19,103 matches
-
statistici. În sec. al XIX-lea, în sud, teritoriul Bucureștilor, considerat cu periferia sa mai mult agricolă, se întindea dincolo de linia de centură dar, administrativ, nu ținea de oraș. De aceea nu era cuprinsă nici în planul Borroczyn din 1854. Harta topografică Satmari din 1864 o reprezintă însă clar: se întindea de la centură pe 1-2 km către sud și către est și foarte puțin către nord și vest. Dincolo de linia de centură se găsesc mai multe străzi care definesc marginile teritoriului
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
marginile teritoriului orașului: Sebastian - Ferentari - Șerban Vodă, Șoseaua Olteniței. Zona periferică a Bucureștilor din acea vreme avea un caracter exclusiv agricol (mai ales podgorii și livezi). Structura spațiului geografic respectiv se caracteriza printr-o rețea de drumuri mari, reprezentate pe hartă, de poteci neindicate și de gospodării, crame și conace în lungul drumurilor sau risipite neregulat înăuntrul viilor. Era o structură împrăștiată, corespunzătoare unei funcțiuni agricole, dar și semiindustriale (fabricarea vinurilor și rachiurilor în general, conservarea fructelor). Desigur că, prin structură
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
sau risipite neregulat înăuntrul viilor. Era o structură împrăștiată, corespunzătoare unei funcțiuni agricole, dar și semiindustriale (fabricarea vinurilor și rachiurilor în general, conservarea fructelor). Desigur că, prin structură, peisaj și funcțiuni, periferia nu putea fi considerată oraș. Astfel, din studiul hărților, putem observa că în 1871 zona ocupată azi de cartier era ocupată de terenuri agricole cu foarte puține case înspre Calea Craiovei. Calea Ferentarilor începea de la intersecția cu Calea Craiovei unde se afla Bariera Craiovei. Pe un plan din 1911
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
că în 1871 zona ocupată azi de cartier era ocupată de terenuri agricole cu foarte puține case înspre Calea Craiovei. Calea Ferentarilor începea de la intersecția cu Calea Craiovei unde se afla Bariera Craiovei. Pe un plan din 1911 și o hartă din 1914 se poate observa un proces de densificare a zonei și apariția de noi străzi cum ar fi Str. Veseliei. Pe hărțile din 1926 respectiv 1930 se pot observa clar limitele administrative ale Bucureștiului, în zona studiată aceasta fiind
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
de la intersecția cu Calea Craiovei unde se afla Bariera Craiovei. Pe un plan din 1911 și o hartă din 1914 se poate observa un proces de densificare a zonei și apariția de noi străzi cum ar fi Str. Veseliei. Pe hărțile din 1926 respectiv 1930 se pot observa clar limitele administrative ale Bucureștiului, în zona studiată aceasta fiind reprezentată de Str. Bachus. Trebuie menționat faptul că foarte puține hărți ale Bucureștiului din acei ani ofereau informații și din afara limitelor administrative ale
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
zonei și apariția de noi străzi cum ar fi Str. Veseliei. Pe hărțile din 1926 respectiv 1930 se pot observa clar limitele administrative ale Bucureștiului, în zona studiată aceasta fiind reprezentată de Str. Bachus. Trebuie menționat faptul că foarte puține hărți ale Bucureștiului din acei ani ofereau informații și din afara limitelor administrative ale orașului și în consecință lipsa informațiilor în afara acestor limite nu trebuie asimilată cu ideea că acolo nu ar fi existat nici un fel de așezare; în realitate procesul de
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
după 1979 când a avut loc o nouă reorganizare administrativ-teritorială ce a însemnat în principal reducerea numărului de sectoare de la opt la șase. Numele cartierului vine de la numele arterei principale a acestuia: Calea Ferentarilor ce poate fi identificată deja pe harta topografică Satmari din 1864, la capătul ei dinspre Calea Craiovei (Calea Rahovei din 1877). În prezent sunt mai multe teorii care încearcă explicarea originii numelui său: una din aceste teorii susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
și, evident, înspre sud, la marginea cartierului și a orașului. Modul de conformare a rețelei de străzi indică cu destulă claritate felul în care a luat naștere cartierul: parcelări succesive ale terenurilor existente într-un timp relativ scurt. Astfel, pe harta Bucureștiului din 1914 apar deja străzile principale ale cartierului: Calea Ferentari, Str. Măgurele, Str. Veseliei, Str. Bachus și linia de tren ce se definește clar ca o limită între cartiere. Pe harta Bucureștiului din 1926 se observă deja fenomenul de
