17,945 matches
-
intelectuale în contexte cotidiene și de a "vinde" sau a comunica ideile creative la alții. Este abilitatea de a traduce abstracțiile și teoriile în aplicații realiste. Inteligența superioară este comună multor persoane creative. Totuși, multe studii ale relației creativității cu inteligența au arătat că "inteligența generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Ipoteza de prag" propusă de Ellis Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
și de a "vinde" sau a comunica ideile creative la alții. Este abilitatea de a traduce abstracțiile și teoriile în aplicații realiste. Inteligența superioară este comună multor persoane creative. Totuși, multe studii ale relației creativității cu inteligența au arătat că "inteligența generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Ipoteza de prag" propusă de Ellis Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
superioară este comună multor persoane creative. Totuși, multe studii ale relației creativității cu inteligența au arătat că "inteligența generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Ipoteza de prag" propusă de Ellis Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică: ● sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Ipoteza de prag" propusă de Ellis Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică: ● sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică: ● sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică: ● sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte (pictură, muzică etc.). Se întâlnesc însă
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte (pictură, muzică etc.). Se întâlnesc însă și semnificative excepții față de această aserțiune! In științe
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte (pictură, muzică etc.). Se întâlnesc însă și semnificative excepții față de această aserțiune! In științe este esențială "sensibilitatea la probleme" care stimulează spiritul de investigație; în
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte (pictură, muzică etc.). Se întâlnesc însă și semnificative excepții față de această aserțiune! In științe este esențială "sensibilitatea la probleme" care stimulează spiritul de investigație; în arte este
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Damon Krug (1995) au prezentat o trecere în revistă a diferitelor teste dezvoltate pentru evaluarea creativității. In categoria metodelor de gândire divergentă, Houtz și Krug (1995) includ Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT),prezentate mai sus în secțiunea "Creativitate și inteligență", Testele Wallach și Kogan (Wallach and Kogan,1965), Bateria de teste Guilford. Testele Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele măsuri ale gândirii divergente. Deci, acestea măsoară creativitatea prin gândirea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
măsuri ale percepției creative și anume: "Ce tip de persoană ești?" ("What Kind of Person Are You?")-în l.engl. (testul WKOPAY) și "Ceva despre mine însumi" ("Something About Myself") -în l. engl. (testul SAM). Dintre acestea, SAM măsoară înclinațiile artistice, inteligența, individualitatea, sensibilitatea, inițiativa etc., iar WKOPAY măsoară imaginația disciplinată, auto-încrederea, atracția pentru autoritate, curiozitatea etc. "Abordările biografice" implică studii de caz ale creatorilor eminenți, "utilizând metodologii de cercetare calitativă" "Abordările istoriometrice" sunt de asemenea concentrate pe studiul creatorilor eminenți, care
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
străvechi, idei religioase concrete și persoane care împărtășesc credința în efectele gândirii pozitive, legea atracției, vindecare, forța vieții, vizualizare creativă și putere personală. Este promovată ideea că "gândirea dreaptă" are efect vindecător și toate bolile își au originea în minte, "Inteligența Infinită" sau "Dumnezeu" este omniprezent(ă), duhul (sau spiritul) este totalitatea lucrurilor reale, individualitatea umană reală este divină, gândul divin este o forță a binelui. Cu toate că nu este doctrinară și nici monolitică, în general cei care aderă la Gândirea Nouă
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
totalitatea lucrurilor reale, individualitatea umană reală este divină, gândul divin este o forță a binelui. Cu toate că nu este doctrinară și nici monolitică, în general cei care aderă la Gândirea Nouă în prezent cred că interpretarea lor a Lui "Dumnezeu" sau "Inteligența Infinită" este "supremă, universală și pentru totdeauna", că divinitatea sălășluiește în fiecare persoană și toți oamenii sunt ființe spirituale, și că "cel mai înalt principiu spiritual este iubirea necondiționată față de semeni ... și învățarea și vindecarea reciprocă", și că "stările noastre
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
