18,601 matches
-
execuțiile publice, în majoritate fugari. Partizanii celor 30 care s-au refugiat la Eleusis s-au întors la Atena, și instituțiile democratice au fost repuse în drepturi.Ele au funcționat fără modificări notabile până la ocupația macedoneană. Filosoful Socrate, suspectat că maestru al celor mai violenți dintre oligarhi și pentru "coruperea tinerilor" , e judecat în 399 și condamnat la moarte. Sinuciderea lui Socrate marchează încheierea epocii de aur a Atenei și sfârșitul epocii clasice a Greciei. Restaurarea democratică începută din anul arhontatului
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
cheltuielilor mari, a fost silit de către guvern, familie și cetățeni să-l expulzeze din Bavaria. Prietenia lor a continuat totuși câtăva vreme. Între 1865 și 1870 au avut loc la Teatrul Național din München premierele operelor wagneriene "Tristan und Isolde", "Maeștrii cântăreți din Nürnberg", "Aurul Rinului" și "Walkiria". De prin 1872 Ludovic al II-lea a început chiar să ceară să i se prezinte operele lui Wagner singur, fără alt public în afară de el. La 11 mai 1866 Ludovic al II-lea
Ludovic al II-lea al Bavariei () [Corola-website/Science/315306_a_316635]
-
și să rămână fidel credinței sale romano-catolice. În timp ce homosexualitatea nu era pedepsită în Bavaria din 1813, Unificarea Germaniei în 1871 sub hegemonia prusacă a schimbat acest lucru. De-a lungul domniei Ludovic a fost prieten apropiat cu câțiva bărbați, inclusiv maestrul său de echitație Richard Hornig (1843-1911), actorul maghiar Josef Kainz și curteanul Alfons Weber (n.c.1862). În 1870 Bavaria a participat din motive politice la Războiul franco-prusac cu 55.000 de soldați. La sfârșitul acestuia regele Prusiei învingătoare, "König
Ludovic al II-lea al Bavariei () [Corola-website/Science/315306_a_316635]
-
premiu „Mercuriul de Aur”, acordat în cadrul concursului național „Marca Comercială” 2011 Medalia de Aur și Diploma de onoare, nominalizarea „Favorit al anului” în cadrul concursului național „Marca Comercială” Directorul General al companiei StarNet, Alexandru Machedon a primit titlul onorific și insigna „Maestru în tehnologia informației și comunicații" Alexandru Machedon, ctitor al “Bisericii Tuturor Sfinților”, a fost decorat de către ÎPS Mitropolit Vladimir cu ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, gr. II. Alexandru Machedon, a primit distincția „Managerul anului”, în cadrul evenimentului „Omul Anului”, organizat de revista
StarNet () [Corola-website/Science/315324_a_316653]
-
în cadrul evenimentului „Omul Anului”, organizat de revista „Vip Magazin”. Directorul Departamentului Juridic și Securitate, Alexandru Grecu a devenit vicecampion al Turneu de Șah „Chișinău Business Open 2011” 2012 Iurie Cujba, Alexandru Corețchi, Andrei Butnaru, Corneliu Gospodinov au primit titlul onorific ”Maestru în tehnologia informației și comunicații” și Diploma de onoare a Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și Federației Sindicatelor din Comunicații. Acestea sunt cele mai înalte distincții din sectorul TIC și se oferă pentru activitatea prodigioasă, înalt profesionalism, merite și contribuții
StarNet () [Corola-website/Science/315324_a_316653]
-
(n. 1492 - d. 30 martie 1559) a fost un "Rechenmeister" („maestru socotitor”) matematician german, din secolul XVI, născut în Bad Staffelstein, Oberfranken care a scris o serie de cărți și manuale în care sunt descrise diferite metode de calcul. Despre copilăria, tinerețea lui Ries nu se știe prea mult. Anul nașterii
Adam Ries () [Corola-website/Science/315337_a_316666]
-
în prefața cărții sale de algebra, manual „Coß”, el însuși dă informații. Primele decenii după nașterea lui Ries nu sunt documentate, așa că nu se știe ce școală a absolvit. De asemenea, la pe atunci existenta universitate, nu există referințe la „maestrul de calcul”. Prima dată Adam Ries este menționat în data de 22 aprilie 1517, când a fost pomenit din cauza unei moșteniri, de Consiliul din Bad Staffelstein. În anul 1518 Ries s-a dus la Erfurt, unde conducea o școală de
Adam Ries () [Corola-website/Science/315337_a_316666]
-
a rămas în Turcia la fel de mult ca și ceilalți emigranți. Cu toate acestea a influențat foarte mult dezvoltarea vieții muzicale în Turcia ; Conservatorul de Stat din Ankara datorează mult eforturilor sale. De fapt, Hindemith a fost privit că “un adevărat maestru” de către tinerii muzicieni din Turcia, fiind apreciat și respectat foarte mult. În 1940, Hindemith a emigrat în Statele Unite. Conform criticilor că Ernest Ansermet (1961, nota de la p. 42 adăugată la eratăa, pe masura ce își codifică limbajul muzical, învățăturile și compozițiile sale
Paul Hindemith () [Corola-website/Science/315425_a_316754]