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
existente într-un timp relativ scurt. Astfel, pe harta Bucureștiului din 1914 apar deja străzile principale ale cartierului: Calea Ferentari, Str. Măgurele, Str. Veseliei, Str. Bachus și linia de tren ce se definește clar ca o limită între cartiere. Pe harta Bucureștiului din 1926 se observă deja fenomenul de densificare în curs iar pe o hartă din 1930 se poate observa deja formarea aproape definitivă a rețelei de străzi, în forma cunoscută chiar și în prezent, cu mențiunea că Str. Bachus
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
principale ale cartierului: Calea Ferentari, Str. Măgurele, Str. Veseliei, Str. Bachus și linia de tren ce se definește clar ca o limită între cartiere. Pe harta Bucureștiului din 1926 se observă deja fenomenul de densificare în curs iar pe o hartă din 1930 se poate observa deja formarea aproape definitivă a rețelei de străzi, în forma cunoscută chiar și în prezent, cu mențiunea că Str. Bachus reprezenta limita administrativă între sectorul III albastru și Comuna Șerban Vodă. Se pot observa ochiurile
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
locuințe cu 10 etaje și spații comerciale la parter printre care se număra și un restaurant ce a dispărut între timp fiind înlocuit de un supermarket. Totuși, amintirea acelui restaurant se păstrează prin numele ce identifică azi acel punct pe harta cartierului: „Vadu Nou”. În apropierea acestui bloc, la mică distanță, între străzile Tunsu Petre și Livezilor, se află un cvartal de blocuri, azi într-o stare majoră de degradare: acesta este locul care aduce după sine renumele negativ al cartierului
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
aceste zile sunt pe sfârșite (temporar), nemaiavând permisiunea doctorului de a pleca în misiuni. Cu trei săptămâni înainte de data nașterii, Sydney este răpită de către organizația Prophet Five, cu scopul de a o forța să-și amintească anumite detalii despre o hartă SD-6, care îi fusese arătată de Michael Vaughn în timpul primelor lor întâlniri. Încurajată de reprezentarea mentală a lui Vaughn, ea rezistă hipnozei și le oferă răpitorilor ei (printre care și Irina) informații false. Sydney descoperă că este ținută pe un
Sydney Bristow () [Corola-website/Science/303449_a_304778]
-
inaugurării liniei care traversează fosta localitate, gara se numea Szabadfalu (aceasta fiind denumirea oficială a localității în acea perioadă). După Primul Război Mondial, deci în perioada interbelică, gara din Freidorf va poartă numele de Gara Sâmbăta, fapt atestat atât de "Harta Căile-Ferate Române" din anul 1921 cât și de harta Căilor Ferate din anul 1938. După cel de-al Doilea Război Mondial, denumirea va fi cea de "Freidorf", iar mai târziu se trece la actuala denumire de "Timișoara Vest". Transportul naval
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
Szabadfalu (aceasta fiind denumirea oficială a localității în acea perioadă). După Primul Război Mondial, deci în perioada interbelică, gara din Freidorf va poartă numele de Gara Sâmbăta, fapt atestat atât de "Harta Căile-Ferate Române" din anul 1921 cât și de harta Căilor Ferate din anul 1938. După cel de-al Doilea Război Mondial, denumirea va fi cea de "Freidorf", iar mai târziu se trece la actuala denumire de "Timișoara Vest". Transportul naval, deși în prezent foarte slab dezvoltat, se mai practică
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
locuitori, după care a continuat cu un trend negativ care continuă și în prezent. Totuși, ultimele cifre oficiale nu iau în calcul populația care trăiește aici fără documente, astfel că în ultimii ani se speculează o netă inversiune de trend. Hărți
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
este însă Elbrus din Munții Caucaz (Rusia), cu o înălțime de . Muntele se află la granița dintre regiunile Haute-Savoie (Franța) și Valle d'Aosta (Italia). Localizarea vârfului este un subiect de controversă între cele două țări, fiecare plasându-l pe hartă între granițele sale. Hărțile franceze oficiale arată frontiera ca ocolind vârful principal pe la sud, susținând că cel mai înalt punct al Italiei este de Courmayeur (4.748 m). În urma unei convenții semnată la Torino în 1861, între Franța și Regatul
Mont Blanc () [Corola-website/Science/301499_a_302828]
-
Munții Caucaz (Rusia), cu o înălțime de . Muntele se află la granița dintre regiunile Haute-Savoie (Franța) și Valle d'Aosta (Italia). Localizarea vârfului este un subiect de controversă între cele două țări, fiecare plasându-l pe hartă între granițele sale. Hărțile franceze oficiale arată frontiera ca ocolind vârful principal pe la sud, susținând că cel mai înalt punct al Italiei este de Courmayeur (4.748 m). În urma unei convenții semnată la Torino în 1861, între Franța și Regatul Sardiniei, granița a fost
