18,301 matches
-
de desăvârșire a limbii române literare, emise de Titu Maiorescu, sunt larg receptate, încât, în anii 1880 - 1881, Academia Română își însușește aceste principii, contribuind astfel, în mod efectiv, la unificarea limbii române moderne. În celelalte lucrări, Maiorescu fundamentează teoretic conceptele estetice și direcțiile criticii literare. Pornind de la estetica lui Hegel, în lucrarea "" (1867), el conchide că "„frumosul este ideea manifestată în materie sensibilă“", de unde artele se diferențiază între ele, pornind de la materialul prin care se concretizează ideea. Muzica, de pildă, se
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
oară, conceptele: "„condiția materială“" și "„condiția ideală“" a poeziei, demonstrând că, nu cuvintele, în cazul literaturii, reprezintă materialul ei, ci imaginile ce se nasc în mintea noastră cu ajutorul lor. Problema moralității artei este definită în "". Operând cu elemente specifice analizei estetice și științifice, criticul arată că arta devine morală prin propria sa valoare estetică și nicidecum prin ideile morale pe care le conține. În anul 1872, în lucrarea "", el îl așază pe Eminescu, în fruntea pleadei poeților, imediat după bardul de la
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
în cazul literaturii, reprezintă materialul ei, ci imaginile ce se nasc în mintea noastră cu ajutorul lor. Problema moralității artei este definită în "". Operând cu elemente specifice analizei estetice și științifice, criticul arată că arta devine morală prin propria sa valoare estetică și nicidecum prin ideile morale pe care le conține. În anul 1872, în lucrarea "", el îl așază pe Eminescu, în fruntea pleadei poeților, imediat după bardul de la Mircești, pe baza celor patru poezii publicate în "Convorbiri literare", intuind geniul acestuia
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
este unanim recunoscut și după cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi și exegeți ai activității "Junimii", trebuie să recunoaștem că, "spiritul junimist" a făcut să triumfe ideea conform căreia, în evaluarea operei de artă, este imperios necesar să primeze valoarea estetică, indiferent de ideea tematică. Interesante și instructive Memorii de la Junimea au lăsat doi dintre participanții la lucrările societății, George Panu, Ioan Slavici și Iacob Negruzzi, fiul lui Costache Negruzzi. Evident un alt material foarte bogat se găsește în "Însemnările zilnice
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
obiectele de la malul lacului Danau sunt doar copii ale originalului. Totuși, este mult spus că se distruge cultură, dimpotrivă, copia lui Sahan este mai mare și mai frumoasă decât originalul, chiar dacă nu are o valoare spirituală, ci doar o valoare estetică (ceea ce contează mai mult când e vorba de comerț). Instrumentele muzicale din Indonezia pot fi grupate în patru mari categorii: instrumentele de dinaintea perioadei hinduse, cele din perioada hindusa - din secolul I până prin secolul 15, perioada islamului - de prin secolul 13
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
cu primele opere ale lui Pușkin, și terminată în 1880 cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski). Operele sale "Război și pace" și "Anna Karenina" au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de "„tolstoism”". Creația sa epică se impune prin capacitatea de cuprindere, adâncimea viziunii, acuitatea observației sociale și psihologice, sentimentul tragicului și omenescului. Tolstoi s-a manifestat
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
în 1853 Millais fusese ales membru extraordinar la ""Royal Academy"", și cu aceasta revenise la stilul conservator al academismului. În același an Hunt a întreprins o călătorie în Egipt și Palestina și, la întoarcere, și-a schimbat fundamental principiile sale estetice. După asemenea dezertări Rossetti a rămas singurul care a continuat tradițile prerafaelite. Le-a transmits lui Edward Burne-Jones, prin activitatea căruia estetica prerafaeliților a influențat, într-o anumită măsură, Franța și întreaga Europă. În 1857 a fost organizată la Londra
Prerafaeliții () [Corola-website/Science/299741_a_301070]
-
Această operă a exercitat o deosebită influență asupra posterității, până în timpurile moderne. Astfel Nicolas Boileau-Despréaux, poet și critic literar francez, sintetizează în ""Art poétique"" 1674) principiile clasicismului, fructificând izvoarele antice: Aristotel (poezia este o imitație a vieții - "mimesis") și ideile estetice ale lui Horațiu. Opera lui Horațiu, prin concepția filosofică, spiritul ei larg, lirismul avântat, înclinația satirică, ironia fină, eleganța și concizia, varietatea de ritmuri a versurilor, valorificarea experienței umane și artistice în funcție de principiile morale, a găsit un ecou profund în
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
