21,524 matches
-
sinele înalt care vrea numai ce e drept și bine. De a repeta, exersa mereu, căci toată viața e numai repetiție, până la gala finală - Sfârșitul. A început să bată un vânt rece, polar. A nins, se simte în aer ceva curat, o scrisoare din cer, zăpada, elementul meu natal, cea care a vrut să fiu, împiedicând-o pe mama să mă avorteze. Am primit de la ea „șansa” de a fi într-o aventură infinită. Nu încetez să iubesc - obișnuința de a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de mai multe ori - erau vise obscure și de nedescifrat: multe elemente îmi lipsesc. Sunt disperat, cum ar spune Leo Ferré „disperarea e o formă superioară a criticii”. A început să ningă, și Stockholmul nu mi-a părut niciodată mai curat ca acum. Ceva îmi spune că vom traversa o iarnă aspră! Aștept cu nerăbdare convorbirea telefonică cu tine. Mi se spune că numărul tău nu răspunde. Este ora 4,30 după-amiaza, ora suedeză! Ce se întâmplă cu tine? Suferi, ești
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în spatele său, sau să stea pe scaun când personajul său trebuie să fie marcat de frământări și incertitudini (venind de departe cu un singur scop, acela de a salva onoarea familiei), comițând însă eroarea de a întrerupe brutal o iubire curată. Ceilalți artiști din distribuția serii s-au mai bucurat și altă dată de aprecieri pentru rolurile lor: Elena Roșca în Flora Bervois, cu glasul ei convingător de mezzo-soprană autentică, sau Adrian Ionescu în Gaston; Cristian Waks în rolul baronului Dufol
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
scenică cu interes și datorită cursivității prompte a manevrelor tuturor elementelor de decor, din scenografia sugestivă, funcțională și adecvată, creată de Oana Lazăr și Nicolae Mihăilă. Corul, pregătit de maestrul de cor Valeriu Gâdei, mai redus numeric, a sunat echilibrat, curat și îngrijit, disciplinat în travaliul scenic solicitat de regie. Orchestra a pus în valoare melodicitatea din partitură, la solicitările dirijorului Corneliu Calistru, care își înscrie în palmares încă o pagină de succes cu o nouă premieră absolută. Regia, semnată de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
primării de bolnavii cu boli sociale, sifilisul și tuberculoza fiind la moda sărăciei, de pelagrăĂVenea pe la școli în inspecție uneori excesiv de interesat. La mine i-a plăcut cum am aranjat clasa-dormitor, s-a bucurat că toți copiii deși rufoși erau curați și că săpunul era la mare cinste. De aici și până la propaganda pe care mi-a făcut-o mai era un pas și dacă ar fi continuat musai că ajungeam ministrul sănătății. Vorbă să fie. La Colonești venise ca preot
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
căutați aici? I-am răspuns pe șart ce și cum, că timp de taifas aveam mai mult decât trebuie, la care el a zis: Sunt profesorul Bolanțov, directorul școlii normale și vă invit să veniți să dormiți împreună cu elevii. Sunteți curați? N-aveți paraziți? N-aveam.Aveam doar lacrimi în ochi. Pentru suflet bun dar și pentru familia Uzunov care, sigur, nu era străină de această vizită. Fie-le țărâna ușoară. Doamna Tamara s-a prăpădit de tânără, de-abia i
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din Nicorești. * Pe la mijlocul lui aprilie o iau iar la drum, spre Ismail. Revizor școlar era D.N.Nadă, om posac și afurisit de prin părțile Covurluiului. Sprijin de calic tot bunul Vanea Uzunov, contabilul revizoratului. Mâncam la "Trezirea", un local mic, curat, înființat de "Temperanța", o societate antialcoolică. Era condus de doi bătrânei ruși care se descurcau mai greu cu vorbirea dar de o cinste și o bunătate greu de întâlnit. In local serveau două dintre fete, cea de-a treia fiind
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fiindcă era mai aproape de revizoratul școlar (Tabacu era la 60 de kilometri) și așteptam minunea numirii. În ce privește banii aceștia după ce că erau puțini nici mare valoare nu aveau. Camera era mobilată cu ce-a putut da gazda: un pat vechi dar curat, o masă și un scaun. Mai aveam și un divan din lăzi de zahăr cubic. Aceasta era toată averea. Plus că a trebuit să cheltuim și cu botezul copilului unui coleg, Palamarciuc, botez de copil bolnav și fără speranță. Făceam
