179,567 matches
-
orașului Iași. Ca loc de contemplare a peisajelor geografice, Dealul Repedea stă alături de Muntele Cozla (Piatra Neamț), Dealul Cătălina (Cotnari) și Muntele Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un larg areal
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași - a descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie. În acest articol, el identifică două
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie. În acest articol, el identifică două straturi geologice ale calcarului de la Repedea și anume: Numărul de specii de moluște fosile (scoici și melci) descoperite în sedimentele de origine marină de aici a depășit cifra de 40, printre care și specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu) . În decursul timpului, au fost efectuate aici numeroase studii paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice și geochimice. Cercetările efectuate au condus la cunoașterea mai aprofundată a acestei
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Repedea și anume: Numărul de specii de moluște fosile (scoici și melci) descoperite în sedimentele de origine marină de aici a depășit cifra de 40, printre care și specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu) . În decursul timpului, au fost efectuate aici numeroase studii paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice și geochimice. Cercetările efectuate au condus la cunoașterea mai aprofundată a acestei rezervații adăugând la valoarea intrinsecă geologică și paleontologică a acesteia și o deosebită importanță științifică generată de flora și fauna zonei
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există nici unul. Populația municipiului Iași consideră teritoriul rezervației ca pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și alte zile libere aici, la picnic. Pe platou sau la mrginea pădurii se fac focuri și se încing grătare cu mici, existând zone cu pământ ars. În urma excursiilor efectuate aici rămân numeroase deșeuri (sticle, PET-uri, pahare de plastic, ziare etc.). Nefiind spațiu turistic
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și alte zile libere aici, la picnic. Pe platou sau la mrginea pădurii se fac focuri și se încing grătare cu mici, existând zone cu pământ ars. În urma excursiilor efectuate aici rămân numeroase deșeuri (sticle, PET-uri, pahare de plastic, ziare etc.). Nefiind spațiu turistic, nu există grupuri sanitare, iar turiștii de ocazie folosesc grotele și pesterile pentru a-și satisface necesitățile . Largi sectoare împădurite au fost defrișate de hoții de
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
nu numai de izvoarele literare, ci și de documente arheologice, numismatice și sigiliografice. La Isaccea, de pildă, s-au descoperit, până în prezent, două sigilii care au însoțit scrisori trimise, desigur, unor înalți funcționari sau unor comandanți de oști bizantine aflate aici, într-o vreme în care alte trupe imperiale se confruntau cu româno-bulgarii din zona Munților Balcani (Haemus). Nu există, până acum, nici o dovadă literară sau materială potrivit căreia Dobrogea să fi făcut parte din statul Asăneștilor încă de la începutul nașterii
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
a fost pierdută de către bizantini abia în anul 1201 și este posibil ca tot atunci să fi căzut și Silistra. În astfel de împrejurări, efortul Asăneștilor a vizat împingerea granițelor statului lor, cu deosebire spre părțile apusene ale Peninsulei Balcanice. Aici, ei puteau să intre în stăpânirea acelor regiuni care constituiseră centrul administrativ, politic, militar, economic și cultural al primului stat bulgar din ultimul deceniu al existenței sale. În plus, recucerind aceste regiuni, românii și bulgarii rupeau orice legătură pe uscat
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
pădure pe drumul spre Castelul Sturdza. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1439, având codul IS-II-a-B-04199 și fiind formată din 3 obiective: În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol și parter și care avea formă de cruce. În 1782, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești. Pe pereții vechii
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăușeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinții săi (Gheorghe Sturdza și Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) și toate dependințele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici. La data de 1 mai 1953, autoritățile comuniste au desființat așezarea monastică, iar maicile au fost mutate la Schitul Cozancea din județul Botoșani, domeniul intrând în proprietatea statului. Biserica castelului a fost transformată în biserică parohială
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Mănăstirea Miclăușeni este reînființată. În cadrul mănăstirii funcționează Centrul social-cultural „Sf. Ilie" având rol de centru social de sfârșit de săptămână pentru bătrâni din Arhiepiscopia Iașilor, loc de cazare pentru pelerini și loc de desfășurare de activități culturale multiple. Astăzi, viețuiesc aici 35 de călugărițe. În afara programului liturgic, maicile își desfășoară activitatea în diferite ateliere: de pictură a icoanelor, de încondeiere a ouălor, de croitorie și broderie. În anul 2001, Castelul Sturdza a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Prin Hotărârea Guvernului
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
și restaurare a clădirii și dependințelor, urmând să se mai execute lucrări generate de infiltrarea apei subterane, finalizarea zugrăvelilor interioare și exterioare, respectiv restaurarea picturii. În prezent, lucrările de restaurare au fost finalizate în totalitate. Mitropolia Moldovei intenționează să organizeze aici un complex muzeistic și un centru de conferințe, celelalte clădiri urmând să adăpostească un centru de zi pentru persoane vârstnice și un centru de pelerinaj. Una dintre clădiri a devenit deja atelier de pictură, atunci realizându-se icoane și ouă
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
să adăpostească un centru de zi pentru persoane vârstnice și un centru de pelerinaj. Una dintre clădiri a devenit deja atelier de pictură, atunci realizându-se icoane și ouă încondeiate. Lângă peretele nordic al bisericii se află cimitirul familiei Sturdza. Aici sunt înmormântați următorii: La vest de biserică se află mormântul ieromonahului Nicanor Racu (1897-1982). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: ""Aici odihnește preot RACU NICANOR născ. 4 oct. 1897 - dec. 2 noem. 1982. Păstorul cel bun își pune
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
atunci realizându-se icoane și ouă încondeiate. Lângă peretele nordic al bisericii se află cimitirul familiei Sturdza. Aici sunt înmormântați următorii: La vest de biserică se află mormântul ieromonahului Nicanor Racu (1897-1982). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: ""Aici odihnește preot RACU NICANOR născ. 4 oct. 1897 - dec. 2 noem. 1982. Păstorul cel bun își pune viața pentru oi"".
