17,681 matches
-
sugerează această dulce violență se cheamă Mergînd către preaiubită și merită a fi citat ca document de curaj erotic Într-o epocă În care curajul este să păstrezi tăcere asupra lucrurilor delicate. Conachi nu-și mai ascunde impaciența: „Aleargă, suflet’, aleargă, La soțîia ta cea dragă, Căci te-așteaptă cu dor mare, Ca să-i duci a mea suflare. GÎndule, mergi și-i vestește Că iubitul ei sosăște, Spune-i să se descernească Și să nu mă mai bocească. Du ochilor drept
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
funcțiile ființei: fiziologice, psihice, spirituale. Să vedem Întîi dezastrul global. O senzație, Întîi, de cădere, de „clătire” a sufletului, de zmintire, apoi, a lucrurilor: „Toate-au lipsit de la mine, de toate petrec departe, Toate curg spre osîndirea ticăloasăi melc soarte. Alerg, mă duc și vin iarăși, cufundat Întru uimire, Căci cu nimică nu să-mpacă sufletul de pătimire. Abia zorile răvarsă și doresc de asfințire, Pentru că În toată vremea sufletul mi-i În clătire.” De la clătirea sufletului, Conachi ajunge la trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-s pe-un pustiu, afară din viață. Vai de min’ atunci cînd nu vii Îndată, Pe urmă-ți mă iau și plîng ziua toată. Și de-o perd din ochi, leșin simt că-mi vine, De-o găsesc, Înviu ș-alerg după tine. SÎmtu-te că vii, tremur peste fire, De te văz, mă perd și-mi ies din sîmțire. Gurița deschizi, ceriul să deschide, De mînă mă iai, foc sîmt că m-aprinde. În brață-ți mă jîi, fulgeră văzduhul, La
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descoperă alături, așa cum am spus deja, volumul de Memorii uitat deschis. Un alt amănunt atrage atenția aici: imediat ce-și recapătă conștiința de sine, scriitorul decide să "privească" mai mult decât să "asculte" copilăria lui Bizu, copilărie "ce continua să alerge în pete de lumină și umbră", "ca un șuvoi" (asemeni "duratei" bergsoniene). Or, după cum am putut remarca, "privirea" instituie ruptura dintre "subiectul" cunoscător și "obiectul" cunoașterii, fiind agreată, după vorba lui Proust, doar de pictorii proști, cu ochi de fotograf
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acordul între substantivele și adjectivele din paranteze: Corectează greșeală! În valea (îngust) se strecura un drum (șerpuita). O pasare (mic) cu pene (galben) privea de pe ramura copacului. Exercițiul 8 Grupați verbele următoare pe două coloane în funcție de număr singular/plural: venim, alerg, spun, aducem, da, am, scrieți, aveți, spui, vrea, știm, învățăm, luăm, cânt, stau. Verbe la singular Verbe la plural Exercițiul 9: Înlocuiți substantivele cu pronumele personale corespunzătoare: Maria vine la scoala. Elevii învăța la Scoala „C. Păunescu”. Fetele din clasa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
bisericilor măresc și mai mult panica populației, care devine de nedescris... Peste tot se aud țipete sfâșietoare, urlete de durere și strigăte de ajutor, gemete îngrozitoare de oameni amestecați cu grămezi de betoane și cărămizi. Oamenii sunt speriați și îngroziți, aleargă de colo-colo, făcându-și semnul crucii și rugându-se de Dumnezeu să scape cu viață. în unele spitale este beznă și s-au defectat generatoarele de curent electric de rezervă, deși mulți oameni se află în sălile de operații, iar
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Vaslui: în cele 1565 de localități din țară, înainte de cutremur, caii au nechezat cuprinși de spaimă, rupând căpăstrul și fugind din grajduri; câinii au lătrat și au urlat îndelung; păsările nu-și găseau locul; șoarecii au ieșit din ascunzișuri și alergau speriați, la fel au făcut și șobolanii, care au început să alerge prin poduri și curți; pe unele șosele și câmpuri, se puteau vedea șerpi și arici înghețați sau amorțiți, deși era o temperatură scăzută afară; pe camp au apărut
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
nechezat cuprinși de spaimă, rupând căpăstrul și fugind din grajduri; câinii au lătrat și au urlat îndelung; păsările nu-și găseau locul; șoarecii au ieșit din ascunzișuri și alergau speriați, la fel au făcut și șobolanii, care au început să alerge prin poduri și curți; pe unele șosele și câmpuri, se puteau vedea șerpi și arici înghețați sau amorțiți, deși era o temperatură scăzută afară; pe camp au apărut mușuroaie de cârtițe, iar furnicile au ieșit și șiau părăsit mușuroaiele; albinele
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
