179,567 matches
-
1816-1824 în orașul Siret. Ea este situată pe strada Castanilor nr. 7. Încă din secolul al XIII-lea a început să se desfășoare pe teritoriul Moldovei o intensă propagandă catolică. În 1227, Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat aici Episcopia de Milcov pentru cumanii și cavalerii teutoni din Țară Bârsei. La începutul secolului al XIV-lea, s-au așezat pe teritoriul orașului Siret meșteșugari și negustori germani, veniți din Boemia, Polonia și Transilvania. Aceștia erau de religie romano-catolică. Conform
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țară Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țară Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. În Siret s-au stabilit mai multe familii din Imperiul Habsburgic, care vorbeau limba germană. În anul 1775, a fost înființat pentru militarii austrieci un diaconat (capelanat) militar subordonat Episcopiei Romano-Catolice
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
germană. În anul 1775, a fost înființat pentru militarii austrieci un diaconat (capelanat) militar subordonat Episcopiei Romano-Catolice din Wiener-Neustadt. Militarii austrieci au construit o capelă din lemn în apropierea școlii de căpetenie (pe locul unde este astăzi casă parohiala romano-catolică), aici fiind celebrate slujbe religioase de către preotul militar Antonius Nagy. După retragerea armatei imperiale, în anul 1786, capelanatul militar a fost transformat în capelanat civil, subordonat canonic Episcopiei de Bacău. În anul 1796, Bucovina este desprinsa din Episcopia de Bacău și
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
să fugă de regimul comunist instalat în România după Al Doilea Război Mondial ajungând în Iugoslavia traversând Dunărea înotând, în iulie 1948. Arestat, a fost expediat într-un lagăr politic de munci forțate situat în apropiere de orașul Tuzla. De aici a reușit să scape și a trecut clandestin frontiera iugoslavo-austriacă, în august 1949. Fostul disident a sosit la Paris în 1950, unde a urmat cursuri de filosofie și de "litere" la Sorbona, fără să se consacre în mod serios acestor
Jean Pârvulescu () [Corola-website/Science/317391_a_318720]
-
80 ai secolului al XX-lea, la fel ca și alte biserici din zona Unirii, a fost înconjurată de un cvartal de blocuri de zece etaje în formă de U, astfel încât ea este ascunsă vederii publicului . Începând din anul 1992, aici este găzduită expoziție intitulată "Memorialul martirilor evrei "Rabin-șef dr. Moses Rosen"". Muzeul este administrat de 3 persoane: 1 administrator muzeograf și 2 ghizi-muzeografi. În perioada 2004-2007 a fost renovat exteriorul clădirii, sinagoga fiind redeschisă la 30 iulie 2007. În
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
funcționarii din administrație au fost scoși din funcții. Mulți membri ai comunității au început să emigreze în străinătate. Numărul locuitorilor de etnie evreiască a scăzut în 1924 la 2.500 (30.4% din populația orașului). În perioada interbelică au funcționat aici 10 de case de rugăciune, un abator ritual de vite și de pui de găină. Se organizau cursuri de Talmud Tora. Pentru evreii nevoiași existau societățile caritabile "Lemaan Hatsedek", "Yad Harutsim" și "Nosei Hamita". În anul 1930, populația orașului Siret
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
dus la abandonarea sinagogii, care a început să se ruineze. La sugestia Mihaelei Gross, secretarul Asociației Memoriale "Hebraica" din Nușfalău, arhitectul Adam Aaron Wapniak, originar din Brooklyn, a realizat un proiect de restaurare a sinagogii abandonate după o vizită făcută aici în anul 2003 . Acest proiect a trezit interesul medicului Alexander Hecht din New York, fiu al unor supraviețuitori ai Holocaustului, Zoltan și Ștefania Hecht, originari din Nușfalău. Au fost înființate Jewish Architectural Heritage Foundation din America, condusă de Adam Wapniak și
Sinagoga din Șimleu Silvaniei () [Corola-website/Science/317413_a_318742]
-
Situată pe platoul Munților Bucegi, la o altitudine de 2206 metri, sub Vârful Babele (latitudine - 45,40617; longitudine - 25,47201), reprezintă baza turistică centrală a munților Bucegi, aici încrucișându-se principalele drumuri. A fost construită în 1937 de către societatea turistică Asociația Drumeților din Munții Înalți ai României (A.D.M.I.R.). Arhitectul a fost Octav Doicescu. Este gazdă unor fenomene litografice: ciupercile de piatră numite "Babele" - monumente ale naturii - aflate
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
