18,258 matches
-
atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai pot fi semnalate: icoanele pe sticlă, jilțurile crestate, sfeșnicele din secolul al XVIII-lea, tipăriturile de București, mărturii ale relațiilor dintre români, ce au cuprins cele mai izolate așezări transilvănene.
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
pe Marte în căutarea ineditului. Ulterior, Tomás îl întâlnește pe marțianul Muhe Ca, fiecare dintre ei văzând planeta Marte așa cum apare în propria proiecție temporală: orașele marțianului apar în ruine pentru om, iar în locul oceanelor evocate de băștinaș, călătorul vede așezări ale pământenilor. Cei doi apar unul altuia transparenți, ca niște fantome și niciunul nu știe care dintre ei îl precede pe celălalt în timp. Aceasta este singura povestire lungă a cronicilor care nu a apărut anterior într-o altă publicație
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
a fi o amenințare directă pentru restul societății. Acești Lupi se consideră superiori celorlalți și îi numesc pe "Cetățeni" ca fiind "Oi". Acest sistem de etichetare este oarecum ironic, pentru că lupii, în general, încearcă să înșele oile astfel încât să evite așezările lor, în timp ce fiecare lup care este capturat de oi este ucis. Motivele extratereștrilor în formă de piramidă rămân necunoscute, singura urmă a prezenței lor fiind doar o piramidă aflată în vârful muntelui Everest și "Ochii" transparenți care se formează la
Semnul Lupului () [Corola-website/Science/324347_a_325676]
-
amplu "Cercetări arheologice și ale istoriei arhitecturii în zona Rupei", apărut în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, vol. 21, nr. 2, 1978. În prezentarea monumentului preluăm cele constatate asupra istoriei construcției, concluzii obținute pe baza investigațiilor cercetătoarei. Poziția retrasă a așezării explică și apariția sa relativ târzie în documente. Abia pe la 1400, ""Alba ecclesia"" (alias Viscri) apare într-un registru al localităților pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerată printre comunele libere ale
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerată printre comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum mai există în zona Rupei doar în Homorod (biserica-sală din Criț aparținea deja stilului de trecere
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
aparținând unui grup de secui ce păzeau în acest punct granița statului maghiar feudal, înaintea sosirii coloniștilor germani. Existența capelei părăsite a dispensat pe coloniști de truda ridicării unei bazilici romanice cu trei nave, cum s-au construit în cele mai multe așezări săsești în decursul secolului XIII pe "pământul crăiesc". Adaptarea capelei s-a efectuat în etape, în concordanță cu evoluția socială a coloniștilor și condițiile istorice respective. Așa cum rezultă din analiza și interpretarea cercetărilor arheologice, capela s-a folosit, în prima
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
secolului XIII pe "pământul crăiesc". Adaptarea capelei s-a efectuat în etape, în concordanță cu evoluția socială a coloniștilor și condițiile istorice respective. Așa cum rezultă din analiza și interpretarea cercetărilor arheologice, capela s-a folosit, în prima etapă a evoluției așezării săsești, fără lărgire planimetrică, construindu-se doar o tribună de vest, susținută de patru arcade semicirculare, purtate de trei coloane cilindrice. Ipoteza aceasta este susținută de cele trei capiteluri romanice datate unanim în prima jumătate a secolului XIII, conservate în
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
Bravas, un loc de mare afluență turistică care își datorează numele actual după formele sculpate de eroziune marină de pe faleze. De asemenea, în nordul teritoriului se află Illa Pancha (Insula Pancha), care găzduiește un un far de navigație maritimă. Prima așezare umană a fost stabilită pe docuri de Porcillan și Cabanelas, la malul Riei de Ribadeo și ulterior a crescut spre sus. Orașul de azi se află pe un deal de aproximativ 30 m deasupra nivelului mării. Există vestigii importante ai
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
situat în Podișul Hârtibaciului, pe Valea Hârtibaciului, la circa 70 km nord-est de municipiul Sibiu. Iacobeni este satul reședință al comunei Iacobeni. După părerile unora din cei care au studiat istoria localității, pe numele său german "Jakobsdorf" ("Satul lui Iacob"), așezarea este una dintre cele mai timpurii comunități săsești din Transilvania chiar dacă prima atestare documentară a comunei apare abia în 1309. Conform acesteia, preoții capitulului de Kosd ( Rupea ) împreună cu alți prelați de prin alte decanate, au deschis un proces episcopului de
