17,971 matches
-
Județele Bălți și Soroca, deci și plasa Florești, sunt încadrate în ținutul Prut, în care intrau și 7 județe din partea dreaptă a râului. Până la Unire, autoritățile locale erau instalate prin numire. Conform Legii unificării administrative, urmau să fie alese consiliile comunale și delegațiile lor permanente. Consiliul comunal, ca organ de conducere colectivă, era alcătuit din trei cincimi consilieri aleși de toți alegătorii comunei cu vot universal, egal, direct și secret, obligatoriu, prin scrutin cu listă, până la două cincimi consilieri de drep
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
plasa Florești, sunt încadrate în ținutul Prut, în care intrau și 7 județe din partea dreaptă a râului. Până la Unire, autoritățile locale erau instalate prin numire. Conform Legii unificării administrative, urmau să fie alese consiliile comunale și delegațiile lor permanente. Consiliul comunal, ca organ de conducere colectivă, era alcătuit din trei cincimi consilieri aleși de toți alegătorii comunei cu vot universal, egal, direct și secret, obligatoriu, prin scrutin cu listă, până la două cincimi consilieri de drep, care erau, de regulă, preotul paroh
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
secret, obligatoriu, prin scrutin cu listă, până la două cincimi consilieri de drep, care erau, de regulă, preotul paroh, directorul școlii sau un învățător. Se alegeau și supleanți, chemați să completeze locurile vacante care se formau pe parcurs în consilii. Consiliul comunal se întrunea în mod obligatoriu, cel puțin, o dată în trimestru și soluționa problemele vitale de interes local. Delegația permanentă comunală se alegea prin scrutin cu majoritatea absolută de voturi, se prezenta, în fond, ca un organ consultativ al primarului și
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
sau un învățător. Se alegeau și supleanți, chemați să completeze locurile vacante care se formau pe parcurs în consilii. Consiliul comunal se întrunea în mod obligatoriu, cel puțin, o dată în trimestru și soluționa problemele vitale de interes local. Delegația permanentă comunală se alegea prin scrutin cu majoritatea absolută de voturi, se prezenta, în fond, ca un organ consultativ al primarului și împreună cu el supraveghea serviciile comunale. Figura principală în administrația comunală rămânea primarul, care era ales de consiliul comunei. El convoca
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
obligatoriu, cel puțin, o dată în trimestru și soluționa problemele vitale de interes local. Delegația permanentă comunală se alegea prin scrutin cu majoritatea absolută de voturi, se prezenta, în fond, ca un organ consultativ al primarului și împreună cu el supraveghea serviciile comunale. Figura principală în administrația comunală rămânea primarul, care era ales de consiliul comunei. El convoca și prezida ședințele consiliului, supraveghea respectarea regulamentelor, numea și elibera din serviciu funcționarii comunali, executa deciziile consiliului comunal, elibera certificate, emitea ordonanțe, participa activ la
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
trimestru și soluționa problemele vitale de interes local. Delegația permanentă comunală se alegea prin scrutin cu majoritatea absolută de voturi, se prezenta, în fond, ca un organ consultativ al primarului și împreună cu el supraveghea serviciile comunale. Figura principală în administrația comunală rămânea primarul, care era ales de consiliul comunei. El convoca și prezida ședințele consiliului, supraveghea respectarea regulamentelor, numea și elibera din serviciu funcționarii comunali, executa deciziile consiliului comunal, elibera certificate, emitea ordonanțe, participa activ la formarea serviciilor comunale. Notarul era
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
ca un organ consultativ al primarului și împreună cu el supraveghea serviciile comunale. Figura principală în administrația comunală rămânea primarul, care era ales de consiliul comunei. El convoca și prezida ședințele consiliului, supraveghea respectarea regulamentelor, numea și elibera din serviciu funcționarii comunali, executa deciziile consiliului comunal, elibera certificate, emitea ordonanțe, participa activ la formarea serviciilor comunale. Notarul era agentul autorităților centrale în comună, avea grijă ca actele stării civile să fie întocmite conform legilor și le contrasemna. În cazul dizolvării consiliilor comunale
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
al primarului și împreună cu el supraveghea serviciile comunale. Figura principală în administrația comunală rămânea primarul, care era ales de consiliul comunei. El convoca și prezida ședințele consiliului, supraveghea respectarea regulamentelor, numea și elibera din serviciu funcționarii comunali, executa deciziile consiliului comunal, elibera certificate, emitea ordonanțe, participa activ la formarea serviciilor comunale. Notarul era agentul autorităților centrale în comună, avea grijă ca actele stării civile să fie întocmite conform legilor și le contrasemna. În cazul dizolvării consiliilor comunale se numeau de către prefectul