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ca noi. Să răspundeți la orice întrebare și, ca totul să fie bine, mai puneți și voi câte una, dar asta numai în afara examenului. La Bolgrad, caretele noastre împărătești au tras la restaurantul “Drumov” care avea și camere de dormit curate cât și loc de odihnă și adăpost pentru cai. Ne-am îmbrăcat cu hainele de curat și iată-ne la școala de Menaj unde se ținea examenul. Doamna Daulgea, directoarea școlii ne cunoștea bine dar a rămas impresionată de curățenia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am făcut adevărată risipă de Flit, un insecticid lichid. În tot acest timp de neodihnă lucram și dormeam într-o sală de clasă întreaga familie plus Maria Nedev care nu ne părăsise. La 15 septembrie 1939 școala, frumoasă, reparată și curată, era gata să-și primească elevii. Ce să mai scriu aici? Am luat de la capăt cele făcute și în alte comune. Ne-am apropiat oamenii, i-am făcut să înțeleagă rostul școlii în familiile lor. și totul mergea bine. La
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
agent termic de la baie, un furtun prin care scoteam apa ce alimenta caloriferele și o foloseam pentru a ne spăla. Cum se știa de acest furt, uneori apa era amestecata cu păcură și era unsuroasă, dar de multe ori era curată și se putea utiliza. Pentru a-și încălzi locuințele, cei care aveau copii mici foloseau radiatoare sau niște reșouri primitive confecționate în fabrică. Desigur că era un consum mare de energie. Pentru a nu plăti facturi uriașe, contorul era oprit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
prelungit, 12 ore pe zi, copiii erau ținuți până seara târziu la aceste unități preșcolare. Lipsa apei calde, dificultatea procurării detergenților, a șamponului, a săpunului, făcea ca în unele familii să apară paraziți de tot felul. Aceștia erau transmiși copiilor curați. În fabrică primeam câte un săpun de rufe pe lună, iar detergent furam din cantitatea care ni se dădea pentru curățenie la locul de muncă. Clorul pentru albit rufele îl procuram contra cost de la cei care îl foloseau în procesul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
organizau excursii. Închiriam autocarul fabricii la un preț destul de mic și petreceam două zile relaxante în diferite locuri pitorești din nordul Moldovei. Ștrandul amenajat în pădurea de la marginea orașului era gratuit pentru copiii care se bucurau de soare, de apa curată și de compania altor copii. În fiecare concediu petreceam jumătate din timp la mare și o jumătate la munte. În toate stațiunile erau foarte mulți străini de la care cumpăram diferite produse de igienă, cafea, dulciuri sau îmbrăcăminte. Blugii erau cel
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cumpere. POLICALIFICAREA Fabrica era modernă, iar secția montaj pentru care făcusem pregătire postliceală teoretică și practică, era elegantă și modernă. Locul acela de muncă era râvnit de toți acei care lucrau în afara lui, căci era un spațiu climatizat, modern și curat. Noi eram tineri, frumoși, femeile erau elegante, în halatele albe, iar munca era ușoară, calificată, interesantă și bine plătită. Tocmai mă mutasem în cel mai modern atelier al secției de montaj și făceam reglajul final al unui aparat pentru panoul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nu conta faptul că aici era necesară o pregătire specială. Nici câte clase avea pretendentul nu era important, ci doar valoarea și mărimea ploconului. În felul acesta, numărul angajaților depășise cu mult necesarul de personal pentru locurile de muncă mai curate, mai calificate și mai bine plătite, dar și numărul angajaților necesari volumului de muncă și planului de producție din fabrică. În ședința care tocmai fusese anunțată, se hotărâse ca o parte dintre cei mai vechi din atelier, adică aceia care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care funcționează. Asta e defectă de câțiva ani”. Am 36 încercat de câteva ori să-i vorbesc maistrului, dar se făcea că nu mă vede, de parcă aș fi fost invizibilă. La sfârșitul programului lăsam mașina, pe care nu o pornisem, curată, iar când veneam a doua zi, tot șpanul celor din vecinătate era pus intenționat pe mașina abia curățată. Din nou curățam mașina, dar când mă întorceam din pauza de masă, situația se repeta. Dacă întrebam ceva sau rugam să fiu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lângă mașină pentru a-mi face necazuri. Mă jignea, îmi strica mașina, dar mai ales îmi fura piesele lucrate și le înlocuia cu rebuturi 37 pentru a nu putea să iau salariu. Mereu îmi punea gunoiul pe strung după ce făceam curat și câte altele! Într-una din acele zile negre, o colegă de la birou mi-a oferit o cafea. Pe vremea aceea, o