceeași
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
de regizare și de interpretare. El a scris: "Un film italian bun să stea alături de clasicul american, "The Grapes of Wrath", a fost lansat noaptea trecută... Este vorba de "" ("Rocco e i suoi fratelli") al lui Luchino Visconti, și vine aici încununat cu lauri, ceea ce este destul de sigur, în acest context, că sunt din belșug meritați... Signor Visconti și-a conceput cu claritate filmul și manipularea strălucitoare a evenimentelor și a personajelor te face să simți asta. Există un amestec de
Rocco și frații săi () [Corola-website/Science/317328_a_318657]
-
fost filmate în Universitatea din Toronto,Canada Zack și Cody muncesc la Paul Revere pentru managerul magazinului Wayne Wormse. Sloganul marketului este "Economiile vin!". Vis-a-vis de acest market este magazinul "The Betsy Ross Oprește și Cumpără", care este rivalul lor. Aici lucrează Maddie pe timpul verii. Singurul lucru care apare din acest campus este camera unde stă Maddie. Locul unde Maddie, Cody, London, și Nia învață împreună cu elevii Barbara, Bob și Mark. Aici s-au filmat episoadele: "Sincronizarea buzelor în ploaie" , "Prima
Zack și Cody, ce viață minunată () [Corola-website/Science/317337_a_318666]
-
Betsy Ross Oprește și Cumpără", care este rivalul lor. Aici lucrează Maddie pe timpul verii. Singurul lucru care apare din acest campus este camera unde stă Maddie. Locul unde Maddie, Cody, London, și Nia învață împreună cu elevii Barbara, Bob și Mark. Aici s-au filmat episoadele: "Sincronizarea buzelor în ploaie" , "Prima zi de liceu" , "Orchestra" și "Benchwarmers". Dublajul a fost realizat de studioul Fast Production Film.
Zack și Cody, ce viață minunată () [Corola-website/Science/317337_a_318666]
-
an. Pomelnicul este scris cu slove chirilice și cuprinde numele preoților care au slujit în Costești din cele mai vechi timpuri. Pomelnicul bisericii menționează în anul 1809 un preot cu numele de Vasile ca paroh. Printre preoții care au slujit aici este menționat pr. Costache Neculau, paroh la Costești în perioada 1873-1929, al cărui tablou înrămat se află agățat pe peretele de la intrarea în biserică. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori: a fost revopsită, s-a
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
Ea a fost construită în anul 1900 de familia de meșteșugari Anderl în grădina lor. Pe peretele exterior nordic al capelei se află pictat ""Sfântul Rocus (1345-1376), protectorul pelerinilor"", iar pe peretele sudic ""Maica Domnului, steaua mistică a evanghelizării"". Pe aici treceau pelerinii în drumul lor spre Sanctuarul marian de la Cacica, de aceea capela a primit hramul Sf. Rochus (patronul pelerinilor). Călătorii făceau un popas aici, ascultând Sfânta Liturghie și primind binecuvântarea de dinaintea călătoriei. După cel de-al II-lea război
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Rocus (1345-1376), protectorul pelerinilor"", iar pe peretele sudic ""Maica Domnului, steaua mistică a evanghelizării"". Pe aici treceau pelerinii în drumul lor spre Sanctuarul marian de la Cacica, de aceea capela a primit hramul Sf. Rochus (patronul pelerinilor). Călătorii făceau un popas aici, ascultând Sfânta Liturghie și primind binecuvântarea de dinaintea călătoriei. După cel de-al II-lea război mondial, familia Anderl a emigrat în Germania, iar proprietatea lor (casa și grădina) a fost rechiziționată de stat. Capela a fost îngrijită timp de mulți
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
de către doamna Otilia Luther, până la trecerea sa la cele veșnice. În prezent, de această capelă se îngrijesc fiicele sale. În anul 2008, familia Zaremba din Voievodeasa a renovat această capelă. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, parohul din Rădăuți celebrează aici o liturghie. Capela Sf. Treime se află pe strada Horia. Ea a fost construită în perioada 10 mai - 4 octombrie 1904 în grădina casei lui Peter Pohl. Capela a fost sfințită de către pr. Clemens Swoboda, paroh și decan de Rădăuți