o curbă largă spre stânga, orientându-se către vest. După cca. 10 min de la ramificație, ajungem pe un prag lat al coamei, îl urcăm pieptiș și ieșim pe un al doilea prag, unde întâlnim, venind din dreapta, poteca de la Caraiman. De aici, un ultim urcuș de cca. 5 min ne conduce în creasta, la Cabană Babele (2200 m). Traseul poate continua înainte (marcaj punct albastru), în coborâș ușor de-a coasta, apoi repede și direct către Valea Jepilor. După 10—15 min
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
avocatul dr. Josef Kaufmann. Evreii erau înregimentați politic în Partidul Social-Democrat, care a apărat interesele mesteșugarilor și negustorilor evrei. Liderul local al partidului a fost avocatul dr. Baruch Schaffer. În perioada interbelică, în oraș locuiau circa 6.000 de evrei. Aici funcționau 10 sinagogi și un liceu evreiesc cu 25 de camere, care era situat pe locul actualei clădiri a Poștei. În anul 1930, populația orașului Suceava era de 17.028 locuitori, dintre care 10.440 români (61,31%), 3.522
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
orașele țării. Prin rescriptul din 4 iulie 1781 al împăratului Iosif al II-lea s-a permis stabilirea evreilor numai în orașul Alba Iulia, cu condiția ca acei evrei să se fi născut în Transilvania sau să se fi aflat aici de cel puțin 30 de ani. Oficial nu locuia nici un evreu în Sibiu, dar unii evrei au închiriat totuși locuințe la periferie. Stabilirea evreilor în Sibiu a avut loc cu puțin înainte de anul 1850, primul evreu care a primit dreptul
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
primit dreptul de a se așeza în localitate fiind J. Aron din Bidiu (Bödön), la 31 iulie 1845. După această dată, evreii au venit în număr mare în oraș. Cu toate acestea, locuitorii sași ai Sibiului s-au opus stabilirii aici a evreilor, după cum s-a scris într-un articol publicat în 1850 în ziarul „Siebenbürger Bote”: "„Nu avem nevoie de adaosul unei viitoare populații evreiești nici în Sibiu, nici altundeva în ținutul săsesc. S-ar putea să sune foarte neliberal
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
bestialitate, pentru germani”. Spre sfârșitul războiului, Piotr Krasnov și alți lideri cazaci l-au convins pe Hitler să permită civililor și necombatanților cazaci să se așeze definitiv în regiunea mai slab populată Carnia, din Alpii italieni. Cazacii s-au mutat aici și au fondat mai multe stanițe, cu administrație, biserici, școli și trupe de ordine proprii. Odată cu înaintarea Aliaților spre nordul Italiei, partizanii italieni le-au cerut cazacilor să părăsească regiunea Carnia și să plece spre nord, spre Austria. Aici, cazacii
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
mutat aici și au fondat mai multe stanițe, cu administrație, biserici, școli și trupe de ordine proprii. Odată cu înaintarea Aliaților spre nordul Italiei, partizanii italieni le-au cerut cazacilor să părăsească regiunea Carnia și să plece spre nord, spre Austria. Aici, cazacii au fost făcuți prizonieri lângă Lienz, pe malurile râului Drava. Britanicii i-au internat într-un lagăr de prizonieri încropit în mare grabă. Timp de câteva zile, britanicii s-au purtat bine cu cazacii, dându-le acestora impresia că
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
vor fi repatriați, fiind sub protecția britanicilor. Britanicii au transportat pe 28 mai 1945 2.046 de ofițeri cazaci prizonieri, printre care și generalii Piotr Krasnov, Andrei Șkuro și Sultan-Ghirei Klîci, spre cel mai apropiat oraș deținut de Armata Roșie. Aici, britanicii i-au predat comandantului local sovietic, care a dispus judecarea lor pentru trădare. Numeroși conducători cazaci nu fuseseră niciodată cetățeni sovietici, deoarece fugiseră din Rusia în perioada mai înainte de 1920. Astfel, ei nu puteau fi judecați pentru trădare. Cu
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
Mușat, mama voievodului Petru al II-lea Mușat, ar fi ctitorit în Siret o biserică romano-catolică cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul. Ea se convertise la catolicism și ar fi ctitorit biserică, pentru a-i servi drept loc de veci. Aici a funcționat între 1371-1434 o episcopie catolică, cu o mănăstire dominicana aferentă. După unele opinii, clădirile mănăstirii au fost incendiate de populația românească ortodoxă, răzvrătita împotriva catolicismului în anul 1451 sau după alte opinii biserică a fost dărâmată la începutul
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