-
aici bătusem “o mașină senzațională”, Osella PA20S. Acum, eram conștient că nu cunosc mașină și că îmi ieșisem din formă că și pilot, dar mi-am propus victoria. Eu merg la curse numai pentru victorie. Doar vărul meu, Edu Stan, maestru al sportului, campion național 2013 după zece ani de pauză, a avut încredere în mine și mi-a spus dinainte că voi câștiga. Am fost foarte dezamăgit de timpii mei din antrenamente și calificări. După prima manșă de concurs când
Daniel Onoriu () [Corola-website/Science/317305_a_318634]
-
ia soarta în mâini, alegând, pentru a reuși, o carieră în pictură. Începând din 1920 frecventează Académie de la Grande Chaumière și își desăvârșește formația cu pictorii Maurice Denis și André Lhote precum și cu călătorii în Italia unde copiază din mari maeștri ai picturii. Primul contact cu publicul are loc în 1922, la Salonul de Toamnă, unde expune un portret. În continuare dezvoltă un stil sculptural, în culori puternice, influențat de cubism. Succesul nu este imediat, dar cu personalitatea sa puternică se
Tamara de Lempicka () [Corola-website/Science/317354_a_318683]
-
cărnoase la femei și ascuțite la bărbați,culori puține dar vii, puse în valoare de fondurile gri sau negre. În spatele unui aspect neo-cubist care le încadrează perfect în epocă, tablourile sale respectă întrutotul rețetele magistrale de compoziție trasate de marii maeștri ai Renașterii.
Tamara de Lempicka () [Corola-website/Science/317354_a_318683]
-
Pictură și Sculptură din Paris, dar - din motive necunoscute - nu primește bursa care li se oferea în general laureaților pentru continuarea studiilor la Roma. În următorii cinci ani va lucra pentru diverși clienți, executând desene și gravuri după operele marilor maeștri. Printre altele realizează un număr de 119 "acquaforte" după lucrările lui Antoine Watteau. Această experiență va marca dezvoltarea propriului stil artistic. În primăvara anului 1728, Boucher pleacă în Italia. La Roma lucrează în cadrul Academiei Franceze, al cărei director este pictorul
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
de a admira lucrările pictorului său preferat, Velázquez. Artistul călătorește mult. În Londra vizitează exponatele din "National Gallery", în Manchester are posibilitatea de a vizita marea expoziție retrospectivă Velázquez, Frans Hals și Vermeer. În Paris face cunoștință cu Gustave Courbet, maestru al realismului, care va exercita o vreme o mare influență asupra picturii sale. ""La pian"" este prima operă importantă a lui Whistler. Artistul propune tabloul spre expunere la Salon, în 1859, dar juriul îl consideră "prea original" și îl respinge
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
lui Whistler. Artistul propune tabloul spre expunere la Salon, în 1859, dar juriul îl consideră "prea original" și îl respinge. Prietenul lui Whistler, pictorul François Bonvin, expune lucrarea în atelierul său din Paris, unde Courbet are ocazia să o vadă. Maestrul realismului îl felicită pe artistul american pentru debutul său reușit în pictură. În 1862, Whistler expune o serie de stampe la galeria de artă Martinet din Paris, tema lucrărilor fiind peisaje cu fluviul Tamisa. Își prezintă operele și în Anglia
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
la Universitatea de Vest din Timișoara, în condițiile unei concurente acerbe. În următorii ani de studiu a științelor economice păstrează legătură cu muzica, fiind angajată a Filarmonicii "Banatul" din Timișoara ca membră a corului condus de marea personalitate artistică bănățeana, maestrul Diodor Nicoară. Odată cu înființarea Facultății de Muzică din Timișoara reia studiul cantului, ca studentă a acestui institut. Urmează masteratul la Universitatea de Muzică din București, unde obține diplomă de studii aprofundate - opera, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu. După o
Aura Twarowska () [Corola-website/Science/321793_a_323122]
-
de asemenea, la Catedrala Berlin din apropiere. Cuplul regal a primit drept cadou de nuntă bijuterii de neprețuit, argintărie și porțelan. La dorința miresei, a fost cântat celebrul marș de nuntă a lui Richard Wagner din "Lohengrin" alături de muzica din "Maeștrii cântăreți din Nürnberg" dirijată de Richard Strauss. a devenit Prințesă Moștenitoare a Germaniei și era de așteptat ca într-o zi să devină împărăteasă a Germaniei. Ca Prințesă Moștenitoare, Cecilie a devenit rapid unul dintre cei mai iubiți membri ai
Ducesa Cecilie de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/321791_a_323120]
-
(n. 10 octombrie 1959, Darmstadt) este o șahistă germano-elvețiană. Ea obține în anul 1982 de titlul la femei de mare maestru la șah și Acul de argint de la Federația de Șah Germană. este fiica lui Gerhard și al Julianei Hund, și nepoata fizicianului Friedrich Hund. Barbara provine dintr-o familie cunoscută de șahiști. Sora ei Isabel Hund este de asemenea maestră
