18,182 matches
-
26 feb 1947, p. 2. Jianu, Ionel. Expozițiile S. Mutzner, Rodica Maniu, Dan Băjenariu, N. Enea. "Rampă", feb 1947. Repețeanu, Elisa. Expoziții. [Expoziție Nicu Enea la sala “Universul” din București]. "Revista Muncii", 2, nr. 16-17, feb-mar 1947, p. 30. Expoziția pictorului N. Enea [de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Expoziția regională de artă plastică. [Expune și Nicu Enea]. "Luptătorul", 7, nr. 1328, 6 iul 1952, p. 2. Expoziția cenaclului plastic din Bacău. [Expune și Nicu Enea]. "Steagul roșu", 10 dec 1955. Autorul articolului semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț al plaiurilor moldovene. "Steagul roșu", nr. 2591, 28 mai 1961, p. 2. Expoziție retrospectivă, la Muzeul regional Bacău, cuprinzând 66 de lucrări. Articolul conține date biografice Nicu Enea și reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor uitat? Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 5, măi 1965, p. 5. Articolul conține reproducerea “Cosașii”. Catalog retrospectiv Nicu Enea 18 martie - 1 mai 1965. Bacău, 1965. 56 p. cu reprod. Cronică. [Expoziție retrospectivă “Nicu Enea” cuprinzând 128
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Regional, 1967, p. 4, 5, 6. Referiri la Nicu Enea. Coban, Grigore V. Un pas hotărât pe calea afirmării artistice. La aniversarea cenaclului “Nicu Enea” al UAP. "Steagul roșu", 25, nr. 5261, ian 1970, p. 2. Coban, Grigore V"'. Un pictor al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea. "Gaudeamus", 2, nr. 1, ian 1970, p. 1-2. Coban, Grigore V. Cenaclul “Nicu Enea” al Uniunii Artiștilor Plastici. "Ateneu", 6, nr. 2, feb 1969, p. 15. Enea, Nicu. Natură statică. [Reproducere]. "Ateneu", 7, nr. 6
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Enea” al Uniunii Artiștilor Plastici. "Ateneu", 6, nr. 2, feb 1969, p. 15. Enea, Nicu. Natură statică. [Reproducere]. "Ateneu", 7, nr. 6, iun 1970, p. 2. Enea, Elvira. “Să scoatem la lumină personalitatea unui mare artist”. 10 ani de la moartea pictorului Nicu Enea. [Interviu]. "Steagul roșu", 25, nr. 5474, 16 sep 1970, p.3. ("Ion Roșu)." Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Cronică", 5, nr. 39, 26 sep 1970, p. 4. Coban Grigore, V"'. Nicu Enea un pictor al vieții rustice. "Ateneu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
10 ani de la moartea pictorului Nicu Enea. [Interviu]. "Steagul roșu", 25, nr. 5474, 16 sep 1970, p.3. ("Ion Roșu)." Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Cronică", 5, nr. 39, 26 sep 1970, p. 4. Coban Grigore, V"'. Nicu Enea un pictor al vieții rustice. "Ateneu", 7, nr. 10, oct 1970, p. 17. Articolul conține reproducerea “Autoportret”. În curând, la îndemână vizitatorilor Colecția Nicu Enea [în Casă Memoriala “Nicu Enea” din Bacău]. "Steagul roșu", 35, nr. 5554, 18 dec 1970, p. 2
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
la sală Dalles]. "Informația Bucureștiului", 26, nr. 7809, 28 oct 1978. Grigorescu, Dan. Un artist reprezentativ al specificului românesc. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. (Cronică plastică). "România liberă", 36, nr. 10581, 2 nov 1978, p. 2. Cârneci, Radu. Un pictor al timpului său. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. "Contemporanul", nr. 44, 3 nov 1978. Articolul conține reproducerea “Autoportret”. Leon, Aurel. Nicu Enea. În: "Aurel Leon. Umbre". Iași, Editura Junimea, 1979, p. 160-166. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Nuferilor 31. [Casă memoriala Nicu Enea]. Invitație. "Steagul roșu", 40, nr. 7194, 21 sep 1985, p. 7. Coban, Grigore V. Nicu Enea. Comemorare - 25. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. Enea, Elvira. Confesiuni despre artist. [Interviu cu soția pictorului Nicu Enea]. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. ("Octavian Voicu)." Galben, Cornel. Nicu Enea. (Contemporanul enciclopedic). "Contemporanul", nr. 42, 18 oct 1985, p. 15. Savin, Viorel. Pictorul. [Nicu Enea]. (Memoria clipei). "Steagul roșu," 42, nr. 7283, 30 mai
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
1985, p. 10. Enea, Elvira. Confesiuni despre artist. [Interviu cu soția pictorului Nicu Enea]. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. ("Octavian Voicu)." Galben, Cornel. Nicu Enea. (Contemporanul enciclopedic). "Contemporanul", nr. 42, 18 oct 1985, p. 15. Savin, Viorel. Pictorul. [Nicu Enea]. (Memoria clipei). "Steagul roșu," 42, nr. 7283, 30 mai 1987, p. 1. Ciucă, Valentin. Artiști băcăuani. Nicu Enea - 90. Evocări. "Ateneu", 24, nr. 5, măi 1987, p. 10. Nicu Enea. [Casetă catalog; apare sub îngrijirea lui Viorel Savin
