179,770 matches
-
în sud - estul teritoriului la 2 - 3 m, iar pe dealurile Perchiu și Slobozia ajunge la 20 m. Clima este temperat-continentală, temperaturile fiind cuprinse între -25 grade Celsius, pe timpul iernii, și +35 grade Celsius, pe timpul verii cu o temperatură medie anuală de 9,2°C, iar precipitațiile anuale au o valoare de 654 m cubi. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud - vest. Vegetația este specifică zonei temperat-continentale: conifere, foioase, plante urcătoare dar și plante rare care se
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
m, iar pe dealurile Perchiu și Slobozia ajunge la 20 m. Clima este temperat-continentală, temperaturile fiind cuprinse între -25 grade Celsius, pe timpul iernii, și +35 grade Celsius, pe timpul verii cu o temperatură medie anuală de 9,2°C, iar precipitațiile anuale au o valoare de 654 m cubi. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud - vest. Vegetația este specifică zonei temperat-continentale: conifere, foioase, plante urcătoare dar și plante rare care se află în rezervația Perchiu (sit SCI), arie
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Clima este temperat-continentală cu influențe baltice. Sectorul predominant de influență climatică este continental, cu frecvența crivățului în perioada iernii. Pe teritoriul municipiului Rădăuți se fac resimțite influențele climatice scandinavo-baltice, cu circulația maselor de aer polare în anotimpul rece. Temperatura medie anuală oscilează între 6 °C și 8 °C, cu temperatura maximă de 32 °C în luna iulie și temperatura minimă de -25 °C în luna ianuarie. Temperatura minimă absolută a fost de -34,2 °C și a fost înregistrată în anul
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
și Cercănel) -Cascadă Căilor ( este ce-a mai mare cădere de apă din România, cu o înălțime de peste 90 m, situată în Parcul National Munții Rodnei. Este cel mai vizitat obiectiv turistic din Maramureș, cu peste 70.000 de turiști anual) -Lacul Știol (este un lac glaciar situat la poalele Vârfului Gărgălau, la altitudinea de 1500 m, de aici izvorând râul Bistrița. Are ce-a mai curată apă și ce-a mai rece dintre toate lacurile din Borșa) -Schitul Vinișorul (este
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
între -2 °C (ianuarie) și -2,3 °C (februarie). În data de 17 august 1952 s-a înregistrat temperatura maximă ( 41,3 °C), iar în data de 24 ianuarie 1942 a fost temperatura minimă ( -33,5 °C). Conform statisticilor precipitațiilor anuale, zonei îi este caracteristică o singură perioadă secetoasă în vară, iar în restul anului precipitațiile sunt excedentare ( 578 mm anual ). Vânturile predominante sunt cele din nord (14,8%), din nord-est (10,8%), din sud-vest (8,6%), din est (8,5
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
secetoasă în vară, iar în restul anului precipitațiile sunt excedentare ( 578 mm anual ). Vânturile predominante sunt cele din nord (14,8%), din nord-est (10,8%), din sud-vest (8,6%), din est (8,5%) și din nord-vest (8,2%) Frecvența medie anuală a calmului este mare (35%).. Continuitatea vieții pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidență de siturile arheologice din cartierul Bârsanu, unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic și epoca bronzului. La circa 60 km de Drăgășani
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
astfel a apărut satul Băilești. Prima atestare documentară din 4 ianuarie 1536, din timpul domniei lui Radu Paisie, amintește că Băileștiul exista încă din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418). Fiind o localitate destul de cunoscută prin târgurile săptămânale sau bâlciurile anuale, prin numărul mare de locuitori pentru acea perioadă, Băileștiul se găsește în documente cartografice ale vremii, cum ar fi harta realizată în anul 1718 de Anton Maria del Chiaro după Harta Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș, Siret și de precipitațiile atmosferice directe. Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanță în sezonul cald dinspre sud și sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10 °C, media precipitațiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru așezarea sa la intersecția dintre provinciile românești Moldova, Țara Românească și Transilvania, este și astăzi un important nod feroviar și rutier. Suprafața municipiului
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de 10,6 °C. Cea mai mică temperatură a fost înregistrată în anul 1985 în luna ianuarie și a fost de -24 °C, iar cea mai călduroasă vară a fost iulie 2000 cu 41 °C, ceea ce indică ierni aspre și
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
se prezintă în jurul valorii de 46,3 l/m² lunar, iar minima a fost înregistrată în octombrie 2001 fiind de 0,2 l/m² și maxima a fost înregistrată în august 2002 fiind de 104,1 l/m². Valoarea medie anuală înregistrată este cuprinsă între 500 și 600 mm/an. Vântul bate din direcția est cu viteza medie de 4,0 m/sec și din nord-est cu viteza medie de 4,3 m/sec. Au fost înregistrate valori maxime în noiembrie
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
4,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,37%). Pentru 4,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Clima orașului este continentală de deal, cu o temperatură medie anuală de 9-10 grade °C, media precipitațiilor fiind de aproximativ 600 mm anual. Orașul Băicoi are încălzire bazată pe gaze naturale, este electrificat în întregime, iar rețeaua de apă și canalizare acoperă mai mult de 70% din suprafața sa. Numele localității
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcție este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantității de apă, din Timiș în Bega. Canalul Bega a fost conceput pentru accesul șlepurilor de 600-700 tone și o capacitate anuală de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundațiilor, lucrarea a fost completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovățul Mic care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de debit înregistrat de Bega în râul Timiș. Pe
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic și influența ciclonilor și maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică și Marea Mediterană, care iarna generează dezgheț complet, iar vara impun perioade de căldură toridă. Temperatura medie anuală este de 10,6șC, luna cea mai caldă fiind iulie (21,1șC), rezultând o amplitudine termică medie de 22,7șC, sub cea a Câmpiei Române, ceea ce atestă influența maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numărul zilelor cu