Barbara Hund () [Corola-website/Science/321815_a_323144]
-
turneu de șah din Rio de Janeiro, ocupă locul 14. Ajunge pe locul unu la turneul din 1982 în Bad Kissingen, ca în final să ajungă pe locul 4 și 5. Prin rezultatele obținute i se acordă titlul de mare maestru la șah. Partidele ei de șah dintre anii (1976-1982) sunt descrise în cartea lui Helmut Pfleger, "Die besten Partien deutscher Schach-Großmeister". Barbara Hund a luat parte la 13 Olimpiade de șah, în Buenos Aires, Valletta, Luzern, Thessaloniki, Dubai și Thessaloniki, a
Barbara Hund () [Corola-website/Science/321815_a_323144]
-
moștenitor la Casterly Rock și, de asemenea, refuzând să creadă în pretențiile lui Cersei că Tyrion l-a ucis pe Joffrey. Tyrion pare condamnat, căci Cersei a adus o sumedenie de martori care să vorbească împotriva lui, inclusiv pe Varys (maestrul șoaptelor, echivalentul șefului serviciilor secrete) și pe Shae (târfa lui Tyrion). Tyrion este abordat de lordul Oberyn Martell din Dorne, care se oferă să lupte pentru el împotriva campionului lui Cersei, Ser Gregor Clegane, "Muntele care Călărește". Lupta are loc
Iureșul săbiilor () [Corola-website/Science/321803_a_323132]
-
reginei Elisabeta, alături de familia Redewige. Tânărul Emil a urmat cursurile Școlii Germane evanghelice din București, la 18 ani fiind un veritabil poliglot, vorbind germana, franceza, engleza și italiana. Limba română era vorbită în mod firesc. A devenit apoi elev al maestrului Ion Georgescu, directorul Școlii de Belle-Arte, supranumit și părintele sculpturii moderne românești. Ulterior, timp de un an, și-a continuat ucenicia în atelierul lui Luigi Buzzi și Brida din Milano, către 1902 absolvind "Școala de sculptură Breza" din Milano. În
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
ani de studii colaborează intens cu Teatrul de Operetă din București, Filarmonica George Enescu din București și Televiziunea Română. Astfel interpretează rolul Ecclitico în "Il mondo della luna" de Haydn pe scena Ateneului Român împreuna cu Filarmonica George Enescu sub bagheta maestrului Horia Andreescu, "Acis und Galatea" de Handel tot cu Filarmonica George Enescu din București sub bagheta maestrului Ilarion Ionescu Galați și rolurile Ferrando din "Cosi Fan Tutte" și Don Ottavio din "Don Giovanni" de Mozart pe scena Operei Naționale Române
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Televiziunea Română. Astfel interpretează rolul Ecclitico în "Il mondo della luna" de Haydn pe scena Ateneului Român împreuna cu Filarmonica George Enescu sub bagheta maestrului Horia Andreescu, "Acis und Galatea" de Handel tot cu Filarmonica George Enescu din București sub bagheta maestrului Ilarion Ionescu Galați și rolurile Ferrando din "Cosi Fan Tutte" și Don Ottavio din "Don Giovanni" de Mozart pe scena Operei Naționale Române din București. Tot în această perioadă interpretează și rolul Tamino din "Flautul Fermecat" de Mozart pe scena
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
în "Sânge Vienez", Lt. Stone în "Floare din Hawaii", Jim în "Rose Marie", Marchizul de Faublas în "Bal la Savoy", Tony în "West Side Story", precum și "inconfundabila interpretate a rolului Marco Polo" în " Secretul lui Marco Polo", piesă regizată de maestrul Negrău și o scenografie semnată de Catalin Arbore. Această producție este considerată una dintre cele mai frumoase spectacole ale teatrului din ultima decadă a secolului XX. În anul 1993 Caraman face un turneu internațional cu Filarmonica din Arad sub bagheta
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Negrău și o scenografie semnată de Catalin Arbore. Această producție este considerată una dintre cele mai frumoase spectacole ale teatrului din ultima decadă a secolului XX. În anul 1993 Caraman face un turneu internațional cu Filarmonica din Arad sub bagheta maestrului Dorin Frandeș, interpretând partea solistică de tenor din oratoriului "Carmina Burana" de Carl Orff. În anul 1993 Caraman devine directorul general interimar al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian pe o perioadă de opt luni. În anul 1991 interpretează Faust
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
principale pe Jean-Claude Drouot, Michel Vitold, Bernard Verley și introducând câteva scene din "Castelul din Carpați". În 2012, INA a lansat pe DVD adatarea în cadrul colecției sale "Les Inédits fantastiques", alături de adaptările după "Indiile negre" (realizată de Marcel Bluwal) și Maestrul Zacharius (realizată de Pierre Bureau)
Secretul lui Wilhelm Storitz () [Corola-website/Science/321337_a_322666]