cafea nu se refuza, deoarece era greu de găsit. Așadar, am băut-o cu plăcere. Când am sorbit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și nimeni nu voia să primească decât jumătate din cantitatea repartizată. Pentru un gram de sămânță era necesară o cantitate foarte mare de frunză de dud, hrana de bază a micilor viețuitoare, și de o cameră aerisită, spațioasă și foarte curată. În primul an nu am știut ce înseamnă un gram de sămânță. După ce am împărțit sămânța, profitând de neștiința mea, unii au luat mai puține grame astfel încât „m-am pricopsit” cu cinci grame de care trebuia să mă ocup. Încă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Trebuiau mutați de pe un rastel pe altul, trebuiau hrăniți, supravegheați să nu se îmbolnăvească. Mare atenție trebuia acordată și iluminatului sălii care trebuia să fie difuz, să nu bată soarele. Cu o săptămână înainte de îngogoșire, era necesară mutarea pe rastele curate. Trebuia să avem grijă să nu perforeze gogoșile sau mătasea să se întindă pe stelaje și nu în gogoașe. Când viermii au început să crească și să se albească erau înfiorători. Apoi s-au transformat în gogoașe albe. Când acestea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să ne deplasăm, deși nu ar fi recunoscut-o în ruptul capului față de noi. Ningea 55 abundent și apoi îngheța, astfel încât nu prea mai puteam ajunge acasă. La contabila primăriei, în camera foarte mică, cu două paturi, dar primitoare și curată, era cald și întotdeauna avea mâncare gătită, un pahar cu vin fiert și o cafea naturală. Casa ei era mereu plină. Veneau șeful de post, preotul de la Ghiduleasa sau preoteasa, casierul primăriei, președintele de la Cooperația de Consum, doctorul veterinar nou
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
zi cu zi. Făceam un fel de schimb de experiență în puținul timp liber pe care îl aveam în pauzele instruirii ori seara, după terminarea programului de instruire foarte încărcat și obositor. După ce luam masa de seară, mergeam în camerele curate și bine încălzite de la hotel. Jos, în holul elegant, lângă bar, era un televizor color la care stăteam o oră, iar apoi ne adunam în câte o cameră, unde spuneam bancuri cu Bulă și râdeam pe săturate. Câte un primar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
scena care fusese începută era terminată, se înlocuiseră geamurile sparte, iar camera de pe hol am transformat-o într-un mic birou unde puteam sta liniștită, să-mi fac materialele pentru ședințe. Pentru a putea începe activitățile în cămin, trebuia făcut curat, cărat molozul, șterse geamurile și vopsite dușumeaua, ușile și geamurile. Era multă treabă. În ziua aceea era pustiu pe strada principală, iar eu aveam nevoie de câteva femei care să mă ajute să fac curat în cămin. Am mers pe la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Se spunea despre sătucul acela apropiat de comună, cu doar câteva gospodării, printre care și cea a Rucsandei, că ar fi bântuit de duhuri necurate. Femeile de acolo știau descântece și, pentru a intra în grațiile unor duhuri nu tocmai curate, spre a le ajuta, uneori în anumite nopți magice, dansau goale în fața ferestrelor deschise sau înconjurau casa, tot goale, rostind incantații doar de ele știute. În acea dimineață a oprit în fața primăriei un Aro pe care nu-l mai văzusem
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
colegi, o secretară m-a oprit, spunându-mi: Dumneavoastră sunteți primărița de la comuna Fundoaia? Da, eu sunt! Vă rog să poftiți în birou la tovarășul secretar Țăpoi. Încăperea în care lucra secretarul cu probleme organizatorice era imensă, luminoasă și foarte curată. Biroul din lemn de stejar masiv era recondiționat dintr-o mobilă boierească. Sub sticla groasă de cristal era pluș vișiniu, la fel cu draperiile de la geamuri. Pe un scaun confortabil stătea 131 maiestuos secretarul. Mă făcusem și mai mică decât
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
vom sta la masă. Două femei scunde, grase și crăcănate, transpirate, însoțite de milițianul care radia de fericirea misiunii îndeplinite, au apărut cu un ceaun mare, plin cu rasol și o mămăligă la fel de mare, acoperită cu un ștergar nu tocmai curat. „-Să trăiți! Aveți aici cinci găini făcute rasol, usturoi și mămăligă”, a spus milițianul mulțumit nevoie mare că și-a îndeplinit în cele din urmă misiunea. „-De ce a durat atât de mult?, am întrebat nedumerită și supărată. Și de ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]