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
în administrația comunală rămânea primarul, care era ales de consiliul comunei. El convoca și prezida ședințele consiliului, supraveghea respectarea regulamentelor, numea și elibera din serviciu funcționarii comunali, executa deciziile consiliului comunal, elibera certificate, emitea ordonanțe, participa activ la formarea serviciilor comunale. Notarul era agentul autorităților centrale în comună, avea grijă ca actele stării civile să fie întocmite conform legilor și le contrasemna. În cazul dizolvării consiliilor comunale se numeau de către prefectul județului comisii interimare, care dirijau viața comunelor până la alegerea noilor
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
comunali, executa deciziile consiliului comunal, elibera certificate, emitea ordonanțe, participa activ la formarea serviciilor comunale. Notarul era agentul autorităților centrale în comună, avea grijă ca actele stării civile să fie întocmite conform legilor și le contrasemna. În cazul dizolvării consiliilor comunale se numeau de către prefectul județului comisii interimare, care dirijau viața comunelor până la alegerea noilor consilieri. În anul 1930, denumirea localității este schimbată din Varvarovca în Vărvăreni. La 29 decembrie 1930 este efectuat un recensământ general al populației României care ne
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
care ne prezintă date exacte. Atunci în Vărvăreni s-au înregistrat 330 de gospodării și 1407 de locuitori. Sub aspect etnic, localitatea era alcătuită din 1355 (96%) români, 21 ruteni (ucraineni), 16 ruși, 11 evrei și 4 țigani (rromi). Organizarea comunală a fost perfecționată prin deciziile de arondare a comunei din 1932, fiind desființate comunele cu locuitori prea puțini și venituri prea mici. La Florești a aderat s. Vărvăreni, iar în decembrie 1932 au avut loc alegeri locale pe liste de
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
perfecționată prin deciziile de arondare a comunei din 1932, fiind desființate comunele cu locuitori prea puțini și venituri prea mici. La Florești a aderat s. Vărvăreni, iar în decembrie 1932 au avut loc alegeri locale pe liste de partid. Consiliul comunal a fost ales în componența a 17 consilieri: Ion Mărcăuțanu, Serghei Moldovanu, Vladimir Ciobanu, Pentelei Verejanu, Grigore Dolgoșei, Ghrigore Proșca, Iosif Frehtman, Simion Vizitiu, Ștefan Leșanu, Teofil Podgurschi, Năstase Margină, Ion Vranceanu, Dionisie T. Moldovanu (zis Mihail Moldovanu), Vasile T.
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
domină cele pentru educație 2.132 mii lei sau 56% din totalul lor, astfel este unul din cei mai buni indicatori ai localităților urbane din republică. Pentru aparatul primăriei în anul 2002 au fost alocați 611,6 mii lei, gospodăria comunală - 320,2 mii lei, construcția și întreținerea drumurilor - 125 mii lei, pentru cultură, artă, sport - 270,6 mii lei, restul - pentru alte activități de importanță locală. Primarul orașului Ocnița este Ion Ciumac (PSRM), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
deținuților politici, emis de regimul comunist pentru a sărbători aniversarea a 20 de ani de la eliberarea de sub fascism. După eliberarea din închisoare s-a așezat în orașul Târnăveni, unde la început a fost angajat ca muncitor la Întreprinderea de Gospodărire Comunală și Locativă. Comportarea excepțională la locul de muncă i-a determinat pe superiori săi să ceară recunoașterea studiilor lui teologice ca studii superioare și, astfel, George Guțiu a fost promovat economist și avansat mai târziu economist principal, calitate din care
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
nume zimbrul era rar prin acele locuri. Populația satului la 01. I. 1972 era de 2848 locuitori din care : Populația de perspectivă a localității Rebra s-a calculat în funcție de sporul natural furnizat de direcția județeană de statistică și Consiliul Popular Comunal la nivelul anului 1985. Estimarea acestui indicator se întemeiază atât pe factori naturali - demografici cât și pe cei social - economici. Se apreciază că în viitor, dezvoltarea orașului Năsăud va influența emigrarea unei părți din populația activă a localității în funcție de cerințe
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Bîrte și instructorul coregraf Vasile Călini. În prezent acest ansamblu se află în faza de reorganizare, căutându-se tinere talente din rândul elevilor de ciclul primar și gimnazial de la școala din localitate. Sub același acoperiș cu Căminul Cultural funcționează Biblioteca Comunală care stinge setea de carte a locuitorilor satului Rebra. Biblioteca deține un fond de carte de peste 11.000 de volume care se distribuie prin grija deosebită a bibliotecarului Bachiș Ioan Florin. În prezent școala generală deține și ea un fond
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