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
asigură condiții foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultură și a celor de proveniență mediteraneană. Aflându-se predominant sub influența maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timișoara primește o cantitate de precipitații mai mare decât orașele din Câmpia Română. Media anuală, de 592 mm, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile noiembrie și decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influențelor climatice submediteraneene
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de aer maritim dinspre nord-vest, Timișoara primește o cantitate de precipitații mai mare decât orașele din Câmpia Română. Media anuală, de 592 mm, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile noiembrie și decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influențelor climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitații, ceea ce constituie o condiție favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtonă. Urmare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
îngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane. Era scos de sub jurisdicția comitatului (reînființat în 1780); trimitea reprezentanți proprii în Dietă; își alegea proprii dregători și jurați; percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor; avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie etc. După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la Viena au început un amplu proces de colonizare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
reînființat în 1780); trimitea reprezentanți proprii în Dietă; își alegea proprii dregători și jurați; percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor; avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie etc. După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la Viena au început un amplu proces de colonizare, folosind în special germani catolici (șvabi) din Württenberg, Schwaben, Nassau, etc. Clima neprimitoare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
suprafața fondului funciar, avantajată și de relieful de câmpie, permițând condiții foarte bune pentru agricultură. Climatul zonei orașului este temperat-continental, de tip pontic, cu manifestări de excese, adică secetos și cu contraste puternice de temperatură între iarnă și vară. Media anuală a izotermelor este +10 °C și -11 °C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (temperatură medie -3 °C), iar cea mai caldă iulie (temperatură medie +32,6 °C). Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
a temperaturii de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din țară. În ceea ce privește precipitațiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie (19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm și s-a înregistrat la 20 august 1949. Vânturile predominante sunt crivățul iarna și vara băltărețul. Conform recensământului
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cu grija pentru calitate, cu dotările moderne, cu schimbarea înfățișării spațiilor comerciale și de servicii, cu automatizarea și computerizarea operațiunilor, cu sporirea gradului de civilizație în sistemul de relații ofertant-beneficiar. Utilizând o grilă de criterii, care au ca referință bilanțurile anuale și indicatorii economici de eficiență, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Ialomița antrenează firmele private într-un concurs anual - "Topul județean al firmelor". Comunitatea de afaceri din Slobozia beneficiază și de o serie de acțiuni - Saloane, Târguri și Expoziții, Colocvii
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
operațiunilor, cu sporirea gradului de civilizație în sistemul de relații ofertant-beneficiar. Utilizând o grilă de criterii, care au ca referință bilanțurile anuale și indicatorii economici de eficiență, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Ialomița antrenează firmele private într-un concurs anual - "Topul județean al firmelor". Comunitatea de afaceri din Slobozia beneficiază și de o serie de acțiuni - Saloane, Târguri și Expoziții, Colocvii și alte tipuri de întâlniri ale oamenilor de afaceri, unele dintre ele cu o continuitate care le-a consolidat
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
învățământ la distanță a A.S.E. București. Lipsa unei palete mai largi de opțiuni în învățământul superior este suplinită de apropierea față de cel mai mare centru universitar din țară - București. Principalele edituri ale Sloboziei sunt: Edituri secundare: În Slobozia au loc anual festivaluri cu caracter local sau de servicii (agricultură, mașini, utilaje, materiale construcții, diverse obiecte etc). Principalele Tărguri și Festivaluri sunt: Primii aromâni au venit în Slobozia în jurul anului 1940 din Cadrilaterul romanesc. În primii ani, pentru ei aceste locuri constituiau
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
1853 - se înființează oficiul telegrafic. 1866 - prima circumscripție medicală. 1873 - Orșova este inclusă în Județul Severin din Provincia Banat. Localitatea dispune de judecătorie, pretură, notariat pentru nevoile locuitorilor din zonă. 1877 - Orșova primește dreptul la două târguri săptămânale și doua anuale (1 mai și 17 septembrie). 1878 - se termină lucrările la calea ferată Timișoara - Orșova, legată de calea ferată Timișoara - Budapesta și Vârciorova - București. Primul tren sosește în Orșova la 11 ianuarie 1878, iar la 19 mai 1878 prin gara imperială
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
Antonie din Popești. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Iștăul ajunge în proprietatea domnului, care își construiește case domnești la via Corbeanca (Dealul Dumbrăvii) și înființează un târg anual care va deveni vestit, ca și cel al Drăgaicei, pe care de fapt îl va continua. În secolul al XVIII-lea a început sa funcționeze aici o stație a poștei de cai ("menizil"), de la care provine numele actual al localității
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temperatura medie în ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 32,8 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]