18,995 matches
-
un soi de încercare de a obține iertarea acesteia. Scenariul filmului a fost scris de Derek Kolstad, Benjamin Shahrabani, Chad Law și Evan Law, ultimii doi nefiind înscriși pe generic. Autorul subiectului este Benjamin Shahrabani. Filmul a fost regizat de regizorul William Kaufman și produs de Brad Krevoy, Justin Bursch și Patrick Newall. Producători executivi au fost Reuben Liber, Mike Callaghan, Francisco J. González, Roman Viaris-de-Lesegno și Kevin Kasha, iar producători asociați Chad Law, Evan Law, Mark Bakunas și Craig Borden
Ultimul glonț () [Corola-website/Science/328719_a_330048]
-
Liber, Mike Callaghan, Francisco J. González, Roman Viaris-de-Lesegno și Kevin Kasha, iar producători asociați Chad Law, Evan Law, Mark Bakunas și Craig Borden. Coproducători au fost Peter Bandera, Jonathon Komack Martin și Darin Spillman, iar din partea părții române Patricia Poienaru. Regizori secunzi au fost Craig Borden și Maria Niță. Billy Murray a confirmat că va participa la filmări la 4 iulie 2011. Trailerul filmului a fost prezentat la 27 iunie 2012. primul clip din film a fost prezentat la 23 iulie
Ultimul glonț () [Corola-website/Science/328719_a_330048]
-
ar spune «asta nu se poate face, e imposibil cu bugetul ăsta». Aici oamenii găsesc soluții, sunt dispuși să colaboreze și sunt foarte buni la rezolvarea problemelor. Noi am venit din SUA doar cu directorul de imagine, pentru că el și regizorul lucrează în echipă de mult timp. Restul departamentelor și persoanelor creative le găsim aici. Am o mare admirație pentru etica muncii la români. Dacă îi tratezi cu respect, obții foarte multe de la ei”". Actorul Dolph Lundgren se afla pentru a
Ultimul glonț () [Corola-website/Science/328719_a_330048]
-
sunt găsiți de o navă condusă de câțiva malayezieni hotărâți să li se alăture, să se opună invaziei conduse de Brooke și să continue lupta împotriva Angliei. Sandokan găsește astfel puterea de a continua războiul de eliberare. Ideea inițială a regizorului Sergio Sollima a fost să facă nu o miniserie de televiziune, ci mai degrabă un film. Sollima a contactat diferiți actori din Asia pentru rolul Sandokan și l-a abordat și pe Toshiro Mifune, actor foarte cunoscut în acea epocă
Sandokan, tigrul Malaeziei () [Corola-website/Science/328741_a_330070]
-
Kabir Bedi, care era la acel moment un actor necunoscut, a devenit după "Sandokan" o persoană aproape venerată de către o mulțime de tineri. Același actor a declarat într-un interviu: Succesul lui "Sandokan" i-a convins pe producători și pe regizorul Sergio Sollima să realizeze o continuare intitulată "". Sollima a decis apoi să nu mai realizeze o continuare, ci să adapteze pentru cinema un alt roman de Emilio Salgari, "Il corsaro nero". Sollima a realizat filmul "Il corsaro nero", reluând perechea
Sandokan, tigrul Malaeziei () [Corola-website/Science/328741_a_330070]
-
lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în revista Cinema, regizorul Mircea Drăgan afirma că opera literară a lui Sadoveanu „cuprinde subiecte extrem de «cinematografice»”, conflictele și dezvoltarea dramaturgică putând da filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea trecutului, idealizarea personajelor și schematizarea caracterelor. Personajele din film urmau a fi prezentate în legătură cu „interesele lor de clasă și sociale”, iar faptele lor erau astfel doar consecința acestor interese. Regizorul afirma că nu va accentua elementele anacronice în îmbrăcăminte și machiaj, iar bătăliile urmau să nu fie tratate la modul fastuos și grandios prezent în filmele istorice ale epocii, folosindu-se mai mult sugestia în redarea luptelor. "Neamul Șoimăreștilor" a
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
inițial de Ilarion Ciobanu, dar acesta a fost înlocuit după prima lună de filmări cu Mihai Boghiță. Pentru redarea peisajului sadovenian s-a folosit peliculă color de foarte bună calitate, s-au filmat planuri generale, peisaje pitorești și sate tradiționale. Regizorul a ales să filmeze în decorurile naturale din apropierea bisericilor medievale moldovenești pentru a da mai multă autenticitate narațiunii cinematografice. Filmul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Forțelor Armate, Consiliului Superior al Agriculturii, Direcției Monumentelor Istorice, muzeelor de artă din R.P.R.
