19,336 matches
-
erau ace? tia (ceea ce era cazul mult prea multor istorici maghiari), numele lor erau expuse ridicolului, fostele lor nume fiind ? i ele ridiculizate. �n privin? a lui Kornis, Iorga credea c? numele lui originar era probabil Corni? , ceea ce �nsemna c? era rom�n. L. Tam�s era aten? ionat c? , doar cu c�? iva ani �n urm? , purta numele Tremel, un nume german. Originea croat? a lui I. Lukinici a fost atent analizat? , ca ? i originea polonez? a lui Dom�novszky; Ferenc Eckhart �? i p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ungurilor faptul c? ? tiu s?? i atrag? pe fiii cei mai buni ai altor na? ionalit?? i ? i s?? i trateze dup? aceea cu toat? c?ldura ? i temperamentul lor că pe ni? te fra? i�207. Argumentele istorice ale rom�nilor, mai ales cele ale lui Iorga, aveau sens. Problemă const? �n lipsa probelor documentare care s? dovedeasc? prezen? a rom�nilor �n Transilvania timp de aproape un mileniu. �ntr? o astfel de situa? ie, trebuie s? folosim dovezile pe care le avem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i trateze dup? aceea cu toat? c?ldura ? i temperamentul lor că pe ni? te fra? i�207. Argumentele istorice ale rom�nilor, mai ales cele ale lui Iorga, aveau sens. Problemă const? �n lipsa probelor documentare care s? dovedeasc? prezen? a rom�nilor �n Transilvania timp de aproape un mileniu. �ntr? o astfel de situa? ie, trebuie s? folosim dovezile pe care le avem la dispozi? ie. Admiterea a altceva dec�ț a probelor documentare sprijin? preten? iile istorice ale ungurilor. Dar oric�ț de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
relat�nd pove? ți că to? i cronicarii acelor vremuri. Dar exist? �n toate aceste cazuri un miez de adev? r. �n Ungaria exist? monumente �n? l?ațe �n memoria lui Anonymus. Poate c? cea mai important? dovad? a continuit?? îi latine este limba rom�n? , care este o limb? romanic? at�ț �n ceea ce prive? te structura gramatical? c�ț ? i vocabularul. Faptul c? ea are cuvinte nelatine trebuie explicat prin cele aproape dou? mii de ani de izolare a ei fă?? de izvorul principal latin; este foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? ea are cuvinte nelatine trebuie explicat prin cele aproape dou? mii de ani de izolare a ei fă?? de izvorul principal latin; este foarte surprinz? tor faptul c? exist? relativ pu? ine cuvinte (slave sau de alte origini) �n limba rom�n? , dac? ? inem seama de valurile populă? iilor care au trecut prin aceast? regiune. Cu toate c? rom�nii au �mprumutat cuvinte (? i alte elemente culturale) de la slavi ? i unguri ? i s? au amestecat prin c? s?torii cu ei (ba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ei fă?? de izvorul principal latin; este foarte surprinz? tor faptul c? exist? relativ pu? ine cuvinte (slave sau de alte origini) �n limba rom�n? , dac? ? inem seama de valurile populă? iilor care au trecut prin aceast? regiune. Cu toate c? rom�nii au �mprumutat cuvinte (? i alte elemente culturale) de la slavi ? i unguri ? i s? au amestecat prin c? s?torii cu ei (ba chiar ? i cu ț? țării, iar mai ț�rziu cu grecii etc.), ei nu au fost niciodat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i, cum s? a �nt�mplat cu bulgarii ? i macedonenii, care nu erau de origine slav?. Cel mai important instrument al slaviz? rîi, Biserica ortodox? , ar fi putut deveni util? �n acest proces (a? a cum fusese pentru bulgari ? i pentru macedoneni). Rom�nii au folosit limba scris? a Bisericii slavone p�n? �n secolul al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic aproape �nc? un secol. Nu trebuie s? ignor? m influen? a greceasc? �n Principatele Rom�ne, nici cea maghiar? sau chiar german? �n Transilvania (sau cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acest proces (a? a cum fusese pentru bulgari ? i pentru macedoneni). Rom�nii au folosit limba scris? a Bisericii slavone p�n? �n secolul al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic aproape �nc? un secol. Nu trebuie s? ignor? m influen? a greceasc? �n Principatele Rom�ne, nici cea maghiar? sau chiar german? �n Transilvania (sau cea polonez? din partea de nord a Moldovei). �n ciuda tuturor acestor lucruri, rom�nii au reu? it s??? i p? streze identitatea etnic? ? i cultural? (chiar �nainte de epocă na? ionalismului) �n condi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic aproape �nc? un secol. Nu trebuie s? ignor? m influen? a greceasc? �n Principatele Rom�ne, nici cea maghiar? sau chiar german? �n Transilvania (sau cea polonez? din partea de nord a Moldovei). �n ciuda tuturor acestor lucruri, rom�nii au reu? it s??? i p? streze identitatea etnic? ? i cultural? (chiar �nainte de epocă na? ionalismului) �n condi? îi foarte grele. Timp de mai multe secole, ei nu au avut un stat pe care s?? l numeasc? propriul lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
