17,694 matches
-
de asociere și libertatea de exprimare. Nu intrăm În detalii, În primăvara anului 2003 au fost făcute publice numeroase rapoarte, atît ale oficialităților americane, cît și ale unor ONG-uri (Amnesty International, Human Rights Watch) sau persoane publice (George Soros), criticînd nerespectarea drepturilor omului În România. Paralela noastră nu se referă la Încălcările drepturilor omului - În mod evident, nu se poate face o comparație Între situația din România comunistă și cea de acum -, ci la reacțiile manifestate de București la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deosebite. În acest sens, publicația marchează o nouă etapă pentru cercetarea românească originală În domeniul studiilor urbane și artelor vizuale. Cu toate acestea, autorii sînt atît de impregnați de curentul cultural prezentat mai sus Încît uită uneori să-și privească critic presupozițiile. Autorii, o arhitectă româncă și un arhitect britanic, prezintă saga modernismului românesc ca pe un triumf, Într-o viziune progresistă asupra istoriei care e, la rîndul ei, modernistă (de exemplu, planul director din 1935 este apreciat drept „unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
colaborare semnat de conducerile celor două spitale, de medicul-șef al UPU și aprobat de Ministerul Sănătății Publice. Articolul 20 Internarea pacienților în regim de urgență în spital se face doar prin UPU sau CPU, cu excepția pacienților aflați în stare critică transferați direct din alte unități sanitare la secțiile de terapie intensivă fără a fi necesară evaluarea lor în UPU. Articolul 21 Spitalele care nu au UPU sau CPU în structură, precum și spitalele pavilionare cu distanță mare între diferite pavilioane, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211220_a_212549]
-
colaborare semnat de conducerile celor două spitale, de medicul-șef al UPU și aprobat de Ministerul Sănătății Publice. Articolul 20 Internarea pacienților în regim de urgență în spital se face doar prin UPU sau CPU, cu excepția pacienților aflați în stare critică transferați direct din alte unități sanitare la secțiile de terapie intensivă fără a fi necesară evaluarea lor în UPU. Articolul 21 Spitalele care nu au UPU sau CPU în structură, precum și spitalele pavilionare cu distanță mare între diferite pavilioane, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211221_a_212550]
-
valoarea actuală netă ia valori în zonele neadmisibile. De asemenea, se vor identifica variabilele critice și valorile de comutare în limita cărora proiectul păstrează viabilitatea financiară. ... b) analiza de risc: se va lua în calcul și probabilitatea ca acea variabilă critică să evolueze așa cum am estimat în analiza de senzitivitate. Vor fi utilizate diferite metode statistice și se va determina distribuția probabilistică a indicatorilor financiari sau economici. Nu întotdeauna se poate determina probabilitatea modificării cu un anumit procent a valorii unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
colaborare semnat de conducerile celor două spitale, de medicul-șef al UPU și aprobat de Ministerul Sănătății Publice. Articolul 20 Internarea pacienților în regim de urgență în spital se face doar prin UPU sau CPU, cu excepția pacienților aflați în stare critică transferați direct din alte unități sanitare la secțiile de terapie intensivă fără a fi necesară evaluarea lor în UPU. Articolul 21 Spitalele care nu au UPU sau CPU în structură, precum și spitalele pavilionare cu distanță mare între diferite pavilioane, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229964_a_231293]
-
a determina ocluzie arterială și se măsoară curba presiune-volum. Pletismografia segmentară Pletismografia segmentară reprezintă o tehnică utilă atât în diagnosticul pacientilor cu boala arterial periferica cat și în urmarirea după revascularizare a pacientilor. Aceasta metoda poate prezice riscul de ischemie critica și de amputare. Comparativ cu angiografia, pletismografia segmentală și determinarea presiunii sistolice la diferite nivele au o acuratețe de 85% în determinarea și localizarea unei leziuni semnificative. Utilizate în combinație acuratețea lor atinge 95%. Măsurarea presiunii la nivelul degetului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