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
CFR 200 care asigură legătura dintre județul Brașov și județul Arad. Din această gară se poate pleca în trei direcții, dar și spre Râmnicu Vâlcea și sudul României. Gara Sibiu este tranzitată de trenuri ale CFR Călători și Regiotrans. De aici se poate ajunge cu trenuri directe în multe localități ale României, dar și la Budapesta (Ungaria). Această gară este tranzitată de trenuri care merg pe următoarele linii de cale ferată: Alături de aceste linii de cale ferată mai sunt și linii
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
un mediu privilegiat, își petrece tinerețea între Sankt Peterburg, Monte Carlo și stațiunile turistice la modă din Europa. La vârsta de 16 ani, în 1914, se instalează la Sankt Peterburg, la o rudă, unde ia și primele lecții de pictură. Aici îl întâlnește pe Tadeusz Lempicki, tânăr avocat rus, cu care se căsătorește în 1916. Revoluția bolșevică întrerupe brusc această viață fără griji. Pleacă la Copenhaga, apoi eșuează la Paris ca de altfel, majoritatea emigranților ruși. Pierderea reperelor inițiale ale vieții
Tamara de Lempicka () [Corola-website/Science/317354_a_318683]
-
cult construit în anul 1908 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din orașul Siret. Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniză noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomandă înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Prima menționare a prezentei în Siret a greco-catolicilor ruteni (ucraineni) datează din anul 1780
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
preot. Ca urmare a pierderii arhivei parohiei, nu se cunoaște numele primului paroh. Conform cronicii întocmite un secol mai târziu de pr. Clement Zlepko, primul paroh este considerat preotul Grigorji Sengalewicz, numit la Siret în anul 1836. El a păstorit aici doar doi ani, după care i-a succedat preotul Ignatji Buczacki, care a administrat parohia timp de 36 de ani (1838-1874). În perioada păstoririi parohului Buczacki, s-a înființat filiala greco-catolica ruteana de la Gropeni, iar rutenii s-au organizat într-
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
păstorite de părintele Vitali Popovics). Episcopul a oficiat diferite oficii religioase în fiecare parohie. În prezent, biserica aparține de Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România , cu sediul la Rădăuți. Slujbele religioase sunt oficiate în limba ucraineană. Printre preoții care au păstorit aici menționam pe: Din cadrul acestei comunități a provenit preotul Isidor Stanislav Toniuc (1912-1998), fost vicar general greco-catolic ucrainean până în anul 1948. În cimitirul catolic din Siret se află mormintele preoților Clemente Zlepko (1868-1934) și Vladimir Vorobchievici (1913-1992). Pe monumentul funerar al
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
beneficiat de ajutor calificat din partea agențiilor de stat constituite special pentru ajutorarea țăranilor relocați. Se apreciază că aproximativ 2,8 milioane dintre cei 10 milioane de coloniști din Siberia care s-au relocat între 1908 și 1913 s-au stabilit aici ca urmare a acetui program. Populația regiunilor de la est de Ural a crescut astfel de 2,5 ori până la izbucnirea primului război mondial. Ca urmare a reformelor agrare ale lui Stolîpin au fost dezvoltate un număr de noi tipuri de
Reforma lui Stolîpin () [Corola-website/Science/317387_a_318716]
-
și doi nepoți vor ajunge la rândul lor medici. Din anul 1920 va lucra ca medic la Vișeu de Sus unde: ""ajunge să cunoască în profunzime și să ajute zi și noapte populația zonei - agricultori, muncitori forestieri, pastori, meseriași, negustori"." Aici și-a câștigat respectul și dragostea a zeci de oameni care îl ascultau că pe un părinte. În anul 1938 scrie o scurtă monografie a localității Vișeu de Sus. Faima lui cucerește Maramureșul, iar carieră medicală și-o încheie o dată cu
Ivan Dan () [Corola-website/Science/317382_a_318711]