17,517 matches
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.798 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Bazinul Fizeșului și include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor, Stufărișurile de la Sic și Valea Legiilor. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.798 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Bazinul Fizeșului și include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor, Stufărișurile de la Sic și Valea Legiilor. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): rădașcă ("Lucanus cervus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), fluturele ochi de păun ("Saturnia pyri"), molia împărat ("Saturnia pavonia"). Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti (alun
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel: Reportaje
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel: Reportaje
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel: Reportaje
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Câmpia Careiului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Cherechiu, Curtuișeni, Diosig, Sălacea și Tarcea) și în cea sud-vestică a județului Satu Mare, pe teritoriile comunelor Andrid, Căuaș, Pir, Pișcolț, Santău și Tiream. Aceasta este străbătută de drumul național DN19 care leagă municipiul Oradea de Carei. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
străbătută de drumul național DN19 care leagă municipiul Oradea de Carei. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 23.597 hectare. Aria protejată se suprapune în cea mai mare parte Câmpiei Ierului (sit Natura 2000) și include
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 23.597 hectare. Aria protejată se suprapune în cea mai mare parte Câmpiei Ierului (sit Natura 2000) și include rezervațiile naturale: Dunele de nisip Foieni, Mlaștina Vermuș și Pădurea de frasini Urziceni. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 23.597 hectare. Aria protejată se suprapune în cea mai mare parte Câmpiei Ierului (sit Natura 2000) și include rezervațiile naturale: Dunele de nisip Foieni, Mlaștina Vermuș și Pădurea de frasini Urziceni. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest); ce
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile "Eurydema fieberi" și "Sternodontus obtusus"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturașul albastru cu puncte negre ("Maculinea teleius"). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, muzee, situri arheologice, arii protejate); astfel: Reportaje
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, muzee, situri arheologice, arii protejate); astfel: Reportaje
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
p...da cu carul și sunt iubitul tău? D.G.: Păi dacă nu vrei să fii al meu... I.N.: Pe veci... D.G.: Ce vrei să face u cu tine, dacă tu nu vrei?! I.N.: Peste 10 ani mă lași în casa sit e duci la f...ț! D.G.: Ei, na! Peste 5... Nu peste 10! I.N.: Peste 10 e prea mult, mmm? D.G.: Mda. I.N.: Peste 10 să zic că ai mai putea... D.G.: Daca as mai putea! I.N.: Da, da și
DOSAR PROXENETISM. STENOGRAME în dosarul prostituției cu asistente TV by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102334_a_103626]
-
Cultura? Răspunsul este la fel de simplu și de un minim bun simț: - clădiri de Patrimoniu pentru reabilitarea cărora nu sunt bani... - muzee naționale închise, ale căror exponate (piese înscrise în Patrimoniu) stau depuse în subsoluri, pentru reabilitarea cărora, nu sunt bani... - situri arheologice unice în lume sunt distruse de natură și jefuite sistematic, pentru securizarea și refacerea cărora, nu sunt bani... - un nou Cod al Patrimoniului pe care l-am cerut și la care se lucra deja, dar care nu i-a
Acuzații GRAVE pentru Corina Șuteu. Un ministru a răbufnit by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102830_a_104122]
-
nu sunt bani... - un nou Cod al Patrimoniului pe care l-am cerut și la care se lucra deja, dar care nu i-a interesat pe catastrofalii tehnocrați Alexandrescu și Suteu... - reglementarea strictă a utilizării detectoarelor de metale în incinta sit-urilor arheologice de Patrimoniu, la care se lucra, dar care nu interesa cele două catastrofe, puse în mod eronat la Ministerul Culturii... etc... etc... etc... Deci, este absolut logic că tovarășa, (căci doamna nu pot să-i spun) Corina Suteu
Acuzații GRAVE pentru Corina Șuteu. Un ministru a răbufnit by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102830_a_104122]
-
bunurilor din domeniul public nu au fost incluse toate zăcămintele confirmate, existând zăcăminte care nu au fost inventariate. "Nu au fost luate toate măsurile pentru a se evita derularea de operațiuni petroliere pe terenuri pe care se află amplasamente cu situri arheologice, rezervații naturale sau perimetre de protecție hidrologică. S-a mai constatat un grad redus de realizare a lucrărilor asumate de titulari, atât din punct de vedere valoric, cât și fizic, întrucât participanții la apel au tendința de a prezența
Curtea de Conturi: ANRM a stabilit incorect prețul de referință al gazelor () [Corola-website/Journalistic/103845_a_105137]
-
se purtau discuții politice, se încheiau tranzacții comerciale, se făceau judecăți de către magistratul care administra justiția și același lucru se petrecea în interiorul basilicii pe timp de vreme proastă. Rezervația arheologică Porolissum este unul dintre cele mai mari și bine păstrate situri arheologice din România. Acest centru militar de graniță a fost stabilit în anul 106, de împăratul roman Traian, pentru a apăra trecerea principală dinspre Munții Carpați (Meseș) spre Dacia Porolissensis. După câteva zeci de ani, Porolissum a evoluat într-un
Sălaj: Descoperire importantă în fostul oraș roman Porolissum () [Corola-website/Journalistic/104863_a_106155]
-
Această cea mai veche dovadă a existenței cancerului în registrul fosil uman a fost descoperită în peștera Swartkrans din situl paleoantropologic de la Cradle (lângă Johannesburg, Africa de Sud) aflat pe lista Patrimoniului Mondial al Umanității întocmită de UNESCO, de către o echipă internațională de oameni de știință care au publicat un studiu despre respectiva descoperire în revista 'South African Journal of Science', citată
Descoperire șocantă la o fosilă de hominid veche de 1,7 milioane de ani by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104884_a_106176]
-
set de obiective și planuri. În 2005, fondatorul CNN și magnatul media Ted Turner, în timpul unei vizite în Coreea de nord, a spus că va sprijini financiar orice planuri de a transforma DMZ într-un parc al păcii și un sit al patrimoniului Mondial protejat de ONU. În septembrie 2011, Coreea de Sud a depus un formular de nominalizare la Man and the Biosphere Programme (MAB) de pe lângă UNESCO pentru desemnarea a 435 km² din partea de sud a DMZ, la sud de linia de
Zona demilitarizată coreeană () [Corola-website/Science/334502_a_335831]
-
2011-2014 a fost reconstruită pe vechiul amplasament una din clădirile ce a făcut parte din ansamblul curții domnești și s-a refăcut o parte din grădinile curții prin intermediul proiectului european „Ansamblul monument istoric Biserica «Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul» și Situl Arheologic Zona Curților Domnești- Vaslui. Restaurare, consolidare și valorificare turistică”.
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
abandonului școlar şi accesul direct la resurse educaţionale. Primăria Capitale în parteneriat cu ONG-uri de profil pot iniția programe de alfabetizare pentru persoanele care au părăsit timpuriu școala și să asigure infrastructură necesară unui proces educațional de calitate", a declarat Gabriela Firea. De asemenea, Centrul de Proiecte și Programe Educaționale și Sportive
Gabriela Firea: Primăria trebuie să acorde subvenții la chiria studenților care nu găsesc loc în cămine by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103017_a_104309]