18,700 matches
-
c/sec). În această fază a somnului se produc o serie de modificări funcționale: diminuarea frecvenței mișcărilor respiratorii cu scăderea ventilației pulmonare, bradicardie, scăderea ușoară a presiunii arteriale prin scăderea volumului sanguin și vasodilatație periferică, creșterea ușoară a debitului sanguin cerebral, modificări minime în concentrația principalilor constituienți sanguini, creșterea eozinofilelor sanguine și a STH-lui, scăderea fluxului sanguin renal, ușoară hipotermie, menținerea reflexelor spinale, reducerea tonusului mușchilor scheletici etc. În afara modificării conștiinței, în faza de somn lent se produc și importante modificări
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
este mai mare. Episoadele de somn rapid apar la om la fiecare 80-120 min, sunt regulate și durează 5-30 min, fiind ceva mai scurte în prima parte a nopții, cu tendință de mărire spre dimineață. Maturizarea mai precoce a structurilor cerebrale arhaice de care depinde somnul paradoxal (trunchiul cerebral, nucleii cenușii centrali, hipotalamusul, hipocampul și sistemul limbic) explică de ce la sugar faza paradoxală a somnului este predominantă, în timp ce la adulți și bătrâni durata ei scade. Somnul paradoxal este caracterizat electroencefalografic prin
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
la om la fiecare 80-120 min, sunt regulate și durează 5-30 min, fiind ceva mai scurte în prima parte a nopții, cu tendință de mărire spre dimineață. Maturizarea mai precoce a structurilor cerebrale arhaice de care depinde somnul paradoxal (trunchiul cerebral, nucleii cenușii centrali, hipotalamusul, hipocampul și sistemul limbic) explică de ce la sugar faza paradoxală a somnului este predominantă, în timp ce la adulți și bătrâni durata ei scade. Somnul paradoxal este caracterizat electroencefalografic prin unde frecvente, (2-6 c/sec) cu voltaj redus
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
intervenției acestui tip de somn în procesele de memorie. Somnul paradoxal pare să depindă de un mecanism periodic situat în punte și în special în nucleul reticulat caudal, constituind un declanșator al activității neuronale tonice ascendente de angajare a cortexului cerebral și a segmentelor eferente și pare a fi identic cu cel al stării de trezire. O serie de experiențe demonstrează, că multe dintre modificările ce caracterizează componența fazică a somnului paradoxal sunt inițiate printr-o activare a nucleilor vestibulari. Se
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
centrilor de trezire. S-au acumulat dovezi care pledează pentru existența unor mecanisme sincronizatoare, localizate în regiunea rostrală a tractului solitar și a nucleului reticular ventral adiacent. Ipoteza existenței, pe lângă sistemul reticulat activator, a unui grup antagonist sincronizator în trunchiul cerebral inferior apare astfel destul de plauzibilă, rămânând însă nerezolvat mecanismul prin care acest grup își exercită efectele, precum și interacțiunea cu SAA. O explicație simplă și atractivă ar fi aceea că fiecare acționează de o manieră diferită asupra „peacemaker”-lui talamic, rezultatul
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
de gradul relativ al activității fiecărui grup. Regiunea sincronizatoare poate opera prin inhibiția SAA de care este reciproc legată, ambele fiind influențate de sistemele cortico-reticulate, somnul sau trezirea fiind astfel rezultatul unor interacțiuni mult mai complexe. Distrugerea experimentală a structurilor cerebrale, anterior chiasmei, sau a suprafeței orbitale neocorticale produce hiperactivitate și insomnie, iar stimularea cu frecvență joasă a acestor regiuni determină sincronizare și somn. Bazele biochimice ale somnului până în prezent nu sunt pe deplin definite. Este foarte probabil, că aminele biogene
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
Amfetamina micșorează durata atât a somnului lent, cât și a celui paradoxal. Posibil, semnificația biologică a somnului constă în menținerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Există dovezi experimentale care pledează pentru participarea adenozinei la producerea somnului. Injectarea de adenozină în ventriculul cerebral la șobolani, prelungește durata somnului lent, pe când cofeina și alte metilxantine provoacă insomnie prin blocarea receptorilor adenozinici. Este confirmată reciprocitatea și conexiunea sistemelor serotonin- și noradrenergice în mecanismele reglării ciclurilor veghe-somn. Astfel, inhibiția sintezei serotoninei și lezarea nucleilor trunchilui cerebral
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
cerebral la șobolani, prelungește durata somnului lent, pe când cofeina și alte metilxantine provoacă insomnie prin blocarea receptorilor adenozinici. Este confirmată reciprocitatea și conexiunea sistemelor serotonin- și noradrenergice în mecanismele reglării ciclurilor veghe-somn. Astfel, inhibiția sintezei serotoninei și lezarea nucleilor trunchilui cerebral provoacă insomnie, iar lezarea fusului noradrenergic dorsal provoacă hipersomnie, însoțită cu mărirea fazei somnului paradoxal și a metabolismului serotoninei. Deși serotonina participă în reglarea ambelor faze ale somnului, și în particular a somnului paradoxal, mecanismele de bază a acestuia sunt