arhivă, cu privire la școala din comuna Rebra există după anul 1829, când în baza unui ordin al Consiliului de război de la Viena, aici, ca în toate localitățile componente ale Regimentului de graniță năsăudean s-au înființat școli primare finanțate din fonduri comunale. Motivul vizitării școlii în primăvară a fost indiferența, deoarece și înainte părinții copiilor de școală luau în primul rând în considerare creșterea animalelor. Însă prin activitatea și prin zelul constant al învățătorului cu pregătire pedagogică Ioan Anuță, care predă materiile
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Constantin Suci absolvise Preparandia din Gherla în anul 1884, funcționase doi ani școlari în Bichigiu și avea să se pensioneze în anul 1906 îndeplinind mulți ani după pensionare până la moartea sa din anul 1930, și serviciul de notar cercual și comunal (secretar al primăriei). Iată cum era descrisă situația școlii din Rebra în anul 1888, la doi ani după venirea ca învățător Constantin Suci: masă și scaun pentru învățător și un coastăn (dulap); hărți - una a Comitatului Bistrița-Năsăud și una a
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
poliției) și Alexandru Elădescu (avocat bucureștean). Este cunoscut faptul că alături de aceștia participau la viața clubului și alți avocați, juriști, militari. În anul 1948, în urma legii ce obliga toate cluburile sportive să se afilieze la un sindicat, fuzionează cu Uzinele Comunale București devenind Venus UCB. În toamna anului 1948 Venus evolua în eșalonul al 3-lea și, odată cu desființarea arbitrară a acestuia, Venus dispare desființându-se. În anul 1953 zona în care se afla Arena Venus (actualul parc Știrbei, cuprins între
Venus București () [Corola-website/Science/299353_a_300682]
-
populația localității a constituit 10,6 mii locuitori. În perioada sovietică la Sângerei funcționa o fabrică de vinuri, o fabrică de pâine, o secției a fabricii de covoare din Orhei, o secție a asociației „Lapte” din Bălți, combinatul de întreprinderi comunale, combinatul de deservire socială, tipografie, direcția intercolhoznică de construcții, o filială a coloanei motorizate nr. 81, sector de reparații și construcții, stație de incubație, baza de transporturi auto ATB-35. În Sângerei se afla sediul colhozului „Miciurin”. În 1972 producția globală
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
pentru educație în structura cheltuielilor publice locale. Această stare de lucruri denotă posibilitățile foarte restrânse ale autorităților publice locale de a soluționa probleme de interes local și în mod special de a aloca resurse pentru dezvoltarea infrastructurii și a gospodăriei comunale.
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
român, membru post-mortem al Academiei Române (1948). Începând din 1869 urmează „Școala de arte frumoase” condusă de Theodor Aman, devenind, în 1872, profesor la catedra de desen liniar și caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău. În 1873 se transferă la gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, apoi, în 1875, la școala de meserii din aceeași localitate. La sfârșitul anului 1878 pleacă la Paris, unde frecventează cursurile „Academiei libere Julian”; verile pictează la Barbizon (unde se întâlnește cu Nicolae Grigorescu) și în alte așezări rurale
Ion Andreescu () [Corola-website/Science/297784_a_299113]
-
a mutat în Țările de Jos împreună cu fiul său, Vincent Willem. O foarte mare parte din operele care există azi au rămas în Olanda. Inginerul V. W. van Gogh, fiul lui Theo, după ce a dat cu titlu de împrumut muzeului comunal din Amsterdam (Stedelijk Museum) 240 de pânze și desene ale lui Vincent, a cedat în cele din urmă în 1962 statului olandez colecția sa cuprinzând 170 de tablouri, 400 de desene de van Gogh, precum și 150 de tablouri sau desene
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
urbane și dezvoltării economice. Cele mai mari acțiuni ale comunelor au avut loc în secolele X-XIII în zonele urbanizate, în nordul și centrul Italiei, Flandra, nordul Franței și Germania. Conflictele au devenit violente ori s-au ajuns la negocieri. Mișcarea comunală a fost îndreptată împotriva feudalilor laici și ecleziastici, aceștia rezidând în orașe, spre deosebire de cei care stăteau în castele de la țară, opunând o rezistență îndârjită cererilor orășenilor. Prin luptă, locuitorii orașelor au obținut privilegii, consfințite în ""carte privilegiate"", ce includeau libertatea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
intrau deseori în conflict cu regii, încercând să dobândească autonomie. Uneori, orașele se coalizau, cum s-a întâmplat în cazul împăratului german, Frederic al II-lea care a fost învins de coaliția orașelor italiene. Regii din Franța au sprijinit mișcarea comunală împotriva seniorilor locali, dar au limitat autonomia orașelor din zonele pe care le controla direct. Zidurile care înconjurau orașul indicau capacitatea defensivă a orașului împotriva atacurilor unor nobili, năvălitori atrași de acumularea de bogăție, împotriva țăranilor, armatelor străine. Clădirea și
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]