17,608 matches
-
în tărie, au luat de la posesoru moșiei” patru stoguri de fân, pentru despăgubirea cărora sătenii au trebuit „să răspundă” solidar, cerând, la rândul lor, instanței judecătorești să-l oblige pe paharnic la despăgubire, el „nefiind răzăș nicicum”, adică nici prin moștenire, nici prin danie sau cumpărare, prin urmare, nu poate fi acceptat în rând cu ei. Iar acest lucru este cu atât mai evident cu cât anterior, printr-o carte de judecată din anul 1767, se dovedise că și Iordache căpitan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balica în respectivul sat. Ceea ce știm precis este faptul că, după moartea tragică a hatmanului, cu ocazia împărțirii imensei averi rămasă de la el, împărțire ce se face între rudele mai apropiate în lipsa urmașilor direcți, satul Boziești revine în întregime drept moștenire doamnei Tudosca, prima soție a domnului Vasile Lupu, fiică a marelui vornic al Țării de Jos, Coste Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, ruda lui Isac Balica. Din documentele de mai târziu prin care se atestă cum au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Recapitulând informațiile documentare, pe care le-am avut la îndemnă, menționate mai înainte, ar rezulta că primii stăpânitori de notorietate la timpul lor și în posteritate ai Bozieștilor au fost hatmanul Isac Balica, rudă apropiată a familiei Movileștilor, apoi, prin moștenire, a trecut la domnitorul Vasile Lupu, a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin moștenire, a trecut la domnitorul Vasile Lupu, a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la Vasile Lupu, stăpânirea va fi transferată slujitorilor săi cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic, respectiv Iordache Cantacuzino. Găsim, apoi, aproape concomitent cu stăpânirea lui Vasile Lupu, pe slugerul Costache cu soția sa Tofana, fiică a lui Vasile Bujoreanu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache. Că Ion Palade a avut stăpânire la Umbrărești, respectiv la Boziești, este un fapt atestat documentar: monahia Teodora Macri, una din fiicele lui Ion Palade, nemulțumită de frații ei și de sora Maria, pentru că nu au acceptat-o la moștenirea averii tatălui lor („am rămas și am trăit în lipsă și în nevoi toată viața mea”, va explica ea), după moartea surorii ei, revendică „dreptate și să se giudece pentru cele ce au rămas de la răposații frații miei ce s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cei patru moștenitori. La data înțelegerii și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de pământ. Toate aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de Jos, ajung stăpâniri ale lui Manolache Costache, iar după moartea sa trec la moștenitori, respectiv Măriuța Costache. Imediat după ce se reglementează treburile cu moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul domnitorului Grigore al III-lea Ghica, din 2 ianuarie 1777, în sensul că întărește „atât scrisoarea de învoială, cât și izvoadele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și acceptă mariajul interesat cu Elena Manu, unul din cei 17 copii ai lui Scarlat Manu, zece ajunși la maturitate. În anul 1811 vor avea un copil, botezat cu numele bunicului, Gavril, care va deceda în pruncie, lăsând drept de moștenire mamei sale. Anastasia, în unele documente Nastasia, se va căsători cu Teodor Balș (altul decât cunoscutul caimacam de la 1857). Data căsătoriei pare a fi fost 1796, an în care Gavril Conachi face un izvod scris de mâna lui, notând „țiganii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avere care-i va permite să facă parte din rândul protipendadei feminine din Moldova. Este un exemplu demn de reținut de felul cu se „agoniseau” unele averi în trecut, cazul nu credem a fi singular. În urma mai multor procese pentru moștenirea averii lui Gavril Conachi, urmare și a nemulțumirii unora de conținutul diatei, Ioanichie călugăr și cumnatul aga Alecu Callimah apar ca vechili ai lui Costache Conachi de la Umbrărești, dar și ca pretendenți la moștenirea tuturor bunurilor rămase. Se ajunge, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
singular. În urma mai multor procese pentru moștenirea averii lui Gavril Conachi, urmare și a nemulțumirii unora de conținutul diatei, Ioanichie călugăr și cumnatul aga Alecu Callimah apar ca vechili ai lui Costache Conachi de la Umbrărești, dar și ca pretendenți la moștenirea tuturor bunurilor rămase. Se ajunge, în cele din urmă, la împărțirea prin bună înțelegere, consemnată într-o Scrisoare de împărțală, datată 2 septembrie 1813. Potrivit ei, „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu cele de prin pregiur, adică părțile din Tămășeni, Bozieștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am arătat, la data decesului, copiii erau minori. Fiica mai mică, Zoița, nu era nici acum, în 1752, căsătorită. Dintre moșiile rămase, lui Iordache i se atribuie „și Torceștii cu moara și cu două pogoane vie”, bănuim că și Țigăneii, moștenire pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale, preluând de la tatăl său și purtând și porecla Venin, prin care se deosebește, ca identitate, de ceilalți Costăchești cu prenumele Iordache. Nu știm care a fost împrejurarea pentru care li s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