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
și febrile, patologiile endocrine (hipertiroidism), bolile organice generale etc. Mecanismele fiziopatologice responsabile de producerea insomniilor rezidă, probabil, în modificările excitabilității formațiunii reticulare și a structurilor hipnogene (lezarea lor traumatică, tumori, infecții). Acestora li se adaugă unele tulburări biochimice interesând monoaminele cerebrale, care, generate în exces produc o stare de hiperexcitabilitate a structurilor ”vigilizante” sau alterează inducerea somnului lent din caza deficitului de serotonină. Hipersomnia reprezintă un exces de somn, care diferă de cel normal prin durată, profunzimea și bruschețea apariției. Hipersomnia
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
stare de somnolență permanentă superficială. Hipersomniile simptomatice sunt întâlnite și în cadrul unor boli endocrine, mai ales, în insuficiența corticosuprarenaliană, în hipotiroidie etc. Unele afecțiuni psihice sunt însoțite de așa numitele “hipersomnii psihogene” manifestate prin somnambulism, anxietate, schizofrenie, isterie, etc. Tumorile cerebrale pot produce hipersomnii atât prin afecțiunea directă a structurilor nervoase implicate în mecanismul producerii somnului, cât și prin hipertensiunea intracraniană. Hipersomniile în bolile vasculare cerebrale prezintă consecința unor tulburări de irigare a regiunilor antrenate (talamus, hipotalamus, regiunile pedunculare și diencefalice
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
sunt însoțite de așa numitele “hipersomnii psihogene” manifestate prin somnambulism, anxietate, schizofrenie, isterie, etc. Tumorile cerebrale pot produce hipersomnii atât prin afecțiunea directă a structurilor nervoase implicate în mecanismul producerii somnului, cât și prin hipertensiunea intracraniană. Hipersomniile în bolile vasculare cerebrale prezintă consecința unor tulburări de irigare a regiunilor antrenate (talamus, hipotalamus, regiunile pedunculare și diencefalice). Hipersomniile funcționale pot dura câteva ore, zile, chiar săptămâni și pot să apară la intervale de o lună până la cățiva ani. Alte hipersomnii funcționale sunt
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat. Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele (în afară de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte caldă , fiind majoritatea nocturne.În zonele acestea pot fi întâlnite unele
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat. Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele (în afară de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte caldă , fiind majoritatea nocturne.În zonele acestea pot fi întâlnite unele specii de șopârle și șerpi diurne
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
modificate. Rareori au pierdut primul deget, policele. În scheletul marsupialelor se întâlnesc câteva caracteristici primitive amestecate cu caractere ce denotă o specializare uneori foarte înaintată. Craniul are forme diferite - de la alungită și joasă până la scurtă și înaltă. Cutia craniană (craniul cerebral) este relativ mică și slab dezvoltată, în corelație cu emisferele cerebrale, de asemenea mici și nu are oasele sudate între ele, oasele rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
întâlnesc câteva caracteristici primitive amestecate cu caractere ce denotă o specializare uneori foarte înaintată. Craniul are forme diferite - de la alungită și joasă până la scurtă și înaltă. Cutia craniană (craniul cerebral) este relativ mică și slab dezvoltată, în corelație cu emisferele cerebrale, de asemenea mici și nu are oasele sudate între ele, oasele rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul lacrimal se deschide orificiul canalului lacrimal. Bula timpanică de obicei absentă
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
ea. Centura pelviană are oasele sudate formând un bazin. Pentru marsupialele cățărătoare este caracteristică articularea mobilă între peroneu și tibie - singurul caz în rândul mamiferelor. Encefalul marsupialelor este primitiv și, ca la monotreme, nu are un corp calos între emisferele cerebrale caracteristic placentarelor. Emisferele cerebrale sunt relativ mici. Cele două emisfere cerebrale sunt unite printr-o comisură anterioară, care este foarte dezvoltată. Encefalul are neopaliul slab dezvoltat și neted, fără șanțuri. Inteligența marsupialelor este redusă în raport cu cea a placentarelor. le au
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