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
1998 a ars aproximativ o treime din partea dreaptă a iconostasului. Iconostasul este format din registre. Registrul inferior are ușile ușile diaconești și împărătești încadrate de coloane sculptate cu motive vegetale și având la partea superioară capitele bogat ornamentate și aurite; aici se află icoanele împărătești (Mântuitorul așezat pe tron, Maica Domnului cu Pruncul etc.) În registrul se află o serie de panouri circulare cu scene ale praznicelor împărătești și alte scene din Noul Testament, în centrul registrului aflându-se icoana Sfintei Mahrame
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Austro-Ungar), Constantinopol (Imperiul Otoman) și Budapesta (Imperiul Austro-Ungar) în 1913 și, mai ales, în Italia (intre 15 decembrie 1923 și 20 februarie 1924, iar apoi în ianuarie 1937) și Franța au reprezentat momente esențiale în viața sa. El a găsit aici elemente de inspirație pentru opera din țara sa. A participat activ la campaniile militare din cadrul primei conflagrații mondiale. A fost încorporat în 1916 în cadrul regimentul 47 de infanterie, a fost trimis în scurt timp la regimentul feroviar din București și
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început a se zidi în anul 6994 (1486) luna...20 și s-au sfârșit în același an, septembrie 15”". Șase ani mai tâziu, în 1492, el a înălțat aici Biserica Sf. Gheorghe. Reședința domnească din Hârlău a fost una dintre reședințele preferate ale domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
fiul domnitorului Grigore II Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748). Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău în anul 2001, sub coordonarea prof. dr. arheolog Stela Cheptea, cercetător științific la Institutul de Studii Est-Europene Iași, au
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
curții domnești din Iași la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la reședința domnească de la Hârlău, aducând unele îmbunătățiri sub influența arhitecturii italiene, după cum ne informează Marco Bandini în 1636, și extinzând curtea domnească de aici. Voievodul a murit aici la 20 ianuarie 1626, fiind înmormântat într-o criptă aflată în colțul de nord al pronaosului, dar ulterior corpul său neînsuflețit a fost transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din București. În anul 1791
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la reședința domnească de la Hârlău, aducând unele îmbunătățiri sub influența arhitecturii italiene, după cum ne informează Marco Bandini în 1636, și extinzând curtea domnească de aici. Voievodul a murit aici la 20 ianuarie 1626, fiind înmormântat într-o criptă aflată în colțul de nord al pronaosului, dar ulterior corpul său neînsuflețit a fost transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din București. În anul 1791, spătarul Mihail Racoviță a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
scrijelit numele pe pereții bisericii, chiar și în altar. Pe unele inscripții se citesc următoarele: "„Ano 1691 Rex Poloniae Ion II cum exercitu fuit”" (în ) - pe peretele nordic al altarului, "„Koliphsa (tar) Moskovski 1711”" (interpretată de unii cercetători astfel: „Pe aici a trecut țarul Moscovei Petru I, la 1711”), iar pe peretele vestic se află semnătura cu caractere slavone și latine a lui Udriște Năsturel din anul 1655. Istoricul de artă Sorin Ulea a afirmat că pictura Bisericii Sf. Gheorghe din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
a atmosferei, dar și a vieții și a morții; Vata, alta divinitate a vântului; Anahita, zeița a fecundității, reprezentată că o femeie foarte frumoasă și puternică; Zervan (“timpul”), zeu al destinului. Doctrina zoroastriana este cuprinsă în Avesta. Ceea ce este fundamental aici este dualismul, conflictul între bine și rău. Ahura-Mazda, care stăpânește împărăția binelui, este conceput în chip aproape monoteist și prezentat că împărat ceresc așezat pe un disc solar înaripat. El este creatorul cerului și al pământului și autorul ordinii din
Iranul antic () [Corola-website/Science/316361_a_317690]
-
însă inițiatorii mișcării de protest. Secretul unei bune gestionări a confidențialității pe constă în abilitatea fiecărui utilizator de a determina în ce măsură vrea ca oamenii să știe despre el și / sau activitățile sale și gradul de interacțiune cu ei. Pornind de aici, un utilizator informat își poate alege propriul nivel de confidențialitate, conform preferințelor sale. În schimb, un utilizator mai puțin informat poate cădea pradă unor riscuri precum divulgarea involuntară de informații din profilul personal sau încălcarea sferei intime (prin fotografii, videoclipuri
Facebook () [Corola-website/Science/316342_a_317671]
-
hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Întors de la studii de la Viena și Berlin, unde se obișnuise cu luxul european, fiul său, paharnicul Petrache Carp, a dorit să înfrumusețeze domeniul boieresc, amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. El și-a adus aici soția, Smaranda, fiica boierului Iorgu Radu din Ținutul Tutovei. Ei obișnuiau să locuiască la conac de la începutul verii până la sfârșitul toamnei ocupându-se de agricultură și de viticultură. Au avut împreună doar un singur copil: Petre P. Carp, care s-
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]