179,567 matches
-
1905, pe când era retras din activitatea politică, P.P. Carp a reclădit conacul, adăugând un al doilea etaj peste cele două nivele existente , cu o terasă mare de unde se întindea o frumoasă vedere asupra parcului. În acea perioadă l-a primit aici pe scriitorul francez André Bellesort care va aminti în lucrările sale despre timpul petrecut la Țibănești și despre frumusețea locurilor. În timpul Răscoalei de la 1907, țăranii din Țibănești nu s-au răsculat împotriva boierului Petre P. Carp, deoarece acesta s-a
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
teren. Printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 ha. Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic (datorită multitudinii speciilor plantate aici) și făcea parte din domeniul public, Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire pentru
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Casa de Cultură a orașului Hârlău, evoluând pe scena sa formații de teatru, de muzică ușoară, de muzică folclorică, teatru de păpuși, diferite cercuri (literar, artă plastică, filatelic, de învățare a unor instrumente, de dansuri). Printre formațiile care au activat aici amintim renumita formație de dansuri populare “Sârba cu năframă”, constituită sub îndrumarea fostului șef al Casei de Cultură, Paul Iancu, cu sprijinul prof. Viorel Vatamaniuc care s-a ocupat de partea coregrafică. De asemenea, aici a funcționat și cinematograful orașului
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
Printre formațiile care au activat aici amintim renumita formație de dansuri populare “Sârba cu năframă”, constituită sub îndrumarea fostului șef al Casei de Cultură, Paul Iancu, cu sprijinul prof. Viorel Vatamaniuc care s-a ocupat de partea coregrafică. De asemenea, aici a funcționat și cinematograful orașului. După Revoluția din decembrie 1989, o parte a clădirii a fost închiriată societății Moldova Tricotaje. Ca urmare a Legii 213/1998 privind proprietatea publică, Casa de cultură a fost inclusă în domeniul public al orașului
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
organizată la o diferență de un an, ediția 2006-07. Suedia găzduiește acest turneu final în iunie 2009, prin urmare selecționată ei sub 21 s-a calificat automat. 51 alte țari dintr-un total de 52 națiuni sub jurisdicția UEFA, incluzând aici separat Muntenegru și Șerbia, cele două țări fiind la prima participare separată, au trecut printr-un sistem de calidicări pentru a decide celelalte adversare ale Suediei la turneul final. Andorra nu a participat . Pot participa jucători care s-au născut
Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 2009 () [Corola-website/Science/316379_a_317708]
-
6995 (=1487), într-acestu an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domneasca de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, cârile stau și astăzi.”". Șase ani mai tâziu, în 1492, el a înălțat aici Biserică "Sf. Gheorghe". Reședința domneasca din Hârlău a fost una dintre reședințele preferate ale domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert. La Curtea domneasca din Hârlău au locuit și urmașii lui Ștefan cel Mare. După cum relatează tot Grigore Ureche aici a fost ucis în aprilie 1523 hatmanul Luca Arbore, acuzat de trădare de domnitorul Ștefăniță Vodă (1517-1528). După cuvintele cronicarului, "„într-acest an, în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe cârile zic
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
După cuvintele cronicarului, "„într-acest an, în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe cârile zic să-l fie aflat în viclenie, iară lucrul adevărat nu să știe”". Printre domnitorii care au locuit aici se află îndeosebi Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), care a construit în apropierea curții o biserică cu hramul "Sf. Dumitru". Aici s-au emis hrisoave domnești și s-au încheiat tratate de pace sau de alianță. Rolul Curții domnești de la Hârlău
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
