18,503 matches
-
în perioada 1973-1975. Au fost livrate 131 de vagoane. T4R dispune de 20 locuri pe scaune și 77 locuri în picioare. Pentru perioadele cu cerere mare, de regulă sunt cuplate în tandem, iar în rest este trimis doar un singur vagon (solo). În 1998 a fost demarat un program de modernizare a tramvaielor Tatra, rezultatul fiind folosirea boghiurilor de la 2 vagoane T4R ca bază pentru un tramvai nou. Primele 2 exemplare aveau câte 2 posturi de conducere (V2S-T), următoarele având un
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
picioare. Pentru perioadele cu cerere mare, de regulă sunt cuplate în tandem, iar în rest este trimis doar un singur vagon (solo). În 1998 a fost demarat un program de modernizare a tramvaielor Tatra, rezultatul fiind folosirea boghiurilor de la 2 vagoane T4R ca bază pentru un tramvai nou. Primele 2 exemplare aveau câte 2 posturi de conducere (V2S-T), următoarele având un singur post (V2A-T). Planul inițial prevedea transformarea a 126 de vagoane Tatra în 63 de rame Bucur. Până în noiembrie 2008
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
a tramvaielor Tatra, rezultatul fiind folosirea boghiurilor de la 2 vagoane T4R ca bază pentru un tramvai nou. Primele 2 exemplare aveau câte 2 posturi de conducere (V2S-T), următoarele având un singur post (V2A-T). Planul inițial prevedea transformarea a 126 de vagoane Tatra în 63 de rame Bucur. Până în noiembrie 2008, au fost produse 11 tramvaie Bucur, continuarea proiectului fiind neclară. Primul tramvai românesc dublu-articulat - V3A-ul - a fost construit de Uzina de Reparații ,Atelierele Centrale" (URAC) în anul 1973, având la bază
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
în 63 de rame Bucur. Până în noiembrie 2008, au fost produse 11 tramvaie Bucur, continuarea proiectului fiind neclară. Primul tramvai românesc dublu-articulat - V3A-ul - a fost construit de Uzina de Reparații ,Atelierele Centrale" (URAC) în anul 1973, având la bază un vagon LHB livrat pe comandă. Au fost construite până în 1990 pentru București, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța (modelul V3A-C, pentru tensiunea de 825 V c.c.), Oradea, Ploiești, iar în 1991 pentru Botoșani. Primul proiect de modernizare a parcului de tramvaie de după
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
comandă. Au fost construite până în 1990 pentru București, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța (modelul V3A-C, pentru tensiunea de 825 V c.c.), Oradea, Ploiești, iar în 1991 pentru Botoșani. Primul proiect de modernizare a parcului de tramvaie de după 1989 prevedea modernizarea vagoanelor V3A (produse la URAC între 1973 și 1990). Astfel, prin modificarea proiectului inițial, a fost construit, în anul 1993 primul V3A-93 la URAC, ce a înlocuit vechiul V3A, preluându-i și numărul de inventar. Între anii 2004 și 2006 au
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
de tensiune continuă produse de firma Hollec din Olanda, fiind primele tramvaie ce permiteau și frânare recuperativă din dotarea RATB. Au fost denumite V3A-H. Celelalte 10 tramvaie sunt V3A-93M au fost înzestrate cu sistemul clasic de acționare (reostatică), mai puțin vagonul #246 pe care s-a experimentat un alt model de variator de tensiune, dovedit nefiabil în timp (ulterior vagonul a fost modificat pentru acționare resotatică). În vederea continuării modernizării parcului, în 2006 a fost construit primul V3A-93-CH-PPC (CH = chopper, PPC = podea
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
RATB. Au fost denumite V3A-H. Celelalte 10 tramvaie sunt V3A-93M au fost înzestrate cu sistemul clasic de acționare (reostatică), mai puțin vagonul #246 pe care s-a experimentat un alt model de variator de tensiune, dovedit nefiabil în timp (ulterior vagonul a fost modificat pentru acționare resotatică). În vederea continuării modernizării parcului, în 2006 a fost construit primul V3A-93-CH-PPC (CH = chopper, PPC = podea parțial coborâtă). Pe lângă designul modificat și prezența podelei coborâte în secțiunea C, vagoanele de acest tip constituie prima serie