cât mai departe. Când sunt înhămați, caii se opresc, dau înapoi, se aruncă în lături, au ochii scânteietori, sforăie, tremură. Măgarii zbiară puternic, necontenit. * Vacile. Sunt întotdeauna agitate înainte de cutremur, mugesc des și puternic, scurmă pământul cu copitele, se tăvălesc, aleargă în cercuri, refuză să mănânce, fug de la pășune spre casă. * Oile. Devin neliniștite, se strâng grămadă, se uită în toate părțile speriate, nu vor să intre în țarcuri, behăie mult și tare, iar adeseori cad pe pământ și se zvârcolesc
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
adeseori cad pe pământ și se zvârcolesc. * Porcii. Sunt agitați, nu intră în cocină, refuză să mănânce, încearcă să iasă din cotețe, grohăie continuu și puternic. * Câinii. Cu circa 10 zile înainte de cutremur, câinii devin agitați, latră și urlă prelung, aleargă din loc în loc, își părăsesc cuștile, încearcă să atragă atenția stăpânilor lor. Au fost multe cazuri când, înainte de cutremur, câinii și-au trezit stăpânii care dormeau, intrând în case, trăgându-i de haine și salvându-i, astfel, de pericol. Prevestind
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar din casă. * Șobolanii și șoarecii încep să alerge, ignorând prezența oamenilor, chițcăie, își părăsesc ascunzișurile și fug cât mai departe de locuințe, cu gurile și nările tremurânde. * Maimuțele manifestă semne de agitație mare cam cu o zi înainte de un seism puternic, sunt nervoase, sar din copac în copac
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
zguduit Capitala din temelii. Clădiri solide, din beton armat, se clătinau ca niște jucării în bătaia vântului. Zgomote înfricoșătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului însoțeau cutremurul. Lumea trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită, neștiind unde s-o apuce... Prin case, mobilele se mișcau, scârțâind din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor era sporită de zgomotele de afară. Geamuri se prefăceau în țăndări, bucăți de zidărie se
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mesei sau de tocul ușii, pentru a vă asigura stabilitatea. * închideți sursele de foc și cât puteți de repede, iar dacă a luat foc ceva, interveniți imediat după ce șocul a trecut. * Nu fugiți la ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul. * Deschideți ușa apartamentului sau casei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia. * Dacă cutremurul v-a surprins în autoturism opriți-vă cât puteți de repede într-un loc deschis, evitând clădirile din apropiere. * Feriți-vă
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
până se termină mișcarea seismică. * în metrou, păstrați-vă calmul și ascultați recomandările personalului trenului; dacă trenul s-a oprit între stații nu părăsiți vagoanele. * Dacă vă aflați într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf etc.), nu alergați spre ieșire, îmbulzeala va produce victime mai multe decât cutremurul. Stați calm și liniștiți-vă vecinii. Ce trebuie să faceți după un cutremur puternic * Nu plecați imediat din spațiul în care vă aflați. Acordați mai întâi primul ajutor persoanelor afectate
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
avut loc un seism puternic, cu o magnitudine de 6,4, care a transformat în ruine orașul din apropiere (Koyna Nagar), ucigând peste 200.000 de oameni. * în timpul cutremurului din 1906, din San Francisco, renumitul tenor de operă Enrico Caruso alerga pe stradă cu un prosop în jurul gâtului, ținând în mână un portret cu autograful lui Teddy Roosevelt! * Vechii greci considerau că zeul Poseidon era “vinovat” de producerea cutremurelor: când se supăra, se scutura zdravăn, zgâlțâind pământul. * După o legendă japoneză
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Accipiter nisus, Athene noctua, Cuculus canorus, Dendrocopos major, Fringilla coelebs (fig. nr.17), etc. La unele specii tericole și acvatice (Anas plathyrincos, Tachybaptus ruficolis, Phasianus colchicus), puii imediat după ecloziune sunt bine dezvoltați și după uscarea pufului părăsesc cuibul, putând alerga pentru procurarea hranei necesare (specii nidifuge) . Dezvoltarea puilor nidicoli în cursul șederii în cuib depinde de vârstă și de tipul de hrană consumată. Multe specii, în timpul dezvoltării puilor în cuib, mențin o igienă perfectă a cuibului, consumând la început și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Mircea Vulcănescu nu asimilase deloc acest fundamentalism multilateral dezvoltat o dovedește între altele (inclusiv atitudinea sa politică) și constatarea că nu este vorba, de fapt, decât atenție! de o fantomatică reîntoarcere la comunitatea de destin după care (Nae Ionescu, n.n.) alergase. Drept urmare, erau respinse, în mod radical, universul și valorile epocii moderne, pe care o detesta. Descartes și Iluminismul, democrația și liberalismul figurau pe lista sa neagră. Aceste valori esențiale într-o formă sau alta își păstrează însă mereu actualitatea. Să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