Verbal-directă Verbal-indirectă A ataca pe cineva prin folosirea unei părți a corpului (picioare, dinți) sau a unei arme (cuțit, pistol). A fura sau a deteriora bunurile cuiva, a întinde o capcană, a angaja asasin pentru a omorî pe cineva. A critica, a jigni, a blestema pe cineva, a amenința pe cineva. A răspândi zvonuri false despre cineva Agresivitatea pasivă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă Verbal-indirectă A împiedica pe cineva să-și atingă scopul, să ducă la bun sfârșit munca. A refuza implicarea într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Verbal-directă Verbal-indirectă A împiedica pe cineva să-și atingă scopul, să ducă la bun sfârșit munca. A refuza implicarea într-o activitate. A refuza să vorbești cu cineva, să răspunzi la întrebări. A refuza apărarea cuiva pe cale verbală atunci când este criticat pe nedrept. Preluat din Baron și Richarson (1994), p. 10 Alți cercetători au propus o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unul dintre declanșatorii primari ai agresivității este nevoia de a reacționa la dezgust. Într-un experiment (Baron, 1988 citat de Baron et al., 1994) subiecții trebuiau să pregătească o reclamă pentru un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior evaluate și criticate de către un complice al experimentatorului. În una din condițiile experimentale, critica clară și directă trebuia exprimată pe un ton amical. În altă condiție experimentală, critica presupunea un ton aspru de insultă. Când experimentatorul le-a oferit subiecților posibilitatea de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aceeași regiune aprobarea fenomenului de pedepsire a copiilor este mult mai puternică. De asemenea, omuciderile bărbaților de culoare albă sunt mai numeroase în regiunile în care activitatea principală a oamenilor este creșterea animalelor. Conceptul de sub-cultură a violenței a fost criticat sub pretextul că anumite presupoziții fundamentale ridică încă multe probleme. Tedeschi și Felson (1994) au sugerat că acceptarea conceptului implică: (a) ca factorii demografici să fie strâns legați de anumite valori și (b) ca aceste valori, la rândul lor, să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială a modelului frustrare-agresivitate nu lua în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot juca cu mai multe jucării printre care și păpușa gonflabilă. Obiectul cercetării este de a afla dacă copiii învață și / sau reproduc comportamentul modelului. În toate cazurile rezultatele arată că copiii imită cu exactitate comportamentul observat. Procedura a fost criticată de către unii cercetători din cauza naturii țintei, invocându-se astfel problema credibilității interpretării observațiilor ca exemple de agresiune. Într-adevăr, comportamentul arătat copiilor poate a nu fi considerat de către aceștia antisocial, prezența modelului legitimând comportamentul. Ca răspuns la aceste critici, Bandura
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
administrat, intensitatea și durata acestora). Unii cercetători au modificat consemnele, propunându-și să măsoare reacțiile fiziologice la șocuri în contextul unei anxietăți puternice. Procedura a fost folosită pe diferiți subiecți (Donnerstein et al., 1976). Tehnica "mașinăriei de agresare" a fost criticată din mai multe motive, deși a cunoscut un succes enorm în studierea comportamentului agresiv fizic. Unii cercetători consideră că folosirea aparatului cu șocuri într-un context de învățare poate induce subiecților comportamente greu de interpretat din cauza motivațiilor reale ale subiecților
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
altă jumătate negativ. După sunt expuși unei manipulări experimentale (vizionarea unui film violent sau non violent), subiecții sunt rugați să evalueze soluțiile complicelui. Măsurarea agresivității se face prin contabilizarea numărului de șocuri administrate complicelui. Această procedură experimentală a fost totuși criticată din cauza efectului pe care-l poate avea percepția așteptărilor experimentatorului asupra subiectului (a se vedea Pahlavan, 1987; Sabini, 1992). În opinia unor cercetători, subiecții care au primit un anumit număr de șocuri electrice vor încerca să reproducă același comportament. Perceperea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în lumea reală și cele obținute în laborator ar trebui să fie și ele aceleași. Dar dacă nu este așa, ce putem face? Să considerăm că rezultatele unei situații sunt mai valabile decât cele ale celeilalte situații sau să le criticăm pe unele pentru natura lor artificială și pe altele pentru lipsa controlului. Nu trebuie totuși să uităm că ambele abordări sunt necesare și complementare, mai ales dacă este vorba despre găsirea unei soluții viabile pentru o problemă socială precum agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în timpul vieții acestuia, odată cu publicarea versurilor în reviste ardelene, cât și post-mortem, prin introducerea poetului în manuale școlare, prin revitalizarea interesului cu prilejuri aniversare sau comemorative etc. În capitolul Opinii critice, unde urmează îndeaproape ideea că în interpretarea operei eminesciene critica din Transilvania a oscilat între părerile lui Titu Maiorescu și cele ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, S. împarte criticii lui Eminescu în apologeți și detractori, urmărind notele caracteristice ale fiecăruia. Ultimul capitol supune analizei înrâurirea pe care a avut-o lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
