19,336 matches
-
adev? raț c? �n timpul Evului Mediu (mai ales �n perioadă domină? iei otomane) au avut loc numeroase migra? îi ale popoarelor balcanice ? i un flux de valahi din Macedonia ? i Albania spre �Dacia Traian? �, mul? i dintre ace? tia stabilindu? se �n ? ara Rom�neasc?. Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi stabilite cu precizie că av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�neasc?. Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi stabilite cu precizie că av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i rom�ni vie? uiau �n Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur? direc? ie, spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i rom�ni vie? uiau �n Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur? direc? ie, spre �Dacia Traian? �? Ce atrac? ie reprezentau pentru ei aceste ? inuturi �nc�ț au venit �ntr? un num? r at�ț de mare? Ele nu constituiau P
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie, spre �Dacia Traian? �? Ce atrac? ie reprezentau pentru ei aceste ? inuturi �nc�ț au venit �ntr? un num? r at�ț de mare? Ele nu constituiau P? m�ntul F? g?duin? ei, acolo a? tept�ndu? i iob? gia. Dac? rom�nii au intrat �n Transilvania numai �n secolele al XII-lea ? i al XIII-lea că p? stori nomazi migratori, �cum poate fi explicat misterul�, a? a cum �ntreab? ironic arheologul rom�n Vasile P�rvan, c? �rom�nii s? au �ntors �n acelea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uin? ei, acolo a? tept�ndu? i iob? gia. Dac? rom�nii au intrat �n Transilvania numai �n secolele al XII-lea ? i al XIII-lea că p? stori nomazi migratori, �cum poate fi explicat misterul�, a? a cum �ntreab? ironic arheologul rom�n Vasile P�rvan, c? �rom�nii s? au �ntors �n acelea? i locuri de unde fuseser? goni? i cu o mie de ani �n urm?? � �Nu po? i s? nu te �ntrebi, conținu? el, cum se face c? , dup? zece secole, au nimerit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
du? i iob? gia. Dac? rom�nii au intrat �n Transilvania numai �n secolele al XII-lea ? i al XIII-lea că p? stori nomazi migratori, �cum poate fi explicat misterul�, a? a cum �ntreab? ironic arheologul rom�n Vasile P�rvan, c? �rom�nii s? au �ntors �n acelea? i locuri de unde fuseser? goni? i cu o mie de ani �n urm?? � �Nu po? i s? nu te �ntrebi, conținu? el, cum se face c? , dup? zece secole, au nimerit �n exact acela? i loc? � Dac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de unde fuseser? goni? i cu o mie de ani �n urm?? � �Nu po? i s? nu te �ntrebi, conținu? el, cum se face c? , dup? zece secole, au nimerit �n exact acela? i loc? � Dac? accept? m teoria istoric? a infiltr? rîi rom�nilor, am putea �n? elege c? această trebuia s? aib? loc la grani? a sudic? a Transilvaniei cu Valahia, cum ar fi F? g?ra? ul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezen? a etnic? masiv? a rom�nilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi rom�nilor, am putea �n? elege c? această trebuia s? aib? loc la grani? a sudic? a Transilvaniei cu Valahia, cum ar fi F? g?ra? ul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezen? a etnic? masiv? a rom�nilor �n Carpa? îi Orientali. Cum de vorbe? te populă? ia rom�neasc? compact? din Maramure? un dialect aproape identic cu cel al rom�nilor din Basarabia? S?ar p? rea deci c? , brusc, prin secolele al XIV-lea sau al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
loc la grani? a sudic? a Transilvaniei cu Valahia, cum ar fi F? g?ra? ul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezen? a etnic? masiv? a rom�nilor �n Carpa? îi Orientali. Cum de vorbe? te populă? ia rom�neasc? compact? din Maramure? un dialect aproape identic cu cel al rom�nilor din Basarabia? S?ar p? rea deci c? , brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, rom�nii au ajuns s? fie majoritari (departe de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
F? g?ra? ul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezen? a etnic? masiv? a rom�nilor �n Carpa? îi Orientali. Cum de vorbe? te populă? ia rom�neasc? compact? din Maramure? un dialect aproape identic cu cel al rom�nilor din Basarabia? S?ar p? rea deci c? , brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, rom�nii au ajuns s? fie majoritari (departe de limitele provinciei române Dacia) �n Transilvania 211. Repet, este greu de explicat cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi Orientali. Cum de vorbe? te populă? ia rom�neasc? compact? din Maramure? un dialect aproape identic cu cel al rom�nilor din Basarabia? S?ar p? rea deci c? , brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, rom�nii au ajuns s? fie majoritari (departe de limitele provinciei române Dacia) �n Transilvania 211. Repet, este greu de explicat cum ar fi putut rom�nii s? se strecoare �ntr? un teritoriu bine stabilit al unei mari puteri medievale f? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
S?ar p? rea deci c? , brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, rom�nii au ajuns s? fie majoritari (departe de limitele provinciei române Dacia) �n Transilvania 211. Repet, este greu de explicat cum ar fi putut rom�nii s? se strecoare �ntr? un teritoriu bine stabilit al unei mari puteri medievale f? r? nici un decret oficial. ?i, venind dinspre sud, au str? b?țuț ? inuturile F? g?ra? ului ? i al Hunedoarei, conținu�ndu?? i drumul de? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
curmezi? ul Transilvaniei aproape f? r? s? li se acorde nici o aten? ie ? i alc? tuind majorit?? i compacte �n Carpa? îi Orientali, �n Maramure? , Bistri? a?N? s?ud (plus Bucovina ? i Moldova!) . ? i s? nu uit? m num? rul mare de rom�ni implică? i, fapt realizat la mai pu? în de un secol dup? sosirea lor �n secolul al XIII-lea. O asemenea teorie dep?? e?te limitele imagina? iei ? i pare s? fie lipsit? de orice precedent istoric. Dat fiind c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