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
tensiune, dovedit nefiabil în timp (ulterior vagonul a fost modificat pentru acționare resotatică). În vederea continuării modernizării parcului, în 2006 a fost construit primul V3A-93-CH-PPC (CH = chopper, PPC = podea parțial coborâtă). Pe lângă designul modificat și prezența podelei coborâte în secțiunea C, vagoanele de acest tip constituie prima serie mare de tramvaie echipate cu ,chopper" (variator de tensiune continuă). Începând cu 2006 au fost înlocuite ultimele tramvaie V3A rămase cu V3A-93-CH-PPC, apoi s-a trecut la casarea V2A-urilor și înlocuirea lor tot cu
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
V3A rămase cu V3A-93-CH-PPC, apoi s-a trecut la casarea V2A-urilor și înlocuirea lor tot cu V3A-93-CH-PPC, în vedere creșterii capacității de transport și a reducerii costurilor de funcționare. În anul 2008, ca urmare a scadenței la reparație capitală a vagonului V3A-H #205 și pe fondul lipsei de piese pentru echipamentele acestuia, s-a luat hotărârea înlocuirii complete a motoarelor și echipamentelor de acționare. Astfel, vagonul a fost dotat cu două motoare asincrone trifazate de curent alternativ, cu o putere nominală
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
reducerii costurilor de funcționare. În anul 2008, ca urmare a scadenței la reparație capitală a vagonului V3A-H #205 și pe fondul lipsei de piese pentru echipamentele acestuia, s-a luat hotărârea înlocuirii complete a motoarelor și echipamentelor de acționare. Astfel, vagonul a fost dotat cu două motoare asincrone trifazate de curent alternativ, cu o putere nominală de 240 kW fiecare și cu invertor (rețeaua de alimentare furnizează curent continuu), ce servește și ca variator de tensiune pentru reglarea turației motoarelor. În
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
liniile 14, 15, 21, 23, 27, 40 (linii ce deserveau zone industriale puternice la acea vreme) și mai rar pe linia 41, în prima parte a anilor '90. Acestea erau cuplate asemeni tramvaielor Tatra T4, comanda fiind făcută de la primul vagon, însă în cazul defectării primului vagon, acesta putea fi împins de vagonul al doilea, necesitând însă ca vatmanul să treacă la bordul celui de al doilea vagon. S-a renunțat la aceasta cuplare datorită vitezelor de deplasare oarecum scăzute, scăderii
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
40 (linii ce deserveau zone industriale puternice la acea vreme) și mai rar pe linia 41, în prima parte a anilor '90. Acestea erau cuplate asemeni tramvaielor Tatra T4, comanda fiind făcută de la primul vagon, însă în cazul defectării primului vagon, acesta putea fi împins de vagonul al doilea, necesitând însă ca vatmanul să treacă la bordul celui de al doilea vagon. S-a renunțat la aceasta cuplare datorită vitezelor de deplasare oarecum scăzute, scăderii numărului de tramvaie active, precum și datorită
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
puternice la acea vreme) și mai rar pe linia 41, în prima parte a anilor '90. Acestea erau cuplate asemeni tramvaielor Tatra T4, comanda fiind făcută de la primul vagon, însă în cazul defectării primului vagon, acesta putea fi împins de vagonul al doilea, necesitând însă ca vatmanul să treacă la bordul celui de al doilea vagon. S-a renunțat la aceasta cuplare datorită vitezelor de deplasare oarecum scăzute, scăderii numărului de tramvaie active, precum și datorită micșorării numărului de călători în anii
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
