17,559 matches
-
fie rentabile pe o perioadă de 50 de ani sau mai mult, dacă sunt întreținute corespunzător. Modalități de cazare specială Există și structuri de cazare care pot fi atracții turistice prin ele însele. Modalități „exotice” deocamdată de cazare sunt considerate castelele sau clădirile ecologice. Hoteluri pictate de artiști locali (în Olanda) sau făcute din gheață (în Suedia și Canada) sunt considerate atracții de prim rang. Hotelul Castel Dracula, Bistrița, a dezvoltat o ofertă specifică: - este localizat la 1116 metri altitudine, în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pot fi atracții turistice prin ele însele. Modalități „exotice” deocamdată de cazare sunt considerate castelele sau clădirile ecologice. Hoteluri pictate de artiști locali (în Olanda) sau făcute din gheață (în Suedia și Canada) sunt considerate atracții de prim rang. Hotelul Castel Dracula, Bistrița, a dezvoltat o ofertă specifică: - este localizat la 1116 metri altitudine, în imediata apropiere a DN 17; - se impune prin originalitatea arhitecturii; - este singurul hotel din țară care are în față un mic cimitir; - la subsol are amenajat
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
profunda mea recunoștință. Sfaturile sale, încurajările și tactul său au fost foarte importante pentru mine. În afara unei direcționări eficiente, acestea mi-au oferit și energia indispensabilă pentru a putea duce la bun sfârșit, în condiții uneori dificile, acest studiu. Robert Castel mi-a făcut onoarea de a prezida juriul tezei de doctorat. Îi mulțumesc pentru bunăvoința cu care m-a sprijinit. Lucrările sale constituie pentru mine modelul a ceea ce am încercat să fac eu însumi în această lucrare: să combin narațiunea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
limitată de tutela admi-nistrativă2. Aceasta nu implica în mod obligatoriu uniformizarea gestionării politicilor locale. În mijlocul diversității modurilor de gestionare comunale, care domină sfârșitul secolului al XIX-lea, Gilles Novarina și Samuel Martin disting două modele, aflate la extreme: cel al castelului și cel al comunei radicale. Primul este organizat în jurul marii proprietăți funciare. El era întemeiat pe figura centrală a marelui proprietar, deținător de putere politică, economică și, câteodată, chiar religioasă. Această concepție holistă reducea enorm rolul instituției municipale. Al doilea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
socialismul municipal este stimulat să se ocupe de distribuirea materialului didactic, a îmbrăcămintei gratuite, a burselor pentru învățământul superior. Această investiție era stimulată de figura institutorului secretar al primăriei, care lupta în numele științei împotriva obscurantismului Bisericii și a înfumurării proprietarului castelului. În varianta sa cea mai depolitizată, socialismul municipal tindea să răspundă cu precădere problemelor de igienă. Înființarea băilor și a spălătoriilor publice gratuite sau cu preț redus, amenajarea dispensarelor, a piscinelor, a terenurilor de sport și a coloniilor de vacanță
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la répression en France, 1871-1921. Des conscrits aux gendarmes mobiles", Genèses, sciences sociales et histoire, nr. 12, "Maintenir l'ordre", mai, pp. 30-46. Bruston André (1977), "Le socialisme municipal: tradition, illusion, trahison?", Espaces et sociétés, nr. 20-21, martie-iunie, pp. 15-28. Castel Robert (1995), Les métamorphoses de la question sociale. Une chronique du salariat, Paris, Fayard. Chaudun Nicolas (2000), Haussmann au crible, Paris, Éditions des Syrtes. Colectiv (1981), La question du logement et le mouvement ouvrier français, Paris, Les Éditions de la Villette. Corbin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Hannah (1989), Penser l'événement, Paris, Belin. Barral Pierre (1968), Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin. Boisdé Raymond (1962), Pour une modernisation de la politique, Paris, Plon. Bots Hans, Waquet Françoise (1997), La République des lettres, Paris, Belin-De Boeck. Castel Robert, Haroche Claudine (2001), Propriété privée, propriété sociale, propriété de soi. Entretiens sur la construction de l'individu moderne, Paris, Fayard. Castoriadis Cornélius (1973), La société bureaucratique 1. Les rapports de production en Russie, Paris, UGE, "10/18". Castoriadis Cornélius
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Patrick 119, 120 Bruston André 106, 107 Cacérès Bénigno 182 Caillosse Jacques 149 Caillot R. 181, 193 Calcoen Francis 227 Campagnac Élisabeth 227, 247, 252, 253 Candilis Georges 137 Carignon Alain 215 Carmona Michel 219 Carol Anne 107 Casamayor 152 Castel Robert 41, 48, 210 Castells Manuel 194 Castoriadis Cornelius 52, 61, 62 Caumont Robert de 191 Ceppe Jean-Louis 201 Cerda I. 109 Chaise Daniel 217 Chalandon Albin 167 Chalas Yves 168 Chalendar Michel de 163 Chambat Pierre 266 Chamboredon Jean-Claude