pe cârile zic să-l fie aflat în viclenie, iară lucrul adevărat nu să știe”". Printre domnitorii care au locuit aici se află îndeosebi Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), care a construit în apropierea curții o biserică cu hramul "Sf. Dumitru". Aici s-au emis hrisoave domnești și s-au încheiat tratate de pace sau de alianță. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
curții domnești din Iași la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la reședința domneasca de la Hârlău, aducând unele îmbunătățiri sub influența arhitecturii italiene, după cum ne informează Marco Bandini în 1636, si extinzând curtea domneasca de aici. Cronicarul Miron Costin descrie astfel șederea voievodului la Hârlău și lucrările realizate: "„Curîndŭ după acéia au arsŭ curțile la Iași, céle domnești și s-au mutatŭ Radul-vodă la Hîrlău cu șederea. Și așea îndrăgise locul la Hîrlău, cît în toate
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
la Hîrlău cu șederea. Și așea îndrăgise locul la Hîrlău, cît în toate veri, la Hîrlău ședea cu toata curtea, ca tocmise și curțile céle domnești și beserici cîteva făcute acolo în Hîrlău de dînsul.”". Voievodul Radu Mihnea a murit aici la 20 ianuarie 1626, corpul său neînsuflețit fiind apoi transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din București. Și acest eveniment este relatat de Miron Costin: "„Omŭ boleac fiindŭ Radul-vodă și de mini și de picioare, care boală podagra
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
fiul domnitorului Grigore ÎI Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748). Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, cănd localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatră la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Pentru a proteja ceea ce mai rămăsese din curtea domneasca, în anul 1921, autoritățile statului au declarat ruinele curții domnești și Biserica "Sf. Gheorghe" că monumente istorice. Între anii
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
de gunoi al orașului și oborul de vite. Pentru a proteja ceea ce mai rămăsese din curtea domneasca, în anul 1921, autoritățile statului au declarat ruinele curții domnești și Biserica "Sf. Gheorghe" că monumente istorice. Între anii 1923-1931, s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu; cercetările au fost continuate după război de cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-au conturat fazele de construcție ale palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
fundațiile a șase încăperi cu lungimea de 8-10 m și lățimea de 6-7 m, coridoare și alte camere mai mici. În partea de nord-vest este o fântână interioară cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și două pivnițe din piatră și cărămidă, cu bolti sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
la Bârlad și Iași (1931-1935), studiile medii realizându-le la Liceul Internat și Liceul Național din Iași (1935-1942). În 1943 se înscrie la Facultatea de Medicină din Iași, o parte a studiilor realizându-le la Sibiu, Universitatea ieșeană refugiindu-se aici în timpul ofensivei sovietice de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. A îndrăgit activitățile fizice fiind campion de copii la natație și jucător de hochei pe gheață. După absolvirea facultății, în 1949, Gheorghe Plăcințeanu a lucrat o periodă scurtă de
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
consideră „înrudite cu interjecțiile”, iar pentru Balogh 1971 sunt onomatopee. Tot de problema delimitării ține și statutul cuvintelor prin care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Onomatopeele pot imita: Onomatopeele se folosesc deseori repetate, uneori cu aceeași formă, alteori cu forme ușor diferite: "gogâlț-gogâlț", "pif-paf-puf". Unii lingviști le
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
colocvial "Frecăței", dar oficial el a fost înregistrat cu numele "Glodeanu-Siliștea", cu referire la numele satului de origine, "Siliștea Veche" și cu cele ale altor așezări înființate în același timp (Glodeanu Sărat și Glodeanu-Cârlig). În următorii ani, satul a crescut, aici stabilindu-se unii mocani transilvăneni, formând partea satului denumită "Ungureni". În trecut, a făcut parte din fostul județ Saac (Săcuieni).