consistentă în diverse obiecte și nu în bani. Spicuim acum câteva date dintr-o diată (testament), făcută puțin timp după 1849 de către Simion Mocanu, din care se poate desprinde cum arăta gospodăria unui sătean de stare materială mijlocie. El lăsa moștenire „o casă cumpărată de la preotul Ilie”, destul de încăpătoare, cu mai mult de două camere din moment ce prevede clauza ca „jumătate să rămâie fiului meu, Grigoraș”, iar cealaltă „jumătate”, în care sta el cu soția, să rămână acesteia. Mai înscrie „o pivniță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire urmașilor săi „o casă și cu via cea mare din jur, doi boi, o căruță și o vacă, fiarăle de plug”, acestea să rămână fiului mai mic, Constantin, alte lucruri destinându-le fiilor mai mari, Ilie, Gheorghe și Dumitrache Bosoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Ceva mai târziu, 5 iulie 1695, Constantin Duca voievod „poruncește vornicelului și tuturor sătenilor din Iugani [...] să ascultați de Ilie Catargiul vistiernic”, căruia i s-a cuvenit acest sat”, moștenire de la socrul său, Iordache Ruset, iar acestuia zestre de la Maria, fiica lui Dabija voievod. Satele de pe teritoriul comunei noastre au cunoscut amândouă formele de stăpânire, adică cea veche a devălmășiei despre care am vorbit, în această situație păstrându-se tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au locuit, fie că au ajuns mai devreme, fie mai târziu în situația arătată. Să ne referim, de pildă, la satul Boziești, ajuns în condiția de stăpânire individuală înainte ca el să fi intrat sub ascultarea hatmanului Isac Balica, poate moștenire de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât în actul din 31 martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al aceleiași generații. Astfel se face că, la un moment dat, una, două familii ajung să dețină un număr de părți disproporționat de al celorlalți. În cadrul acestui proces de diferențiere pe număr de părți, intervin și cele derivate din căsătorii, moșteniri, danii, cumpărări. Într-o asemenea situație, ajunsă disproporționată, se recurge la ieșirea din indiviziune a acelora cu părți consistente cantitativ, fenomen semnalat corect de către păstrătorul tradiției când definește calitatea de megieș. Al. I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându-ni-se întrebare câtă parte are și stăpânește dumnialui vor/ni/c Ștefan Catargiul, am arătat că partea din Umbrărești o are baștină (în sensul de zestre și moștenire de la soție, acea Rocsanda Ruset, măritată prima dată cu acesta, I. S.), fără nici o amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
emis decizia de plată pe numele decedatului, dar contul bancar al decedatului a fost închis de moștenitor/contul s-a închis deoarece nu s-au realizat pe el tranzacții (ordinul de plată fiind invalid), urmașii/urmașul trebuie să-și dezbată moștenirea și după ce este desemnat moștenitorul legal, acesta depune Cererea de preluare de exploatație agricolă în caz de deces împreună cu documentele menționate anterior, pentru a putea beneficia de suma aferentă (este reluat procesul de autorizare la plată). Fermierul nu va fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208094_a_209423]
-
cele ale descendenților direcți (copii, nepoți, strănepoți), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe toti ceilalti moștenitori; copiii îi exclud pe nepoți și aceștia pe strănepoți, în afară de cazul în care nepoții sau, după caz, strănepoții vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală; ... b) cele ale colateralilor privilegiați (frați, surori și descendenții acestora - copiii și nepoții acestora) și ale ascendenților de gradul I (părinți), împreuna sau singuri și, după caz, în concurs cu soțul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
ale ascendenților de gradul I (părinți), împreuna sau singuri și, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe ceilalti moștenitori de grad mai îndepărtat; frații și surorile îi exclud pe descendenții lor; aceștia din urmă pot veni la moștenire în locul tatălui său al mamei (frate sau sora) în cazul în care aceștia au decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală; ... c) cele ale ascendenților de gradul ÎI (bunici), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor; ... d) cele ale colateralilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor; ... e) cele ale moștenitorilor colaterali de gradul IV (veri) că ultime persoane cu vocație succesorala, singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor. ... (3) Soțul supraviețuitor vine singur la moștenire dacă nu există nici unul dintre gradele de moștenitor prevăzute mai sus. ... (4) În cazul în care există moștenitori testamentari care formulează cereri, ei vor fi trecuți, de asemenea, în titlul de proprietate împreună cu ceilalți moștenitori legali care au vocație, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
comun. Titlul de proprietate se completează cu tus negru și se numerotează începând de la nr. 1 în fiecare județ. În titlu se vor înscrie numele și prenumele titularului, precum și inițială tatălui. În cazul în care alături de soțul supraviețuitor vin la moștenire și alți moștenitori, potrivit celor prevăzute la art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 18/1991 , republicata, cu modificările și completările ulterioare, la rubrică "Prin reconstituirea dreptului de proprietate" se înscrie suprafață atribuită persoanelor care au deținut terenuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
relansate și pentru conturarea noii strategii UE 2020; ... g) protejarea patrimoniului cultural, inclusiv a celui ce aparține minorităților naționale, ca factor determinant al identității culturale a României și ca resursă neregenerabilă; ... h) protejarea și respectul identităților culturale, a tradițiilor și moștenirii culturale, a patrimoniului material și imaterial; ... i) protejarea și respectarea dreptului la proprietate intelectuală al creatorilor și artiștilor. ... Articolul 4 În activitatea sa, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național urmărește îndeplinirea următoarelor obiective generale: a) dezvoltarea sinergiilor între sectorul culturii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221514_a_222843]
-
promovării eficiente și proactive a patrimoniului național, precum și prin programe și măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea și conservarea, respectiv punerea lor în valoare și reinserția în viața comunității, prin dezvoltarea de proiecte integrate și de rețele de cooperare; ... c) susținerea moștenirii și diversității culturale, conservarea identităților culturale, atât la nivel național, cât și în cadrul comunităților locale, prin implicare proactivă a acestora în viața culturală și recunoașterea valorilor patrimoniale; ... d) creșterea gradului de acces și de participare a publicului la cultură; ... e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221514_a_222843]