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
Rupea ) împreună cu alți prelați de prin alte decanate, au deschis un proces episcopului de Alba Iulia, contestând zeciuiala excesivă ce apăsa fiscal locuitorii Fundus regius. Printre acești prelați apare și un anume "Nikolaus Jakobsdorf " care dă pentru prima oară numele așezării. Ca urmare a unei conscripții din anul 1500 prin care Iacobeni apare înregistrată la Scaunul Cincului cu 70 de case, o școală, o moară, două curți părăsite și trei săraci, se poate menționa ca în momentul construirii bisericii, populația satului
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
Biserica evanghelică fortificată din Biertan, județul Sibiu, a fost construită în secolul al XII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1224. Biertanul face parte dintre primele așezări germane de sași din Ardeal fiind cuprins în cele „Două Scaune” (Mediaș și Șeica) în "Diploma Andreeană" ("Andreaneum"). Localitatea Biertan este atestată documentar în 1283, într-un document alături de Mediaș și Moșna, toate trei localitățile aflate intr-o competiție acerbă
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
localitățile aflate intr-o competiție acerbă pentru obținerea centrului administrativ al celor „Două Scaune”. Astfel fiecare din cele trei localități încercă să-și mărească renumele printr-o construcție sacră cât mai impunătoare. În 1397 este atestat ca cetate. Ca orice așezare săsească, avea organizare urbanistică, remarcându-se stilul francon al șirurilor de case dispuse în jurul unei piețe centrale, deasupra careia se înalță impunătoarea biserică-cetate. Impresionantul monument de cult îmbină armonios stilul gotic cu cel al Renașterii, apărat fiind de trei ziduri
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
sașilor au părăsit Biertanul cu destinația Germania. Dacă în anul 1977 locuiau în Biertan 1613 sași, în anul 1992 Biertanul număra doar 280 locuitori sași. Complexul arhitectural medieval este alcătuit din biserica și centura de fortificații, fiind amplasat în centrul așezării, pe un deal. Biserica de tip hală, ocupa partea centrală a complexului, fiind construită între anii 1490 și 1520 în stilul gotic târziu, fiind ultima din Transilvania înălțată în acest stil. Construcție monumentală, de mari dimensiuni, are trei hale de
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
scării, lângă biserică se poate vedea un bolovan mare, pe care, duminica erau așezați cei care făceau rele în cursul săptămânii, spre a fi văzuți de întreaga comunitate. Era un mijloc eficient de a-i educa și integra în colectivitatea așezării. Astăzi, această veche așezare săsească este cunoscută în lume datorită bisericii-cetate, inclusă în 1993 pe lista monumentelor patrimoniului mondial a UNESCO. Biserica-cetate de aici, cu hramul Sfânta Maria, a fost restaurată prin donații făcute de originari din Biertan răspândiți în
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
poate vedea un bolovan mare, pe care, duminica erau așezați cei care făceau rele în cursul săptămânii, spre a fi văzuți de întreaga comunitate. Era un mijloc eficient de a-i educa și integra în colectivitatea așezării. Astăzi, această veche așezare săsească este cunoscută în lume datorită bisericii-cetate, inclusă în 1993 pe lista monumentelor patrimoniului mondial a UNESCO. Biserica-cetate de aici, cu hramul Sfânta Maria, a fost restaurată prin donații făcute de originari din Biertan răspândiți în Europa, Statele Unite ale Americii
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
Mare. Pe baza descoperirilor arheologice făcute pe teritoriul localității, prin care s-au găsit vase ceramice în bordeie al căror tip de construcție era de domeniul trecutului în spațiul german încă din secolul al XI-lea, se poate spune că așezarea de la Apold exista înainte de colonizarea săsească din Transilvania. Bordeiele descoperite au fost atribuite arheologic românilor sau pecenegilor. Prima mențiune documentară a localității este într-un înscris din anul 1309 prin care un anume Nikolaus de Apoldia era prin cei care
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
incendiilor în timpul bombardamentelor aeriene germane asupra Londrei, și pe care Blass le-a achiziționat dupa terminarea războiului. Aceasta conductă de apă a permis în anul 1946 înființarea într-o singură noapte (în noaptea zilei de Iom Kipur a 11 noi așezări evreiești în Neghev. Ea a servit însă și populația beduină arabă din zonă. Așezările evreiești din Neghev au jucat un rol important în decizia Comitetului Special al ONU pentru Palestina (UNSCOP) de a include cea mai mare parte a Neghevului