probelor documentare, am putea spune c? ? i aceast? preten? ie este lipsit? de o baz? documentar? solid?. Aceste opinii s�nt sus? inute de majoritatea istoricilor, cu excep? ia celor maghiari, bulgari ? i ru? i (�n ciuda faptului c? prezen? a rom�nilor �n Transilvania nu este sprijinit? de dovezi documentare sigure timp de aproape o mie de ani), cum ar fi Leopold von Ranke ? i al? îi. Opiniile lui Hendrik van Loon s�nt revelatoare. Iat? ce scrie el despre ascensiunea Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nilor �n Transilvania nu este sprijinit? de dovezi documentare sigure timp de aproape o mie de ani), cum ar fi Leopold von Ranke ? i al? îi. Opiniile lui Hendrik van Loon s�nt revelatoare. Iat? ce scrie el despre ascensiunea Rom�niei moderne �n istoria să universal?: �(La �nceput a fost) antică provincie român? Dacia, care fusese izolat? de Imperiu �n secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, �n care oamenii au continuat s? vorbeasc? vechea limb? român? , spun�ndu?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoria să universal?: �(La �nceput a fost) antică provincie român? Dacia, care fusese izolat? de Imperiu �n secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, �n care oamenii au continuat s? vorbeasc? vechea limb? român? , spun�ndu?? i ? i acum rom�ni, ? ara lor fiind Rom�nia�212. Mai ales R. Roesler, �n lucrarea să Rum(nische Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare a populă? iei dace de c? tre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost) antică provincie român? Dacia, care fusese izolat? de Imperiu �n secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, �n care oamenii au continuat s? vorbeasc? vechea limb? român? , spun�ndu?? i ? i acum rom�ni, ? ara lor fiind Rom�nia�212. Mai ales R. Roesler, �n lucrarea să Rum(nische Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare a populă? iei dace de c? tre români, a fost cel care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? scrucea mileniului; c? �n 271 e.n. locuitorii s? au retras �n �ntregime (odat? cu legiunile) din Dacia ? i c? , prin urmare, descenden? îi acestora trebuie c? uta? i la sud de Dun? re. Dar exist? indicii foarte greu de contestat c? majoritatea rom�nilor fusese �ntotdeauna format? din agricultori sau p? stori (liberi) ? i c? ace? tia erau lega? i de p? m�nt. Rom�nii nu erau nomazi. Cum de au putut ei s? apar? din nou (că ?? răni) �n �Dacia Traian? � �ntr? un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebuie c? uta? i la sud de Dun? re. Dar exist? indicii foarte greu de contestat c? majoritatea rom�nilor fusese �ntotdeauna format? din agricultori sau p? stori (liberi) ? i c? ace? tia erau lega? i de p? m�nt. Rom�nii nu erau nomazi. Cum de au putut ei s? apar? din nou (că ?? răni) �n �Dacia Traian? � �ntr? un num? r at�ț de mare? �n lungile secole ale luptei lor pentru supravie? uire, rom�nii au fost nevoi? i s? se retrag
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tia erau lega? i de p? m�nt. Rom�nii nu erau nomazi. Cum de au putut ei s? apar? din nou (că ?? răni) �n �Dacia Traian? � �ntr? un num? r at�ț de mare? �n lungile secole ale luptei lor pentru supravie? uire, rom�nii au fost nevoi? i s? se retrag? �ntr? un na? ionalism spiritual care, dup? p? rerea lui Iorga, constituie una dintre emo? iile umane fundamentale. La un anumit nivel, cultura �nlocuie? te chiar ? i na? ionalismul. �n aceast? perioad? �ndelungat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au fost nevoi? i s? se retrag? �ntr? un na? ionalism spiritual care, dup? p? rerea lui Iorga, constituie una dintre emo? iile umane fundamentale. La un anumit nivel, cultura �nlocuie? te chiar ? i na? ionalismul. �n aceast? perioad? �ndelungat? , poporul rom�n a trecut prin mari suferin? e. �n Balcani, aceast? r? scruce a istoriei aflat? �ntre dou? continente ? i dou? lumi, mul? i al? i oameni au avut de suferit. Nu exist? alt loc cu care s? poat? fi comparat �n privin? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
suferin? e. �n Balcani, aceast? r? scruce a istoriei aflat? �ntre dou? continente ? i dou? lumi, mul? i al? i oameni au avut de suferit. Nu exist? alt loc cu care s? poat? fi comparat �n privin? a ororilor cu acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r? d?cîni�; sau, cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dou? lumi, mul? i al? i oameni au avut de suferit. Nu exist? alt loc cu care s? poat? fi comparat �n privin? a ororilor cu acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r? d?cîni�; sau, cel mai ilustrativ: �Nu? i da, Doamne, rom�nului c�ț poate s? duc?! � Popoarele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r? d?cîni�; sau, cel mai ilustrativ: �Nu? i da, Doamne, rom�nului c�ț poate s? duc?! � Popoarele supravie? uiesc prin lupt? , altele supun�ndu? se, iar unele reu? esc s? fac? ambele lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii rom�ni ? i unguri au degenerat �n atmosferă anilor 1937
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau, cel mai ilustrativ: �Nu? i da, Doamne, rom�nului c�ț poate s? duc?! � Popoarele supravie? uiesc prin lupt? , altele supun�ndu? se, iar unele reu? esc s? fac? ambele lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii rom�ni ? i unguri au degenerat �n atmosferă anilor 1937 ? i 1938. Fire? te c? Iorga a considerat presupunerile lui Dom�novszky privind originea rom�nilor drept �agresiuni ? tiin? ifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]