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Recenziile critice din perioada lansării filmului au fost mixte. Majoritatea criticilor cinematografici și-au exprimat nemulțumirea față de tratarea superficială a operei sadoveniene, considerând că regizorul a fost „ispitit de filmul de aventură în costumație exotică” și de aspectele decorative ale romanului de inspirație; în opinia lor, filmul a fost golit astfel de „fiorul prozei sadoveniene”. Filmul a fost premiat în anul 1964 cu Premiul de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
finanțare numai printr-o decizie ministerială, contestată la timpul respectiv de tinerii cineaști.Ulterior, în octombrie 2006, Eugen Șerbănescu a fost numit directorul general al Centrului Național al Cinematografiei. "Dincolo de America" a fost regizat de Marius Th. Barna, asistat de regizorul secund Rodica Nițescu. Fondurile de la CNC au fost acordate abia în anul 2006, iar filmările au avut loc în vara aceluiași an, după completarea bugetului cu bani asigurați de sponsori și de casa producătoare, Paradox Film. Bugetul filmului a avut
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
pe atunci încă student. Consilier de cascade a fost Vasile Popa. La finalul filmului sunt aduse mulțumiri speciale firmei IVATERM, Primăriei sectorului 3, Inspectoratului Școlar al Municipiului București, direcției Școlii Generale nr. 80, Administrației Portului Constanța și Primăriei Municipiului București. Regizorul considera că "Dincolo de America" „este o dramă, poate chiar un film de festival, o poveste derulată înainte de anii ‘60 și o reflectie substanțială și asupra epocii respective, cu dificultățile existenței ființei umane în acea perioadă. Are și ceva din "Casablanca
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
oficială a avut loc la 26 septembrie 2008. Conferința de presă de după lansarea filmului a fost una tragi-comică, presărată de înțepături ironice între jurnaliști și realizatorii filmului. După ce un critic de la TVR s-a enervat și i-a strigat isteric regizorului: „Este o rușine ce ați făcut!”, producătorul filmului l-a întrebat pe critic dacă lucrează la Televiziunea Română ca portar. Actorul Dorel Vișan a părut a fi foarte amărât, afirmând că actorii sunt plătiți prost și ignorați de presă, în timp ce casele
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
demisiei/demiterii falsului scenarist. Criticul Andrei Gorzo a folosit pentru descrierea acestui film termeni ca „gunoi”, film inclus în genul „porno cu comuniști”. El afirmă că scenariul lui Șerbănescu este „plin de impulsuri de pornograf” și de dialoguri semidocte, în timp ce regizorul Marius Th. Barna este considerat a fi „prea nul ca să aibă până și impulsuri de genul ăsta”. Criticul afirmă că scriitorul „se înfierbântă scriind despre gagici torturate de comuniști”. Personajele au fantezii sexuale bolnave, scenele de sex sunt catalogate ca
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
prea nul ca să aibă până și impulsuri de genul ăsta”. Criticul afirmă că scriitorul „se înfierbântă scriind despre gagici torturate de comuniști”. Personajele au fantezii sexuale bolnave, scenele de sex sunt catalogate ca penale și gratuite, iar scenaristul Șerbănescu și regizorul Barna transformă obsedanta întrebare „de ce s-a sinucis marinarul?” într-„un mister care chinuie personajele - un fel de Rosebud într-un Citizen Kane al celor defavorizați neuronal”. Jurnalista Iulia Blaga a adus multe critici filmului, găsindu-i numeroase erori: conflict
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
râs de la primele secvențe”, „o diversiune al cărei scop e să arunce în derizoriu și în pseudo-melodramă tragedia unor oameni și a unei societăți întregi”; ea concluzionează că „nu cred că am mai văzut un film românesc mai prost”. Fostul regizor Mihnea Columbeanu (Pitbull) a considerat filmul drept „un maldăr de întâmplări fără cap și fără coadă, prin care niște bipede cunoscute din filme sau de la televizor umblă ca pălite-n cap cu leuca, se fut, bălmăjesc vorbe fără șir, iar
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
Bujor Nedelcovici, este, în realitate, omul fără răspundere, cu frică... cu dorința de egalitate în mizerie. Omul nou este cel care nu mai știe să pronunțe decât un singur cuvânt, da”. Bujor Nedelcovici a rămas în 1987 la Paris, în timp ce regizorul Mircea Veroiu se autoexilase în capitala Franței cu un an în urmă. Între romancier și regizor s-a stabilit o relație însuflețită de pasiunea lor comună de a medita asupra relației dintre artist și putere. După Revoluția din decembrie 1989
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
Omul nou este cel care nu mai știe să pronunțe decât un singur cuvânt, da”. Bujor Nedelcovici a rămas în 1987 la Paris, în timp ce regizorul Mircea Veroiu se autoexilase în capitala Franței cu un an în urmă. Între romancier și regizor s-a stabilit o relație însuflețită de pasiunea lor comună de a medita asupra relației dintre artist și putere. După Revoluția din decembrie 1989, Mircea Veroiu s-a întors în țară pentru a realiza un film inspirat din romanul lui