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
ruda sa apropiată. Cumnatul i-a promis tot sprijinul cu condiția să fie susținut și de italieni. Astfel ajunsese Alexis la Verona. Locuitorii cetății l-au îndemnat să se ducă la Veneția, vestita republică dispunând de mai multe mijloace, iar aici dogele l-a sfătuit să se adreseze cruciaților, gata de plecare. Bonifaciu de Montferat, aflând întreaga istorie, a acceptat o nouă amânare a expediției, pentru a se sfătui cu cei interesați și a vedea ce este mai bine de făcut
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
dați ascultare vă stăpânește prin păcat și silnicie, împotriva voinței lui Dumnezeu și a rațiunii, căci, așa cum știți, el s-a ridicat împotriva fratelui și seniorului său, i-a scos ochii și i-a răpit imperiul, păcătuind greu. Iată-l aici pe stăpânul adevărat, dacă țineți la el, veți proceda cum se cuvine, dacă nu, noi vă vom face tot răul de care suntem în stare. A doua zi a început lupta. Armata împărțită în șapte corpuri a cucerit întâi Galata
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
jucători talentați, precum Bebeto și Leandro. Alături de Flamengo, Leonardo a devenit campion al Braziliei în 1987. După un sezon petrecut la Sao Paolo, în care a câștigat din nou titlul în Brazilia, Leonardo face trecerea spre Europa, semnând cu Valencia. Aici impresionează încă din primul sezon, fiind inclus de revista Don Balon între cei mai buni jucători ai sezonului. În 1993 se întoarce în țara natală, pentru un sezon la Sao Paulo, unde își mărește panoplia de trofee cu Copa Libertadores
Leonardo Araújo () [Corola-website/Science/316414_a_317743]
-
s-a alăturat grupului de cercetare Wolf Singer de la "Institutul Max Planck de Psihiatrie" din München. În 1982 s-a transferat la "Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului" (Max-Planck-Institut für Hirnforschung) din Frankfurt am Main, unde Wolf Singer devenise codirector; aici a organizat grupul de cercetare în "Psihofizică". În 1990 a susținut la "Universitatea Johannes Gutenberg" din Mainz dizertația de abilitare profesorală "(Habilitation)" intitulată "Development and plasticity of visual functions: psychophysical, electrophysiological and clinical studies", obținând "venia legendi" în zoologie. În calitate de
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu () [Corola-website/Science/316421_a_317750]
-
cele mai remarcabile trăsături ale Arhipelagului Galapagos este numărul ființelor endemice, plante și animale care se găsesc într-un singur loc. Deși Insulele Galapagos au un număr destul de mic de specii băstinașe, un mare număr dintre acestea se găsesc doar aici. Cam o treime din speciile de plante băștinașe, care numără mai puțin de 600, nu se găsesc altundeva în lume. Dintre reptile, păsări terestre și mamifere, 57 de specii în total, mai mult de 80% sunt specifice insulelor. Printre acestea
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
călătoriei peste ocean. Astăzi, au mai ramas decât doua dintre specii, fiecare pe câte o insulă și în același timp neputând să trăiască pe alta, întrucât celelalte insule au fost invadate de o specie de șobolan negru, care a ajuns aici „călătorind” pe bărcile corsarilor și piraților sosiți aici cu multi ani în urmă. Galapagosul a fost martorul extincției a trei dintre cele 14 specii de țestoasă gigantică, rămânând cam o pătrime din numărul lor inițial. Porcii, caprele, câinii și pisicile
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
doua dintre specii, fiecare pe câte o insulă și în același timp neputând să trăiască pe alta, întrucât celelalte insule au fost invadate de o specie de șobolan negru, care a ajuns aici „călătorind” pe bărcile corsarilor și piraților sosiți aici cu multi ani în urmă. Galapagosul a fost martorul extincției a trei dintre cele 14 specii de țestoasă gigantică, rămânând cam o pătrime din numărul lor inițial. Porcii, caprele, câinii și pisicile introduse de imigranți, au fost decisive în micșorarea
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
ultimii cinci ani, mai mult de 100 de specii noi de plante au fost introduse pe insule, din neatenție, de către bărci și turiști. Acestea includ specii agresive ca planta din specia lantana, cu frunze uriașe, care copleșesc plantele originare de aici.
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]