anul 1440 de la Hr., praful de pușcă de oarecare Berhold la leat 1390, cum și organele cele de război. Când atinge coarda lirică, ideea inspiră ode precum lui paris Mumuleanu: Tineri, bătrâni, îndemnând, patria s-o folosim La izvor nou alergând științe să dobândim. pild-avem pe europei Astăzi s-au descoperit Un izvor prea minunat etc.. Momentul următor al lui Dinicu Golescu este crucial. El este al revelației entuziaste și instructive a Europei, al marilor satisfacții intelectuale și patriotice, al aspirațiilor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a creației. Să Începem cu poezia. DIN POEZIILE ANULUI „Fă-te inimă șoim! Ochii mei fiți vulturi și porniți prin văzduhul acestui pământ, Inimă strigă și eu am să cânt Planul Economic de Stat pe-un an. (Ă). Hei, vremea aleargă de când o știm pe-un cal. Să nu Întrecem vremea când suntem comuniști? Ne-a dat unealtă bună - să știi numai s-o miști! Capul, inima noastră, Comitetul Central. (Ă). (Ă). (Ă)” (Vladimir COLIN. - Cântec pentru Primul Plan. Poem: 38
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a cenaclului Ion Păun-Pincio compus din oameni ai muncii de diferite categorii, dintre care o bună parte muncitori. (Ă). Rostul unei astfel de poezii, Însușit de cenaclul Ion Păun-Pincio, e expus limpede de penița tânără a lui Costin Ștefănescu: «Să alerg cu poemul În mână, să-l citesc În atelier ucenicului să știe că el e viitorul, și-n muncă Întâiul să fie. (Ă)». (Manifest către lucrătorii atelierelor literare) În acest sens cităm următorul fragment din poemul muncitorului Ștefan Gheorghiu: «Până
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
moșierul» sunt balauri. Ori, dacă una din direcțiile luptei noastre creatoare este transformarea naturii, acțiunea nu presupune neapărat și considerarea ei ca o văgăună de fiare. Cu atât mai mult cu cât, de când brigadierii au oferit versului ocazii de a alerga printre ei pe șantiere, publicul s-a ales cu imagini clișee de tip: «Jiul-hidră antedeluviană» și muntele conceput ca o altă bestie enormă și informă. (Ă). Tendința destul de proeminentă În poezia noastră, de a reinventaria și degaja tezaurul popular din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
diversiune, etalându-și impresiile despre anumite fenomene ale naturii, dar ajungând, În fapt, la aceleași scheme moarte. Nepornind de la viață, poetul ajunge la versuri care seamănă puternic cu ale altora, la situații poetice deja formulate. Versurile sale: Iar la noi aleargă timpul Mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp; anii noștri toți sunt primăvară». derivă din finalul poemului Cântec despre Gabor cincisutistul - al lui Ion Brad: «Că iarna Îți joacă la tâmplă, Nu-ți cadă pe suflet povara
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
19-20), iun.-iul. Al.Căprariu. - Cântece de primăvară. Ibidem, nr. 5(18), mai PRIMĂVARA „Patru anotimpuri sunt răsadul anilor din care veacul crește multe s-au schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
expediție de vînătoare spre Spitzbergen cu corabia Iona în pîntecele balenei, comandată de căpitanul Peter Peterson din Frizia. într-una din aceste planșe, balenele sînt înfățișate ca niște mari plute de bușteni printre insule de gheață iar pe spinările lor aleargă urși albi. O altă planșă comite formidabila eroare de a o înfățișa cu coadă perpendiculară. Există și un impunător tom in-quarto, scris de un anume Colnett, căpitan din marina de război, intitulat O călătorie în jurul Capului Horn spre Mările Sudului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
harponistului, iar dacă-i scoateți sufletul, cum ați vrea să-l mai aibă în clipa cînd îi trebuie cel mai mult? Dacă lovitura nimerește, intervine un al doilea moment critic, momentul cînd balena începe să fugă; atunci atamanul și harponistul aleargă de la un capăt la altul al ambarcațiunii, primejduindu-și nu numai propria viață, dar și pe a celorlalți. Atunci abia, își schimbă ei locurile, iar atamanul, adică șeful ambarcațiunii, își ocupă locul de comandă ce i se cuvine la prova
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]