ci istorice și sociologice, dovedind în cele din urmă înțelegere față de toate școlile artistice. În concepția lui, estetica nu trebuie să propună formule artistice, ci doar să le constate și să le explice pe acelea care există și să le critice numai atunci când nu corespund orientării generale a progresului social. Critica literară este datoare a semnala orice îndepărtare a operei de artă de adevărurile psihologice și științifice predominante în epoca respectivă. O bună parte a lucrării Principii de filosofia literaturei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
lucruri de care va depinde viața lor, ca adulți. Regulile trebuie stabilite împreună cu copiii, vor fi discutate, argumentate, înțelese și asimilate. Lauda Copilul trebuie lăudat chiar și pentru cea mai mică realizare. Astfel se va simți valoros. „Părinții buni nu critică, părinții buni laudă!” Consecvența E destul de greu să fim consecvenți, însă nu este imposibil. Odată ce am stabilit o regulă, trebuie să o aplicăm de fiecare dată. Dacă vom ezita, îi vom deruta pe copii și nu vor mai ști când
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
creează "probleme" sistemelor social-politice, nu l-au inventat regimurile totalitare ale secolului XX, ci el există din zorii Modernității. Această relevanță a cercetărilor lui Foucault i-a neliniștit pe toți acei intelectuali echipați cu "radical psiho-". Nebunul e cel care critică și cel care nu acceptă adevărurile leadership-ului modern (intelectuali + politicieni). Întotdeauna intelectualii și politicienii confruntați, în exercițiul social al puterii lor, cu o serie de critici ("ai sistemului") sau cu o serie de criticisme de tip jurnalistic au reacționat prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin negativizarea celorlalți pe ideea: "ceva este în neregulă cu aceștia". Această preconcepție ("în neregulă") caracterizează structura epistemologică și de social praxis a psihiatriei și psihanalizei moderne. Evident că "ceva era în neregulă cu Foucault" din moment ce și-a permis să critice psihiatria și instituirea unor norme arbitrare pe baza unei instrumentalizări acelui "radical psiho", pe care profesorul francez l-a descris în cursul Puterea psihiatrică. Psihiatria, ca practică social-politică, stă în proximitatea culpabilă a unor regimuri politice totalitare. Psihiatria politică s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
face cu instrumentalizări politice! Critica foucauldiană îi vizează îndeosebi pe practicienii științelor sociale moderne (psihiatri, psihologi, juriști, toti cei cu radical Psiho-, personalul din instituțiile ce se ocupă de oamenii-probleme, intelectualiștii). Toată această lume ce acordă asistență sufletelor bolnave este criticată istoric și existențial de către Foucault, cu scopul de a-și revizui practica. Ineficiența normelor psihologice și psihiatrice, a celor juridice, precum și practica psihiatrică, juridică sunt de regândit, iar Foucault oferă anumite posibilități de soluționare a diverselor probleme. Armatele de specialiști
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca efect major perpetuarea stării de minorat în contradicție cu mesajul kantian al unei societăți mature în gândire; societatea bazată pe cunoaștere și democrație. Nu întâmplător un regim politic modern onoare excepțiilor! reprimă educația, disprețuiește cultura, ignoră tot ceea ce îl critică. Politizarea umanului s-a făcut prin instituirea unor norme și reguli ale lui cum anume trebuie să se cunoască. Numai în această direcție au apărut ceea ce Foucault numea cunoașteri aservite, descalificate istoric și epistemic, cunoașteri lacunare, insuficient întemeiate, încorporate controlului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este o activitate în sine, dincolo de vorbire și de limbaj. Scrisul poate comunica nu atât prin ceea ce spune, ci prin focarul de reprezentări și imagini rezultat din activitatea în sine de a scrie. Acest focar de reprezentări este analizat și criticat de hermeneuți. Pentru Foucault, litera este un semn ce "permite fixarea cuvintelor; ca linie ea permite figurarea lucrului"171. Ideea de enunț este tratată tot din perspectiva "filosofiei semnelor"172. În concepția gânditorului francez, textele servesc drept suporturi pentru imaginile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoașterea istorică drept o luptă singulară cu forțele social-politice; luptă pe care nu o poate domina, dar care o face posibilă sub raport epistemologic. Prin lupta aceasta singulară și continuă s-ar întemeia cunoașterea de tip istoric. Această idee am criticat-o în cartea mea Cunoașterea istorică în civilizația occidentală (2008)189, arătând că nu atât războiul în sine întemeiează cunoașterea istorică, cât puterea de transformare a unor idei și concepții originale. Foucault pune semnul echivalenței între istoricismul politic modern și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]