practicat totuși "cultul eroilor", dar a știut să se înconjoare de personalități, cărora le-a recunoscut de timpuriu talentul și vocația. Printre aceștia se numără Robert Browning, Oscar Wilde, Dante Gabriel Rossetti, Edward Burne-Jones și John Everett Millais. Proiectul său estetic a contribuit la formarea "Confreriei prerafaelite" ("The Pre-Raphaelite Brotherhood") și la notorietatea acesteia. Nu a înțeles însă mișcarea impresionistă în pictură, acuzându-l pe pictorul impresionist englez James Whistler într-un articol cu ocazia unei expoziții că "aruncă un vas
John Ruskin () [Corola-website/Science/299079_a_300408]
-
dezumanizante pe care acesta le implică. Spirit utopic, Ruskin nu a ezitat să preconizeze întoarcerea la vârsta breslelor meșteșugărești, încurajând activitatea artizanală, în total dispreț față de realizările tehnologiei. Revolta lui era și una de ordin moral, nu numai economic și estetic, considerând că industrializarea pervertește și opacizează spiritul și distruge ingenuitatea naturii. Cu propriile fonduri, întemeiază un falanster pe modelul breslei medievale, numit "Breasla St. George" ("Guild of St George"), cumpărând și câteva zeci de hectare de teren pentru a împiedica
John Ruskin () [Corola-website/Science/299079_a_300408]
-
românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și redactor-șef (din 1990) al revistei „"Apostrof"”, publicație mensuala editata de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. A obținut un doctorat în filosofie la Universitatea din București, cu teza „"Valențele estetice ale anamorfozei logice"” (1992), conducător științific fiind profesorul Ion Ianoși. O culegere lirica, "Poèmes sans vergogne", i-a apărut în 2005 în Franța, la Editură „Le Temps qu’îl Fait“. A publicat, sub titlul "Conversații cu..." (2004 și 2006), două
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
în anii 1909 - 1910. Începând cu perioada interbelică apar noi forme ale dramaturgiei în teatrul modern. Drama psihologică de conștiință sau drama de idei (după alți critici) este reprezentată de Camil Petrescu, cel care a introdus în literatura română concepte estetice moderne ca substanțialismul și autenticitatea și a creat intelectualul lucid, însetat de absolut. Lucian Blaga este creatorul dramei mitologice, prin manifestarea filozofică a miturilor esențiale românești: „Meșterul Manole” care ilustrează mitul estetic al jertfei creatoare și „Zamolxe” care conduce la
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
cel care a introdus în literatura română concepte estetice moderne ca substanțialismul și autenticitatea și a creat intelectualul lucid, însetat de absolut. Lucian Blaga este creatorul dramei mitologice, prin manifestarea filozofică a miturilor esențiale românești: „Meșterul Manole” care ilustrează mitul estetic al jertfei creatoare și „Zamolxe” care conduce la interpretarea mitului mioritic. Parabola cu accente dramatice este inițiată de Marin Sorescu, atât în trilogia „Setea muntelui de sare” (1974), cu piesele „Iona”, „Paracliserul” și „Matca”, precum și în dramele istorice, în care
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
1949-1953 este trimis la studii la Sankt Petersburg (Leningrad), în cadrul Universității Jdanov, unde a urmat cursurile Facultății de Filosofie, fiind declarat șef de promoție pe întreaga universitate. Datorită acestui fapt a primit acceptul de a se înscrie la doctorat, specialitatea estetică. La studii a cunoscut-o pe viitoarea lui soție, Janina Caffe-Theodorescu, care îi va fi alături timp de 66 de ani. Se întoarce în România în 1955 și, datorită unui articol publicat în presa rusească și preluat de presa din
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
poveste cu un tată, o mamă și trei fetițe." Devine cunoscută după Revoluția din 1989 în lumea occidentală prin două cărți care descriu experiența avută în închisorile comuniste. Opera Lenei Constante nu este doar o mărturisire, ea este un act estetic. Își publică prima carte la Paris în 1990 cu titlul "L'Évasion silencieuse". În 1992 este tipărită și la București în traducere proprie: "Evadarea tăcută". "Evadarea tăcută" a fost denumită de Ruxandra Cesereanu „iadul singurătății” pentru că autoarea prezintă cele „3000
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
tăcută" a fost denumită de Ruxandra Cesereanu „iadul singurătății” pentru că autoarea prezintă cele „3000 de zile singură în închisorile din România”. Perioada singurătății și a torturii îi aduce gânduri de sinucidere, dar reușește să învingă suferința cruntă prin evadare în estetic, folosind diverse instrumente: uitarea de sine, imaginarul, jocul, visul, traduceri, cuvânt, conceperea unor schițe literare (roman, versuri, poveste, piesă de teatru), modelaj, desen. Supraviețuirea autoarei nu ar fi fost posibilă fără aceste metode: „ajunsesem în al cincilea an de totală
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
desfășurate în această perioadă. După fiecare "repetiție individuală", delegația se întrunește cu regizorul artistic al numărului în camera de vizionare, unde privesc înregistrarea repetiției, discutând diferite aspecte, precum unghiurile camerelor, luminile și coregrafia, în încercarea de a obține un efect estetic maxim. Acesta este momentul în care șeful de delegație poate aprecia necesitățile actului artistic și le poate cere televiziunii-gazdă. După aceea, are loc o conferință de presă, în care reprezentanții presei acreditate pot pune întrebări delegației. Înainte de fiecare spectacol, există