soției acestuia, Sophia Charlotte, care fusese prietenă cu Eleonore Erdmuthe. Frederick și Sophia Charlotte au devenit rege și regină a Prusiei în 1701. Regina era fiica Sofiei de Hanovra și sora lui George, Elector de Hanovra. Ea era renumită pentru inteligență și caracter iar curtea ei necenzurată și liberală au atras mulți învățați, inclusiv pe filosoful Gottfried Leibniz. Caroline a fost expusă unui mediu intelectual plin de viață destul de diferit de tot ce a experimentat anterior. Ea și Sophia Charlotte au
Carolina de Ansbach () [Corola-website/Science/318738_a_320067]
-
făcut următoarea caracterizare: "Profesorul Huang a fost un om modest, dar un mare caracter: un bursier bun și integru; un istoric care a strălucit prin cultură, hărnicie și onestitate stiințifică. A fost un profesor ilustru și un gânditor neostenit, cu inteligență sclipitoare și cu excepțională putere de analiză: a fost un om agreabil, înzestrat cu curaj moral și optimism robust, generat de luciditate și echilibru spiritual. A iubit adevărul și țara." Huang Xianfan a fondat prima școala din minorităților etnice: Școala
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
IX-lea. Căsnicia ei cu Christian a fost considerată una fericită; cuplul s-a atașat puternic unul de celălalt în timpul anilor de luptă pentru succesiune. Louise a fost devotată soțului ei și se spune că el s-a bazat pe inteligența, hotărârea și tăria ei psihologică. Ei au continuat viața simplă și intimă de familie și după ce ai devenit rege și regină. Când fiica lor Thyra a născut un copil nelegitim după relația cu un ofițer în 1871, regina Louise a
Louise von Hessen-Kassel () [Corola-website/Science/316192_a_317521]
-
ei. Cea mai bună prietenă a fost Ebba Sparre, căreia ea îi spunea "Belle". Mare parte din timpul ei liber și-l petrecea cu fumoasa contesă. Regina a prezentat-o ambasadorului englez Whitelocke drept "colega de cameră" asigurându-l că inteligența contesei era la fel de atrăgătoare ca trupul ei. Cristina a găzduit nunta Ebbei cu Jakob Kasimir De la Gardie în 1653; mariajul a durat numai cinci ani; Ebba și-a vizitat soțul în Elsinore când el a fost omorât și toți cei
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
Soldat susinținând un curs dezinformat despre Sun Tzu unei colecții de mai multe capete. Inginerul a fost ilustrat în timpul testării publică beta a jocului în septembrie 2007, oferind o discuție calmă despre sentry gun-ul sau, lângă un camion umplut cu inteligență inamica furată, în timp ce armele omoară inamicii care incearca sa il atace când cântă la o chitară lângă un foc de tabără. Demomanul a fost prima clasa acoperită de către serie după lansarea oficială a jocului din octombrie 2007, desfășurând un interviu
Team Fortress 2 () [Corola-website/Science/316213_a_317542]
-
considerate mai importante influențează și notele de la celelalte discipline, media pe un trimestru influențează mediile pe celelalte trimestre, o ierarhie stabilită într-un an influențează ierarhia în anii următori etc. Acest efect este explicabil la nivel general prin corelația dintre inteligență și efortul depus și rezultate, însă poate fi un factor de eroare în cazul în care este nevoie de aptitudini particulare. Tot datorită acestui efect se interzice examinarea unui candidat de către un examinator cu care este înrudit.
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]
-
iar cea a benzilor galbene este de 1/30. În centrul steagului se află un șoim alb pe fundal verde. Înălțimea șoimului este egală cu jumătate din înălțimea steagului. Șoimul alb este un simbol al frumuseții, al curajului și al inteligenței bucovinenilor. Fundalul de culoare verde semnifică prosperitatea și speranța. Benzile albastre și galbene simbolizează Regiunea Cernăuți, albastrul referindu-se la râurile din regiune (în special Prut și Nistru) și galbenul la câmpiile cultivate cu cereale. Autorul desenului steagului este Orest
Steagul Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316299_a_317628]
-
pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se încolăcesc benzi galben-albastre, reprezentând culorile steagului național al Ucrainei.
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
este un serial de film polițist american din 1996, care îi are în prim-plan pe psihologul Șam Waters (rol interpretat de actrița Ally Walker) și mentorul ei Bailey Malone (interpretat de Robert Davi). Cu o inteligență ieșită din comun, Șam încearcă să rezolve cazurile de crimă controversate, alături de organizația VCTF (Violent Crime Task Force) din cadrul FBI. Pentru că psihologul are capacitatea de a intra în mintea criminalului și a vedea exact la ce s-a gandit în
Profiler: Psihologia crimei () [Corola-website/Science/320039_a_321368]
-
psihologic în sine. Împreună cu mentorul sau, Bailey Malone (Robert Davi), Șam investighează în fiecare episod odioase crime în serie. Pentru că are o intuiție ieșită din comun, eroina principala poate alcătui rapid portretul robot al oricărui criminal, iar cu sensibilitate și inteligența poate rezolva fiecare caz în parte. Filmul este regizat de Vern Gillum, după scenariile semnate de John Fasano, Natalie Chaidez, Jason Cahill, Stacy Codikow, Steve Feke. S-au filmat patru sezoane din serial, iar în primele trei (1996-1999), rolul lui
Profiler: Psihologia crimei () [Corola-website/Science/320039_a_321368]