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ai imobiliarelor, arhitecți, constructori, sindicate, bănci, case de economii, comercianți etc.), șefi de servicii existente în comunitățile locale, în administrații deconcentrate (transport, locuință, ocupare, tineret și sport etc.), funcționari publici (din poliție, asistenți sociali, educatori, juriști etc.), asociații, locuitori. 1 Castel, R., Les métamorphoses de la question sociale, Paris, Fayard, 2003. 2 www.ville.gouv.fr 3 Contrat de ville: rénover et simplifier, 2005, Raport de informare redactat de Pierre André, senator. 1 Sursa: Synthèse nationale des évaluations à mi-parcours des contrats
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Vezi Pierre Veltz, Mondialisation, villes et territoires. L'économie d'archipel, Paris, PUF, 1996. 3 Patrick Le Galès, Le retour des villes européennes. Sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et gouvernance, Paris, Presses de Sciences Po, 2003. 2 Expresie împrumutată de la Robert Castel. Vezi lucrarea colectivă "Autour de Robert Castel", Vie sociale, fără serie, Cedias, Muzeul social, 1992. 3 În acest domeniu, este de altfel întotdeauna foarte dificil să identifici adevărații factori de decizie. Influența participanților se bazează mai degrabă pe capacitățile lor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
L'économie d'archipel, Paris, PUF, 1996. 3 Patrick Le Galès, Le retour des villes européennes. Sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et gouvernance, Paris, Presses de Sciences Po, 2003. 2 Expresie împrumutată de la Robert Castel. Vezi lucrarea colectivă "Autour de Robert Castel", Vie sociale, fără serie, Cedias, Muzeul social, 1992. 3 În acest domeniu, este de altfel întotdeauna foarte dificil să identifici adevărații factori de decizie. Influența participanților se bazează mai degrabă pe capacitățile lor de a prejudicia, de a îmbunătăți sau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
François Dubet, Sociologie de l'expérience, Paris, Seuil, 1994. 1 R. Chartier, op. cit., 1998 (1980), p. 136. 2 Ibid., p. 143. 1 Ibid., p. 153. 2 Ibid., p. 158. 3 Ibid., p. 151. 4 Ibid., p. 152. 1 Vezi R. Castel, Les métamorphoses de la question sociale. Une chronique du salariat, Paris, Fayard, 1995; Bronislaw Geremek, Les marginaux parisiens aux XIVe et XVe siècles, Paris, Flammarion, 1976. 2 Vezi Michel Foucault, Histoire de la folie à l'âge classique, Paris, Gallimard, 1972 (1961
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
des liens, politiques du teritoire à l'heure de la mondialisation, La Tour d-Aigues, Éditions de l'Aube, 2002. 308 Manuels Castells, La société en réseaux, Paris, Fayard, 1998. 309 Folosim acest cuvânt în sensul pe care i-l dă Robert Castel în Les métamorphoses de la question sociale. Une chronique du salariat, Paris, Fayard, 1995; Robert Castel, Claudine Haroche, Propriété privée, propriété sociale, propriété de soi. Entretiens sur la construction de l'individu moderne, Paris, Fayard, 2001. 310 Anumite comune au încercat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
l'Aube, 2002. 308 Manuels Castells, La société en réseaux, Paris, Fayard, 1998. 309 Folosim acest cuvânt în sensul pe care i-l dă Robert Castel în Les métamorphoses de la question sociale. Une chronique du salariat, Paris, Fayard, 1995; Robert Castel, Claudine Haroche, Propriété privée, propriété sociale, propriété de soi. Entretiens sur la construction de l'individu moderne, Paris, Fayard, 2001. 310 Anumite comune au încercat să reducă șomajul local mărind personalul comunal. Dar această tactică a atins rapid pragul de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ville se défait", noiembrie 1999; Jacques Donzelot, Catherine Mével, Anne Wyvekens, Faire société. La politique de la ville aux États Unis et en France, Seuil, Paris, 2003. 525 François Dubet, La Galère. Jeunes en survie, Paris, Fayard, 1987. 526 Vezi R. Castel, op. cit., 1995. 527 Vezi Jacques Donzelot, Marie Christine Jaillet, "Fragmentation ur-baine et zones défavorisées: le risque de désolidarisation", în Hommes et Migrations, nr. 1217, ianuarie-februarie 1999. 528 Vezi Jacques Donzelot, "La nouvelle question urbaine", în Esprit, "Quand la ville se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea din Don Quijote de la Mancha (o întinsă regiune viticolă!) într-o tavernă pe care "Cavalerul Tristei Figuri" a luat-o drept un castel, străpungând astfel, spre marea enervare a hangiului, burdufurile umplute cu vin. O adevărată satiră, dar și o scenă populară, scăldată în tradiția picarescă (de la picaro, "aventurier") spaniolă. În Anglia, William Shakespeare (1564-1616) pune în scenă în tragediile sale bețivi, ba