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
ale industriei textile tradiționale sunt: - ștergarele de rudă și de icoane, confecționate din cânepă, bumbac, cu cromatică simplă: roșu, albastru, negru, galben. - fețele de pernă, ornate în același stil ca ștergarele, au rolul de a îmbrăca pernele, dar și funcție estetică. - fețele de masă. - cergile, expresie a spiritului creator al țărăncilor, sunt așezate în interior, pe rudă sau pe ladă, se folosesc în toate activitățile din viața comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Dijon. În afară de critică (literară, artistică sau dramatică), Zola publică în presă sute de povestiri precum și toate romanele sale (sub formă de roman-foileton). Practică un jurnalism polemic, în care nu ezită să-și devoaleze ura, dar și preferințele sau pozițiile sale estetice și politice. Își cântărește perfect intervențiile jurnalistice, utilizând presa ca pe un instrument de promovare a operei sale literare. Pentru primele sale lucrări, Zola trimite personal recenzii prefabricate criticilor literari ai Parisului, obținând în schimb numeroase articole. În anul 1865
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
pur și simplu cu spatele până când lovitura de la 11m a fost executată( transmisie în direct tvr). Progresul s-a revanșat în retur, marcând trei goluri giuleștenilor. Ultimul, cel al lui Vlad Marica, nu a contat numai din punct de vedere estetic (după ce a driblat trei adversari, a șutat cu stângul de la marginea careului mare, în colțul lung, lăsând portarul fără replică), ci a fost și golul care a decis echipa care urma să promoveze în prima divizie. În sezonul 1980-1981 Progresul
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
analiza achiziției vorbirii și a expresivității corporale, dar ținând cont și de aspectele patologice, de exprimarea prin mijlocirea picturii, cinematografiei, folosirea literară a limbajului în operele poetice. Atenția acordată de Merleau-Ponty diverselor forme de exprimare artistică nu vizează teoretizarea frumosului estetic, nici nu este orientată spre stabilirea unor criterii normative în artă. Obiectivul său este de a analiza structurile care stau la baza expresiei artistice. Printre structurile considerate, studiul asupra stilului ocupă un loc important în lucrarea Le langage indirect et
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]
-
vorbi? Despre tot ce mă impresionează și mă pune pe gânduri. » scrie Dostoievski în articolul-program al unei serii ce se va numi "Jurnalul unui scriitor". Următoarele cincisprezece articole sunt detalii autobiografice, polemici cu alți scriitori (precum Leskov și Nekrasov), opinii estetice despre pictură și teatru, comentarii politice sau chiar lucrări de ficțiune (povestirea "Bobok"). Tot în acești ani, scriitorul reia legătura cu vechiul colaborator Nikolai Strahov și îi cunoaște pe frații Vsevolod și Vladimir Soloviov sau pe Constantin Pobedonosțev, instructorul personal
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
pamfletul, polemica, alegoria sau corespondența cu cititorii. Un asemenea material eterogen, inegal tematic, dar și calitativ, poate fi încadrat doar cu foarte mare greutate de criticii literari. De altfel, antologiile de astăzi ale "Jurnalului" rețin doar câteva, cele mai semnificative estetic, din sutele de articole apărute în 1873, 1876-1877, 1880 și 1881. Dintre acestea, amintim " Visul unui om ridicol" (1877) -- povestea cu iz fantastic a unui tânăr, profund afectat de ideile materialiste și nihiliste, care, într-un moment de criză solipsistă
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
care murdăresc sau produc deteriorarea ori distrugerea bunurilor în cauză, constituie contravenție și se sancționează cu amendă ...." Art. 2. prevede că "Persoanele sancționate contravențional pentru faptele prevăzute la art. 1 au și obligația de a suporta cheltuielile pentru refacerea aspectului estetic al bunului în cauză, a căror contravaloare se achită în termen de 5 zile de la data rămânerii definitive a procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, potrivit documentelor emise de prestatorii de servicii autorizați."
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
unul dintre ele fiind ""Dejunul pe iarbă"", sunt și acestea respinse. Le expune atunci în "Salonul independenților", stârnind indignarea criticilor, care îl acuză de prost gust. Manet a acordat la alcătuirea operei ""Dejunul pe iarbă"" o mare importanță principiilor sale estetice. În primul rând, redă lumina de zi naturală. înfățișează nudul feminin într-o ambianță obișnuită, în contrast cu obiceiul epocii sale, care admitea reprezentarea nudului numai la evocarea temelor din mitologie. Publicul n-a înțeles esența operei, au găsit-o nerușinată și
Édouard Manet () [Corola-website/Science/299420_a_300749]