Simcha Blass () [Corola-website/Science/326629_a_327958]
-
dupa terminarea războiului. Aceasta conductă de apă a permis în anul 1946 înființarea într-o singură noapte (în noaptea zilei de Iom Kipur a 11 noi așezări evreiești în Neghev. Ea a servit însă și populația beduină arabă din zonă. Așezările evreiești din Neghev au jucat un rol important în decizia Comitetului Special al ONU pentru Palestina (UNSCOP) de a include cea mai mare parte a Neghevului în teritoriul viitorului stat evreiesc a cărui întemeiere fusese recomandată. Între anii 1948-1956 inginerul
Simcha Blass () [Corola-website/Science/326629_a_327958]
-
vechi monument românesc zidit în piatră în secolul al XV-lea de către cnezii din familia Caba. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La numai câțiva kilometri depărtare de centrul comunal Dobra, într-o frumoasă așezare de la poalele nordice ale munților Poiana Ruscă, se găsește satul Roșcani, menționat documentar, ca „Roskan”, în anul 1491. În interiorul unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
de la Muntele Mariei ( "Siffridus de Monte Mariae" ) care este de fapt veche denumire a Brateiului ce se regăsește în hramul bisericii. Numele românesc Bratei și cel german "Pretai" își au etimologia în latinescul ""protodiaconus"" ce a dat numele maghiar al așezării ""Baráthely"", cu semnificația de "Satul călugărului". Așezarea a mai purtat numele de "Monte Mariae" (1283), "Maro" (1289), "Prathia" (în 1359 și 1516), "Bretay" (1528) și "Pretoa" în dialectul săsesc, denumire care a rămas aproape neschimbată din 1359. Statisticile conscripțiilor istorice
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
care este de fapt veche denumire a Brateiului ce se regăsește în hramul bisericii. Numele românesc Bratei și cel german "Pretai" își au etimologia în latinescul ""protodiaconus"" ce a dat numele maghiar al așezării ""Baráthely"", cu semnificația de "Satul călugărului". Așezarea a mai purtat numele de "Monte Mariae" (1283), "Maro" (1289), "Prathia" (în 1359 și 1516), "Bretay" (1528) și "Pretoa" în dialectul săsesc, denumire care a rămas aproape neschimbată din 1359. Statisticile conscripțiilor istorice arată că în 1359 existau în sat
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
astăzi la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Numele de Johannes Fabini a fost purtat de asemenea și de un alt preot al secolului al XIX-lea, care și-a făcut studiile la Berlin, Tübingen și Halle. Analiza demografică este asemănătoare tuturor așezărilor săsești din Transilvania și anume: în 1786 erau 824 de locuitori, în 1910 erau 1463 de locuitori, în anul 1940 au scăzut la 745 de locuitori, pentru ca în anul 1995 comunitatea luterană din Brateiu să fie compusă doar din 24
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
Biserica evanghelică fortificată din Archita, județul Mureș, a fost construită în secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Archita (în dialectul săsesc "Ärkeden, Ârkeden, Arkedn", în , în ) este o localitate în județul Mureș, Transilvania, România. Așezarea este situată între localitățile Saschiz și Beia și are denumirea germană "Arkeden", nume care ar putea proveni de la toponimul maghiar "Erked" sau de la un antroponim germanic ("Archo" sau "Ercho"). Numele de Archita este prima oară menționat în anul 1356 sub
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
Ioan Zápolya. A urmat atacul nereușit din 15 iulie 1514 al armatei țărănești asupra Cetății Timișoara, unde se refugiase marea nobilime, și apoi, la porunca lui Ioan Zápolya, Gheorghe Doja a fost prins, torturat în mod barbar și executat prin așezare pe un „tron” încins în foc (20 iulie 1514). Un rol important în ultima fază a răscoalei l-a jucat intervenția armatei regale ungare contra țăranilor. Dieta din 1514, chemată să hotărască apărarea antiotomană, se ocupă de răscoală. Din cele
Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/326690_a_328019]
-
secolului al XIV-lea, așa cum pare a indica inscripția "O REX GLORIAE VENI" ("O, Rege al Gloriei, vino!") de pe unul dintre clopote, scrisă cu majuscule gotice. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cu următoarele obiective: Prima mențiune documentară a așezării se petrece în anul 1270 când regele Ștefan al III-lea dăruiește nobilului Bozouch satul Bazna, de pe Valea Morii aflată mai la vest de Boian. Bozouch neavând urmași a donat localitatea Capitulului de Alba. Bazna se numea în limba germană
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]