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
odinioară. Aceste genuri de firme ornau și tavernele Lumii Noi din secolul al XIX-lea. Abatele din Cîteaux a introdus în secolul al XVI-lea, la podgoria Clos-de-Vougeot, în Bourgogne, o decorațiune care combină arta statuară și ornamentală a numeroaselor castele din apropierea podgoriei. Meșteșugurile lemnăriei și dogăriei s-au bucurat și încă se mai bucură de maeștri artizani, care sunt adesea și sculptori talentați. În Palatinat a fost construit în preajma anilor 1500, în castelul din Kestenburg, un butoi cu capacitatea de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
combină arta statuară și ornamentală a numeroaselor castele din apropierea podgoriei. Meșteșugurile lemnăriei și dogăriei s-au bucurat și încă se mai bucură de maeștri artizani, care sunt adesea și sculptori talentați. În Palatinat a fost construit în preajma anilor 1500, în castelul din Kestenburg, un butoi cu capacitatea de 100.000 l, pentru prințul-episcop din Spire. Maestrul dogar Michael Werner, din Landau (în Palatinat), a construit în 1589 pentru Jean Casimir primul butoi din Heidelberg, curând urmat de un al doilea în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în 1589 pentru Jean Casimir primul butoi din Heidelberg, curând urmat de un al doilea în 1664, apoi de un al treilea în 1750, grație talentului lui Karl Theodor. Putem vedea și astăzi unul dintre aceste impresionante butoaie în pivnița Castelului din Heidelberg: un adevărat monument din lemn cu o capacitate de 221.726 l. La origine, în aceste butoaie era depozitat vinul de la țărani, supus dijmei de către marii proprietari, care îl redistribuiau angajaților, sub formă de plată în natură. Majoritatea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
însoțind mesele de zi cu zi în urcioare ori în pahare cu sau fără picior, foarte rar decorate. În schimb, în Alsace, Bourgogne sau Mâconnais, recipientele pentru vin sunt decorate artistic și predomină în locuințele viticultorilor. În țările viticole, arhitectua castelelor din secolul al XVII-lea sau a caselor simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material de construcție de bază al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
foarte mulțumit dacă ai putea să stai de vorbă cu el: știe tot și poți să-l întrebi orice vrei. Ne-a dăruit mie un ponei și mamei o trăsură frumoasă. Am trei odăi pline cu cărți și jucării. În castel te poți pierde de mare ce-i (...) Parcul este minunat! Are copaci groși cum n-am mai văzut, căprioare, iepuri și tot soiul de animale. Bunicul este foarte bogat, dar nu e nici rău, nici mândru, cum ai crezut dumneta
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
păstrează autoritatea, în starea în care se află, această ultimă renunțare la voința lui nu face decît să ne jignească. REGAN: Să mai chibzuim la asta. GONERIL: Să facem, dar, ceva, cît fieru-i cald. (Ies) SCENĂ 2 (O sală în castelul contelui de Gloucester. Intra Edmund cu o scrisoare.) EDMUND: Natură, îmi ești zee: legii tale Slujirea mea închin. De ce să-ndur Stand în the plague of custom, and permit The curiosity of nations to deprive me, For that I am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
My father hath set guard to take my brother, And I have one thing of a queasy question Which I must act. Briefness and Fortune, work! Brother, a word; descend. Brother, I say! ACTUL ÎI SCENĂ I (O curte în castelul contelui de Gloucester. Intra Edmund și Curan, din părți diferite) EDMUND: Zeii cu tine, Curan. CURAN: Și cu tine, șir. Am fost la tatăl domniei-tale și i-am dat de știre că ducele de Cornwall și Regan, ducesa lui, vor
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
heels and beat thee before the King? [Drawing hîș sword]. Draw, you rogue, for though it be night, yet the moon shines. I'll make a sop o' th' moonshine of you. You whoreson cullionly barbermonger, draw! SCENĂ 2 (În fața castelului lui Gloucester. Intra Kent și Oswald, din două părți) OSWALD: Bună dimineață,-amice. Ești de-ai casei? KENT: Sînt. OSWALD: Unde putem să ne ținem caii? KENT: -N glod. OSWALD: Te rog, de mă iubești, răspunde-mi. KENT: Nu te
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra Lear, Bufonul, Un curtean.) LEAR: Ciudat, să fi plecat de-acasă-așa, Far' să-mi trimită-ndărăt solul. CURTENUL: Cum aflai, Seara-n ajun nici nu aveau de gînd Să plece. KENT: Fii slăvit, nobil stăpîn
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]