strat limba matern? (cea mai pregnant? expresie a oric? rei culturi na? ionale). Mul? i italieni ? i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul c? mul? i ?? răni rom�ni analfabe? i �? i botezau fiii cu nume de �mp? ra? i români ? i fiicele cu numele unor nobile doamne române. Istoricii unguri au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul c? mul? i ?? răni rom�ni analfabe? i �? i botezau fiii cu nume de �mp? ra? i români ? i fiicele cu numele unor nobile doamne române. Istoricii unguri au afirmat c? , la �nceputul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulat? ? i c? nu au g? sit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
analfabe? i �? i botezau fiii cu nume de �mp? ra? i români ? i fiicele cu numele unor nobile doamne române. Istoricii unguri au afirmat c? , la �nceputul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulat? ? i c? nu au g? sit nici un rom�n acolo. �Înfiltrarea� rom�nilor �n Transilvania a �nceput prin secolul al XIII-lea. Atunci c�nd ungurii au p? truns �n Transilvania pentru prima oar? , �n secolul al XI-lea, venind din stepele din r? s?riț, Gyula (Gelu) a fost primul care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
botezau fiii cu nume de �mp? ra? i români ? i fiicele cu numele unor nobile doamne române. Istoricii unguri au afirmat c? , la �nceputul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulat? ? i c? nu au g? sit nici un rom�n acolo. �Înfiltrarea� rom�nilor �n Transilvania a �nceput prin secolul al XIII-lea. Atunci c�nd ungurii au p? truns �n Transilvania pentru prima oar? , �n secolul al XI-lea, venind din stepele din r? s?riț, Gyula (Gelu) a fost primul care i s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
proteja a? ez? rile din interiorul Ardealului de incursiunile nomazilor semibarbari. (Exist? un mare num? r de secui �n zona Carpa? ilor Orientali, un alt fenomen neelucidat �n ceea ce prive? te originea acestora). Dac? a?a stau lucrurile, cum au putut p? storii rom�ni (�valahi�) s? p? trund? �ntr? un num? r at�ț de mare printr? o astfel de barier? , venind dinspre sud? Dom�novszky a argumentat c? �înfiltrarea� rom�nilor a �nceput �n secolul al XIII-lea, c�nd gyep� (perimetrul de ap
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prive? te originea acestora). Dac? a?a stau lucrurile, cum au putut p? storii rom�ni (�valahi�) s? p? trund? �ntr? un num? r at�ț de mare printr? o astfel de barier? , venind dinspre sud? Dom�novszky a argumentat c? �înfiltrarea� rom�nilor a �nceput �n secolul al XIII-lea, c�nd gyep� (perimetrul de ap? rare) �ncepuse deja s? se n? ruie208. Dar �n secolul al XIII-lea, Regatul Ungar era suficient de ferm stabilit că institu? ie, astfel c? deteriorarea unei grani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d a? a?numitului ordo medieval. �n aceast? Europ? , nici o migra? ie masiv? , că s? nu mai vorbim de stabilirea acestora �n a? ez? ri, nu putea avea loc f? r? un �nscris oficial. S? nu uit? m c? num? rul acestor rom�ni care se presupune c? s?au înfiltrat trebuie s? fi fost foarte mare. �n acelea? i decenii c�nd se presupune c? a �nceput înfiltrarea rom�nilor, Transilvania a beneficiat de sosirea să? ilor, care au primit un decret privind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