Mont Blanc () [Corola-website/Science/301499_a_302828]
-
susținând că cel mai înalt punct al Italiei este de Courmayeur (4.748 m). În urma unei convenții semnată la Torino în 1861, între Franța și Regatul Sardiniei, granița a fost fixată în cel mai înalt punct al masivului, dar deseori hărțile franceze, datorită convenției din 1861 și a analizelor topografice ale cumpenei apelor, nu sunt de acord cu această soluție. Cele mai importante orașe din vecinătatea Mont Blanc-ului sunt: Chamonix (Haute-Savoie, Franța) - locul desfășurării primelor Jocuri Olimpice de Iarnă, în
Mont Blanc () [Corola-website/Science/301499_a_302828]
-
pentru un gateway să prevadă câte cifre trebuie să acumuleze până să transmită. De exemplu, folosind telefonul de pe biroul nostru, am putea forma următoarele numere: Soluția acestei probleme este ca MGC să încarce pe gateway un plan de numerotație. Această hartă de cifre este formulată folosind o sintaxă derivată din sistemele Unix, egrep. De exemplu, din planul de numerotație descris anterior rezultă următorul plan de numerotație: Sintaxa formală pentru planul de numerotație este descrisă de regula DigitMap în sintaxa formală de
Plan de numerotare () [Corola-website/Science/301506_a_302835]
-
anterior rezultă următorul plan de numerotație: Sintaxa formală pentru planul de numerotație este descrisă de regula DigitMap în sintaxa formală de descriere a protocolului - suportul pentru litere primare ale planului de numerotație este obligatoriu, în timp ce suportul pentru literele extinse ale hărții de cifre este opțională. Un gateway care a recepționat un planul de numerotație cu o literele extinse și care nu suportă acest lucru trebuie să răspundă cu codul de eroare 537 (extensie a planului de numerotație necunoscută). Un plan de
Plan de numerotare () [Corola-website/Science/301506_a_302835]
-
și șirul curent de cifre formate "41". Dacă se introduce "1" șirul curent de cifre formate devine "411". Avem o potrivire parțială cu "xxxxxxx", dar avem o potrivire completă cu "x11", și deci vom transmite "411" către Call Agent. Următoarea hartă de cifre, data ca exemplu, este mai subtilă: Dată fiind introducerea lui "0", o potrivire completă se va produce imediat pentru că poziția(".") permite zero apariții ale construcției precedente. Intrarea "00" nu va putea, în consecință, să se producă niciodată conform
Plan de numerotare () [Corola-website/Science/301506_a_302835]
-
Deși planurile de numerotație sunt definite aici pentru intrări de tip DTMF, package-uri de extensie pot fi definite astfel încât planurile de numerotație să poată fi utilizate și pentru alte tipuri inputuri reprezentate prin coduri de evenimente care aderă la sintaxa hărții de cifre definite pentru aceste coduri (exemplu: "1" sau "T"). În astfel de utilizări, definiția unui/unor evenimente particulare ar trebui să fie precizată în definiția package-ului. Din cauză că planurile de numerotație nu sunt limitate la anumite dimensiuni, este recomandat ca
Plan de numerotare () [Corola-website/Science/301506_a_302835]
-
pentru aceste coduri (exemplu: "1" sau "T"). În astfel de utilizări, definiția unui/unor evenimente particulare ar trebui să fie precizată în definiția package-ului. Din cauză că planurile de numerotație nu sunt limitate la anumite dimensiuni, este recomandat ca gateway-urile să suporte hărți de cifre de cel puțin 2048 bytes per endpoint. Citiți de asemenea despre Voce pe IP, MGCP și Megaco pentru a înțelege mai bine contextul în care se folosesc aceste noțiuni.
Plan de numerotare () [Corola-website/Science/301506_a_302835]
-
alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din părții cu toate gradele de dificultate. Turism Hărți Presa Imagini Video
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
schimbat rutele pentru a ocoli Ceuta și s-au utilizat porturi alternative musulmane. Trupele portugheze au ocupat Ceuta în 1415. Mulțumită expedițiilor organizate de împăratul Enrico Navigatorul, navele portugheze au explorat coasta occidentală a Africii, cu obiectivul de a întocmi hărți și de a găsi mărfuri (mai ales aur și sclavi). În 1487, Bartolomeo Diaz ajungea în Capul Bunei Speranțe și în 1498 Vasco da Gama ajungea în India, unde se stabileau primele avamposturi portugheze. De aceea portughezii au decis să
Imperiul Portughez () [Corola-website/Science/312997_a_314326]