oasele sudate formând un bazin. Pentru marsupialele cățărătoare este caracteristică articularea mobilă între peroneu și tibie - singurul caz în rândul mamiferelor. Encefalul marsupialelor este primitiv și, ca la monotreme, nu are un corp calos între emisferele cerebrale caracteristic placentarelor. Emisferele cerebrale sunt relativ mici. Cele două emisfere cerebrale sunt unite printr-o comisură anterioară, care este foarte dezvoltată. Encefalul are neopaliul slab dezvoltat și neted, fără șanțuri. Inteligența marsupialelor este redusă în raport cu cea a placentarelor. le au lobii olfactivi bine dezvoltați
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
cățărătoare este caracteristică articularea mobilă între peroneu și tibie - singurul caz în rândul mamiferelor. Encefalul marsupialelor este primitiv și, ca la monotreme, nu are un corp calos între emisferele cerebrale caracteristic placentarelor. Emisferele cerebrale sunt relativ mici. Cele două emisfere cerebrale sunt unite printr-o comisură anterioară, care este foarte dezvoltată. Encefalul are neopaliul slab dezvoltat și neted, fără șanțuri. Inteligența marsupialelor este redusă în raport cu cea a placentarelor. le au lobii olfactivi bine dezvoltați (de tip macrosmatic). Ochii după structură nu
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
reprezintă una din noile provocări existente în teoria semnalelor. Principalul element al unui astfel de sistem de comunicare, cunoscut sub denumirea de „Interfață Creier- Calculator” (Brain Computer Interface-BCI), este reprezentat de interpretarea semnalelor EEG corespunzătoare parametrilor caracteristici și activității electrice cerebrale. O BCI nu trebuie să depindă de traseele de ieșire normale ale nervilor periferici și ale mușchilor. Interfață ce utilizează ritmul μ se bazează pe faptul că ritmul μ este caracteristic majorității adulților și este detectabil atunci cand cortexul nu este
CONTRIBUTII LA SINTEZA SUBSTANTELOR CU ACTIUNE ANTITUBERCULOASA by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84378_a_85703]
-
anchete. În 2003, un grup comun de istorici americani și ruși a publicat părerea lor, că înaintea morții lui Stalin i s-a administrat varfarină, o otravă puternică folosită împotriva șobolanilor, care împiedică coagularea sângelui, deci cauzează la oameni hemoragie cerebrală. Varfarina nu are miros sau gust, deci este o otravă ideală. Faptele care înconjoară moartea lui Stalin probabil că nu vor fi lămurite pe deplin niciodată. Cert este că după moartea lui Stalin (5 martie 1953), noua conducere sovietică a
Complotul doctorilor () [Corola-website/Science/300650_a_301979]
-
în districtul Trondheim, și apoi în Jæren. După separarea Norvegiei de Danemarca în 1814, a intrat în viața politică națională ca reprezentant al orașului Stavanger în primul , și a devenit un puternic susținător al uniunii cu Suedia. După un atac cerebral care l-a paralizat în 1821, Hans Leierdahl Nansen a murit, lăsând în urmă un fiu în vârstă de patru ani, Baldur , tatăl exploratorului. Baldur era un avocat fără ambiții pentru viața publică, și care a devenit raportor pentru . El
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
ori mișcarea mâinii drepte, ori mișcarea mâinii ștăngi, alternativ, în corelație cu un timp predictibil de comandă. Preprocesarea datelor a constat în analiza spectrala, filtrarea Laplaciană, filtrarea trece bandă, transformată wavelet. S-a obținut o mai bună localizare a activității cerebrale în situația filtrării de suprafață (o sincronizare mai pronunțată). Datele EEG filtrate Laplacian au fost apoi filtrate trece-bandă în bandă 8-12Hz, folosind un filtru Butterworth de ordinul 5. Reprezentarea timp-frecvență (transformată wavelet) a fost folosită pentru a selecta fereastră de
METODE DE PREPROCESARE ALE SEMNALELOR EEG by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84380_a_85705]
-
fisura/scizura lui Silvius"). Partea lui medială este în contiguitate cu lobulul paracentral. Stratul piramidal intern al cortexului precentral conține neuroni piramidali giganți (70-100 microni în diametru) - celulele lui Betz. Prelungirile axonale ale acestor neuroni giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă cu neuronii motori periferici (în engleză: "lower motor neuron") situați în nucleii motori ai
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
microni în diametru) - celulele lui Betz. Prelungirile axonale ale acestor neuroni giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă cu neuronii motori periferici (în engleză: "lower motor neuron") situați în nucleii motori ai nervilor cranieni. Cea mai mare parte a axonilor motori își continuă traiectoria descendentă prin trunchiul cerebral, se încrucișează în bulb și coboară în măduva
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă cu neuronii motori periferici (în engleză: "lower motor neuron") situați în nucleii motori ai nervilor cranieni. Cea mai mare parte a axonilor motori își continuă traiectoria descendentă prin trunchiul cerebral, se încrucișează în bulb și coboară în măduva spinării, unde fac sinapsă (majoritatea prin intermediul unor interneuroni) cu neuronii motori periferici ("în engleză: lower motor neuron") din cornul anterior al măduvei spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]