loc f? r? un �nscris oficial. S? nu uit? m c? num? rul acestor rom�ni care se presupune c? s?au înfiltrat trebuie s? fi fost foarte mare. �n acelea? i decenii c�nd se presupune c? a �nceput înfiltrarea rom�nilor, Transilvania a beneficiat de sosirea să? ilor, care au primit un decret privind stabilirea lor de la regele Ungariei, care a permis construirea oră? elor lor �nt? rîțe ? i a fort? re? elor lor. Atunci c�nd li s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i a fort? re? elor lor. Atunci c�nd li s? a permis s? se stabileasc? �n Transilvania, evreii au beneficiat de mai multe ori de astfel de decrete. Că ? i al? i colonizatori sosi? i �n num? r mare. A?a c? rom�nii, �ntr? un fel sau altul, trebuie s? se fi aflat aici �naintea celorlal? i. Nu a existat niciodat? un decret care s? le garanteze colonilor rom�ni stabilirea �ntr? un num? r at�ț de mare. Chiar dac? , pește pu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
decrete. Că ? i al? i colonizatori sosi? i �n num? r mare. A?a c? rom�nii, �ntr? un fel sau altul, trebuie s? se fi aflat aici �naintea celorlal? i. Nu a existat niciodat? un decret care s? le garanteze colonilor rom�ni stabilirea �ntr? un num? r at�ț de mare. Chiar dac? , pește pu? în timp (p�n? ? i conform izvoarelor maghiare), num? rul lor mare �n Transilvania va fi recunoscut oficial. Fire? te, atunci c�nd ungurii au ajuns �n Transilvania, nu au g
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i, a? a cum demonstreaz? numele formă? iunilor geografice pe care ungurii nu au reu? it s? le asimileze �n secolele care au urmat. Astfel, la �nceputul secolului al XIV-lea, a �nceput un proces de asimilare a c? peteniilor satelor rom�ne? ți emancipate. Dup? trecerea la catolicism, locuitorii acestor sate au devenit membri ai nobilimii maghiare de r�nd. Majoritatea cov�r? itoare a rom�nilor au fost transforma? i �n ? erbi, dar au supravie? uit, totu? i. Istoricul ? i profesorul ceh
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la �nceputul secolului al XIV-lea, a �nceput un proces de asimilare a c? peteniilor satelor rom�ne? ți emancipate. Dup? trecerea la catolicism, locuitorii acestor sate au devenit membri ai nobilimii maghiare de r�nd. Majoritatea cov�r? itoare a rom�nilor au fost transforma? i �n ? erbi, dar au supravie? uit, totu? i. Istoricul ? i profesorul ceh Șusta a afirmat c? rom�nii s�nt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postur? precar? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trecerea la catolicism, locuitorii acestor sate au devenit membri ai nobilimii maghiare de r�nd. Majoritatea cov�r? itoare a rom�nilor au fost transforma? i �n ? erbi, dar au supravie? uit, totu? i. Istoricul ? i profesorul ceh Șusta a afirmat c? rom�nii s�nt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postur? precar? i?a �nv?? at at�ț pe cehi c�ț ? i pe rom�ni s? devin? virtuozii supravie? uirii. Capacitatea de supravie? uire a rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
supravie? uit, totu? i. Istoricul ? i profesorul ceh Șusta a afirmat c? rom�nii s�nt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postur? precar? i?a �nv?? at at�ț pe cehi c�ț ? i pe rom�ni s? devin? virtuozii supravie? uirii. Capacitatea de supravie? uire a rom�nilor transform? chiar ? i r? m�nerile �n urm? �n oportunit?? i ? i reu? e?te �ntotdeauna s?? i fac? s? r? m�n? �n picioare, ceea ce scap? uneori capacit?? îi de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nii s�nt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postur? precar? i?a �nv?? at at�ț pe cehi c�ț ? i pe rom�ni s? devin? virtuozii supravie? uirii. Capacitatea de supravie? uire a rom�nilor transform? chiar ? i r? m�nerile �n urm? �n oportunit?? i ? i reu? e?te �ntotdeauna s?? i fac? s? r? m�n? �n picioare, ceea ce scap? uneori capacit?? îi de �n? elegere a occidentalilor. A?a cum am v? zut, Br? tianu ? i?a intitulat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oportunit?? i ? i reu? e?te �ntotdeauna s?? i fac? s? r? m�n? �n picioare, ceea ce scap? uneori capacit?? îi de �n? elegere a occidentalilor. A?a cum am v? zut, Br? tianu ? i?a intitulat cartea O enigm? ? i un miracol istoric: poporul rom�n. Este adev? raț c? �n timpul Evului Mediu (mai ales �n perioadă domină? iei otomane) au avut loc numeroase migra? îi ale popoarelor balcanice ? i un flux de valahi din Macedonia ? i Albania spre �Dacia Traian? �, mul? i dintre ace? tia stabilindu? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]