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
Mircea Veroiu s-a întors în țară pentru a realiza un film inspirat din romanul lui Bujor Nedelcovici. Primirea sa a fost destul de rece, iar potențialii sponsori și-au retras sprijinul în ultimul moment. În ajutorul lui Veroiu a venit regizorul Dan Pița, directorul companiei Solaris Film și vechi colaborator. Cei doi regizori au realizat împreună o conferință de presă în vara anului 1993. Scenariul filmului conținea mari deosebiri față de roman; astfel, dacă romanul era „un amalgam de stări”, scenariul extrăgea
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
inspirat din romanul lui Bujor Nedelcovici. Primirea sa a fost destul de rece, iar potențialii sponsori și-au retras sprijinul în ultimul moment. În ajutorul lui Veroiu a venit regizorul Dan Pița, directorul companiei Solaris Film și vechi colaborator. Cei doi regizori au realizat împreună o conferință de presă în vara anului 1993. Scenariul filmului conținea mari deosebiri față de roman; astfel, dacă romanul era „un amalgam de stări”, scenariul extrăgea din el o acțiune cât mai coerentă cu putință. Filmul a fost
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
coerentă cu putință. Filmul a fost produs de Solaris-Film, în coproducție cu Star-Film. Filmările au fost realizate în colaborare cu Studioului de producție film Cinerom R.A. și cu sprijinul Studioului Cinematografic București S.A., filmul fiind turnat pe platourile de la Buftea. Regizor secund a fost Stelian Stativă. La finalul filmului, realizatorii mulțumesc pentru sprijinul acordat S.C. „Carmen Silva” S.A. din Eforie Nord, Clinicii de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” din Otopeni și R.A. Romsilva. Filmările subacvatice au fost realizate de Tiberiu Lazăr
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
și trădarea, pierderea iluziilor de tinerețe, dificultatea intelectualului de a decide să acționeze. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că a recunoscut în "Somnul insulei" o serie de „motive predilecte ale regizorului: solidaritatea întru ideal și pierderea iluziilor din tinerețe, «semnul șarpelui» și «sfârșitul nopții», camaraderia și trădarea, precum și tentativele consecvente de portretizare morală a intelectualului în diferite faze evolutive - sau involutive - ale societății românești”. „Cineastul nu-și dezminte tușa artistică atât
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
dintre " Să mori rănit din dragoste de viață "și "Sfârșitul nopții", în timp ce tânărul operator Gabriel Kosuth conferă dimensiuni tragice exterioarelor și interioarelor fără speranță ale filmului”, a completat criticul. După premiera filmului, Căliman își exprima speranța că întoarcerea acasă a regizorului nu va avea nimic comun cu întoarcerea acasă a eroului filmului, dar și-a dat seama mai târziu că acest film era de fapt începutul unui adio adresat cinematografiei și vieții. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
interesantă în intenție, dacă tema coruperii politice n-ar fi fost compromisă prin depeizarea esopică proprie școlii moderne a filmului românesc, prin dramaturgie rudimentară și livresc abscons. Ca eroului din film căruia nu-i mai rămâne de ales decât sinuciderea, regizorul recurge exclusiv la exercițiul calofil de stil, somnolent, lipsit de reală tensiune, de viață și de adevăr. Notă bună, într-un film ce emană dureroasa tristețe a unui declin profesional, doar autorului anonim al pastișelor după pictura oficială a Epocii
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
debutat astfel în cinematografie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu, dr. Olimpiu Matichescu, Dumitru Anghelescu și Ion Tudor, precum și Vasile Popa (consilier de lupte). Regizor secund a fost Viorel Branea. Redactor muzical a fost Anca Ștefan. Operator filmări combinate a fost Alexandru David. Rolurile principale au fost distribuite mai multor actrițe tinere: Raluca Penu, Anca Sigartău, Tora Vasilescu, Catrinel Dumitrescu, Cecilia Bârbora, Carmen Trocan, Iulia
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
ai destrămării imperiilor și ai renașterii națiunilor ce-și reclamau imperios independența. Darie se maturizează pe parcursul acestei călătorii și ajunge cu bine în patrie, în timp ce Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități. Romanul a fost ecranizat în 1976 de regizorul Andrei Blaier într-un film intitulat "Prin cenușa imperiului", în care rolurile principale au fost interpretate de Gabriel Oseciuc (Darie) și Gheorghe Dinică (Diplomatul). Acțiunea romanului începe în toamna anului 1917 în Bucureștiul vremelnic ocupat de armatele germane și austro-ungare
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]