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
123, 19 mai 1990, p. 4. Savin, Viorel. Funcții și cerințe ale Casei - muzeu [“Nicu Enea”] în etapa actuala. "Carpica", nr. XXII, 1991, p. 39-45. Deac, Mircea. Enea, Nicu. În: "Mircea Deac. 50 de ani de pictură. 1890 - 1940. Dicționarul pictorilor din România." București, Oid. icm., 1996, p. 108-109. Pavel, Amelia. Enea, Nicu. În: "Amelia Pavel. Pictură românească interbelică". București, Meridiane, 1996, p. 112-113. Enea, Nicu. Flori. [Reproducere]. În: "Județul Bacău. "Bacău, Consiliul Județean; Muzeul de Artă și Etnografie Bacău, 1996
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
să își convingă părinții să îl înscrie la liceul de artă, pentru că reușise să câștige o diplomă la concursul “Cântarea României” în 1985. A absolvit Liceul de Artă „Octav Băncila” din Iași în 1990. În această perioadă, a frecventat atelierul pictorului Ion Neagoe. Din 1990, și-a continuat studiile artistice la Academia de artă "George Enescu" din Iași, secția Artă Monumentala, la clasa profesorului Dimitrie Gavrilean. În 1996, termină facultatea ca șef de promoție. În această perioadă, călătorește în Rusia, Franța
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
(n. 23 mai 1861, Kaposvár - d. 25 noiembrie 1927, Kaposvár) a fost un pictor maghiar, unul din cei mai originali artiști ai Belle Époque. Jozsef Rippl-Rónai s-a nascut pe data de 23 mai 1861 la Kaposvár, fiu al directorului școlii din oraș. Și-a început studiile la gimnaziul din Kaposvár, apoi a obținut
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
primește o bursă din partea "Comisiei Naționale Maghiare de Arte Plastice". Pleacă la Paris, unde - dupa o perioadă de ucenicie în atelierul lui Mihály Minkácsy - frecventează pentru scurtă vreme "Academia Julian". Evoluția ulterioară a lui Rippl-Rónai este marcată de prietenia cu pictorul scoțian James Pitcairn-Knowles, cu care folosește în comun un atelier în Neuilly. Prin Knowles are contact cu stilul mișcării prerafaelite. O influență deosebită asupra lui Rippl-Rónai este exercitată de gruparea Nabis, la expozițiile căreia participa cu mai multe tablouri. Prima
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
cu care folosește în comun un atelier în Neuilly. Prin Knowles are contact cu stilul mișcării prerafaelite. O influență deosebită asupra lui Rippl-Rónai este exercitată de gruparea Nabis, la expozițiile căreia participa cu mai multe tablouri. Prima expoziție individuală a pictorului s-a deschis în martie 1892 în clădirea ambasadei austro-ungare de la Paris. În 1894 expune lucrarea ""Bunica mea"", cu care obține un deosebit succes. Tratarea simplă, aproape decorativă a suprafețelor și conturarea formelor cu negru, precum și decuparea subiectului principal de
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
primește marele premiu de stat cu medalie de aur pentru tabloul care îl înfățișează pe artistul francez ""Maillol"". În timpul primului război mondial execută o serie de desene inspirate de război. Devine corespondent de război pe frontul sârbesc, unde lucrează împreună cu pictorul austriac Kokoschka. Urmează o perioadă în care realizează mai ales pasteluri care înfățișează portrete feminine, modelul prferat fiind Elza Bányai, pe care o cunoscuse în 1915. În 1923 se hotărăște să realizeze o galerie a contemporanilor săi în portrete-pastel. József
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
pe numele său e Constantinescu () a fost un poet, scriitor și pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Scriitorilor din România. Valeriu Pantazi a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu, Sorin Dumitrescu, Ștefan Agopian, al graficianului Valentin Popa, al pictorului Radu Darânga și l-a avut
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
a fost un poet, scriitor și pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Scriitorilor din România. Valeriu Pantazi a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu, Sorin Dumitrescu, Ștefan Agopian, al graficianului Valentin Popa, al pictorului Radu Darânga și l-a avut ca profesor pe Octavian Angheluță. Cel mai bun prieten al său a fost pictorul piteștean Gheorghe Pantelie. Valeriu Pantazi a fost căsătorit cu arhitecta și autoarea de literatură pentru copii Francisca Stoenescu. În pictura
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