a fost dărâmată la începutul secolului al XVI-lea din porunca domnitorului Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517), prigonitorul catolicilor din Moldova. . Nu există însă documente sau mențiuni epigrafice care să ateste perioadă construirii sale. Totuși, cercetările arheologice efectuate aici în anul 1984 au scos la iveală ruinele unei biserici mai vechi, din lemn, pe temelie de piatră nelegata cu mortar, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Cu acest prilej, în pronaosul acestei biserici a fost descoperit în iulie
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
1831 și apoi în 1893. Reparațiile din 1831 au dus la închiderea pridvorului deschis. Terenul bisericii a fost restrâns din ce in ce mai mult. După mutarea cimitirului din curtea bisericii, în anul 1862 s-a nivelat terenul din jur și s-a amenajat aici Grădină publică aflată în partea de est. Terenul din fața bisericii a fost vândut primăriei, care a amenajat aici piața centrală a orașului. Parohul bisericii a intervenit la Cernăuți și la Viena pentru obținerea aprobării de îngrădire a puținului teren rămas
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
restrâns din ce in ce mai mult. După mutarea cimitirului din curtea bisericii, în anul 1862 s-a nivelat terenul din jur și s-a amenajat aici Grădină publică aflată în partea de est. Terenul din fața bisericii a fost vândut primăriei, care a amenajat aici piața centrală a orașului. Parohul bisericii a intervenit la Cernăuți și la Viena pentru obținerea aprobării de îngrădire a puținului teren rămas. S-a construit un gard de scânduri, înlocuit apoi cu un grilaj de fier forjat pe soclu de
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
dintre pronaos și naos, s-a acoperit edificiul cu învelitoare din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turla, s-a curățat pictură și s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905, după care a fost transferat la Vatră Dornei. Clădirea a suferit stricăciuni în timpul Primului Război Mondial, ea fiind reparata în 1926. Noi lucrări de reparații ale lăcașului de cult au avut loc apoi în anii '90 ai secolului al
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
Sf. Ioan Botezătorul" din Siret. În curtea bisericii, pe latura de sud, se află bustul folcloristului și etnografului român Simeon Florea Marian (1847-1907), membru al Academiei Române, care a fost preot la Siret în perioada 1877-1883. Printre preoții care au păstorit aici menționam pe Gheorghe Piotrovschi (1811-1886) - paroh, Simeon Florea Marian (1847-1907) - preot (1877-1883), Constantin Sbiera - paroh (1888-1905), Constantin Gramatovici - paroh și primar al orașului în timpul ultimei ocupații rusești (1917-1918), Aurelian Tăutu (1874-1955) - paroh și protopop de Siret și Vasile Merlă - parohul
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: În anul 1560, în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561 și 1564-1568), preotul Mihul din Siret primește de la pârgarii Șiretului o bucată de teren din pășunea (toloaca) târgului. Preotul sădește aici o grădină cu pomi fructiferi, construind în mijlocul ei o bisericuța din lemn. Înaintea morții sale, el închină această bisericuța Mănăstirii Putna. Această danie a fost întărită prin documente de domnitorul Alexandru Lăpușneanu și apoi reînnoita de către Vasile Lupu, în 1646
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
Furnalul de la Govăjdia, județul Hunedoara, se află în capătul vestic al satului Govăjdia, la 20 km de municipiul Hunedoara (10 km pe terasamentul căii ferate înguste). Furnalul este vestit pentru că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris, și fontă pentru oțelul produs pentru turnul Eiffel la uzinele din Reșița. Totuși, trebuie menționat că istoricul român Ion Bocioacă în cartea sa „Gheorghe Pănculescu, legendă și adevăr
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
ocupe de deportare s-a făcut în perioada 23-24 iunie. Din conducere făceau parte: general-maiorul Iosif Lavrentievici Mordoveț - ministrul Securității RSSM, general-maiorul Ivan Ilici Ermolin - împuternicitul MGB al URSS, colonelul Aleksandr Alexeevici Kolotușkin- adjunctul ministrului Securității RSSM pe cadre. Tot aici era specificată echipa grupelor informativă, operativă, de evidență, de transmisiune, conducerea grupurilor operative de serviciu, echipa mașiniștilor. Per total erau 30 de persoane, absolut toate din structurile MGB al RSSM. Din Moscova în RSSM au venit 32 de medici și
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]