România. Valeriu Pantazi a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu, Sorin Dumitrescu, Ștefan Agopian, al graficianului Valentin Popa, al pictorului Radu Darânga și l-a avut ca profesor pe Octavian Angheluță. Cel mai bun prieten al său a fost pictorul piteștean Gheorghe Pantelie. Valeriu Pantazi a fost căsătorit cu arhitecta și autoarea de literatură pentru copii Francisca Stoenescu. În pictura sa, printr-o tematică bogată ancorată prin rădăcini adânci în operele înaintașilor români și internaționali, Valeriu Pantazi a probat cu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Melinescu și poeta Violeta Zamfirescu, pe Sânziana Pop, Ilie Constantin și Gigi Astaloș (dramaturgul), pe Alexandru (Alecu) Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș, Nicu Filip, pe criticii Nicolae Ciobanu și Eugen Negrici, pe Pâcă și Pucă, Mircea Ciobanu poetul și Mircea Ciobanu pictorul și pe Corneliu Vadim Tudor. Debutul literar l-a avut în anul 1961 cu o poezie publicată în revista Luceafărul, intitulată „Poem către bunicul din Faraoanele”, de pe urma căreia a câștigat bani frumoși. Acest eveniment i-a schimbat viața ca urmare
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
la Mila 23 și mai apoi la Casa de Creație de la Partizani (pe brațul Sulina). În perioada 1978 - 1983, viața lui Valeriu Pantazi a fost marcată de prietenia (și emulația) cu „poetul național” Nichita Stănescu și grupul de scriitori și pictori din jurul acestuia. A pictat și a vândut lucrări direct din atelier, dar a scris intens pregătind al patrulea volum de poezie „Tu, Secole!” care a fost ilustrat de marele grafician Mircia Dumitrescu. Volumul a apărut în anul 1984 la Editura
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
artă o excelentă serie de „Veneții” care printr-o excelentă panoramare a peisajelor culminează cu Marea Lagună cu aer vetust ce se pierde treptat în Eterna Cetate Venețiană. Cromatica folosită se suprapune pe motivele abordate într-un registru pe care pictorul demonstrează pe deplin că a fost „stăpânul” unei tușe nonconfigurative și dinamice, ce ține marginal de arealul „abstractului”. Așa cum a comentat criticul de artă Augustin Macarie despre ciclul de venețiene care înglobează peisaje ale Pieței San Marco, Canalului Grande, Ponte
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
la un pitoresc facil. Alături de peisajele venețiene, o altă tematică predilectă pentru Valeriu Pantazi au fost peisajele Balcicului. Imaginile venețiene și mai ales cele din Balcic arată privitorului realitatea istorică a locurilor, percepția lor fiind, în schimb, dureros de actuală. Pictorul prin opera sa a încercat să explice că nu poți pricepe lumea de ieri decât cu mintea de astăzi și că devorarea convențiilor temporale sunt cauzate de permanentizarea prezentului. Soluția adusă de către artist a fost îndrumarea privitorului într-un exercițiu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
pictura românească, utilizând noi abordări. Florile sunt ingenios incluse printre peisaje, întregind imaginile despre natură cu grația și parfumul lor. Valeriu Pantazi a afișat o operă cu o paletă sclipitoare, în care complementaritățile sunt controlate cu îndemânare fără derapaje țipătoare, pictorul întrebuințând abilități deosebite în dispunerea fiecărei culori acolo unde-i este locul și într-o bună vecinătate cu celelalte. Totul se conjugă în final într-un izvor de lumină plină de vrajă și mister. Asemenea iluștrilor săi înaintași Dărăscu, Petrașcu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
în Germania la Heildelbrg, "Uni-Terre" în Elveția la Geneva, "Alkent" în Turcia la Istanbul; târguri de artă contemporană în Franța, în Turcia, la Dubai ... criticii subliniind caracterul sau: De-a lungul anilor, Ștefan Râmniceanu s-a impus că unul din pictorii influenți ai diasporei românești la Paris. Televiziunea română îi consacră mai multe emisiuni. În 1993, Monica Zvirjinski în cadrul emisiunii sale „Personalități în top”, prezintă artistul cu preocupările sale și atelierul cu opera să. În 1994, emisiunea realizată de Mihaela Cristea
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
(n. 25 noiembrie 1870, Granville-Manche - d. 13 noiembrie 1943, Paris) a fost un pictor, decorator și gravor, teoretician și istoric al artei franceze, aparținând grupului de artiști cunoscuți sub numele "Leș Nabis". s-a născut la 25 noiembrie 1870 la Granville, un oraș normand la malul Canalului Mânecii. Tatăl său, Constant Denis, se stabilește nu
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]