90. Acestea erau cuplate asemeni tramvaielor Tatra T4, comanda fiind făcută de la primul vagon, însă în cazul defectării primului vagon, acesta putea fi împins de vagonul al doilea, necesitând însă ca vatmanul să treacă la bordul celui de al doilea vagon. S-a renunțat la aceasta cuplare datorită vitezelor de deplasare oarecum scăzute, scăderii numărului de tramvaie active, precum și datorită micșorării numărului de călători în anii '90, optându-se pentru un interval de succedare mai mic între 2 vehicule. Tramvaiul Bucur
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
și 1984. Modificarea a presupus montarea de uși pe ambele părți, existența a două cabine de conducere, două pantografe și montarea a două perechi de echipamente de acționare (controllere, contactoare și rezistențe). Din aceeași cauză, au fost construite și 8 vagoane simplu-articulate V2A-2S cu aceleași caracteristici (numerele #4037 - #4044), în anul 1982, acestea circulând până în anul 1987 aproape exclusiv pe linia 41. Dintre cele 8 tramvaie V3A-2S, două au fost casate și înlocuite cu V3A-93, celelalte 6 fiind înlocuite în perioada
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
calcul reconstruirea lor asemeni tramvaiului V3A-93 ( sub format V2A-93). S-a făcut un proiect și un test cu un V3A 93 scurtat în V2A ,însă probabil că nu s-a considerat ca fiind rentabilă și economică construirea de astfel de vagoane și prin urmare s-a renunțat. Acestea au circulat până la retragerea din circulație preponderent neschimbate ( excepție fiind scoaterea calandrului farurilor, specific V3A și V2A anilor 80 și prima parte a anilor 90, și diferitele revopsiri sau/și colantări cu reclame
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
65/m4.65 au fost aduse la mâna a doua din München între anii 1993 și 1997. Majoritatea tramvaielor de acest tip au fost casate sau retrase în anul 2007. Ultimul cuplu M/m4.65 rămas a fost transformat în vagon de spălat linia și domiciliază la Depoul Secției Linii, iar mai multe vagoane M5.65 sunt folosite pentru manevră și transport tehnologic. Aceste tramvaie au fost echipate cu boghiurile de la tramvaiele EP-V3A între anii 1999 și 2001 rezultate după retragerea
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
anii 1993 și 1997. Majoritatea tramvaielor de acest tip au fost casate sau retrase în anul 2007. Ultimul cuplu M/m4.65 rămas a fost transformat în vagon de spălat linia și domiciliază la Depoul Secției Linii, iar mai multe vagoane M5.65 sunt folosite pentru manevră și transport tehnologic. Aceste tramvaie au fost echipate cu boghiurile de la tramvaiele EP-V3A între anii 1999 și 2001 rezultate după retragerea din circulație și casarea acestora, deoarece boghiurile originale au fost deteriorate de starea
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
Ultimul tramvai de acest tip este folosit ocazional ca vagon-cofetărie, vagon-teatru etc. Aceste tramvaie au fost de fapt vechile tramvaie EP din anii '50, modernizate cu componente și sistem V3A. Nu au fost tramvaie articulate ci au fost în formatul vagon motor cu vagon remorcă. Aceste modificări s-au făcut între anii 1976 și 1982, fiind modificate în total 172 garnituri. Erau echipate cu boghiurile motoare de V3A, și motoarele tot de la V3A. Aceste vehicule au circulat numai în București. Au
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
acest tip este folosit ocazional ca vagon-cofetărie, vagon-teatru etc. Aceste tramvaie au fost de fapt vechile tramvaie EP din anii '50, modernizate cu componente și sistem V3A. Nu au fost tramvaie articulate ci au fost în formatul vagon motor cu vagon remorcă. Aceste modificări s-au făcut între anii 1976 și 1982, fiind modificate în total 172 garnituri. Erau echipate cu boghiurile motoare de V3A, și motoarele tot de la V3A. Aceste vehicule au circulat numai în București. Au existat și variante
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
modificări s-au făcut între anii 1976 și 1982, fiind modificate în total 172 garnituri. Erau echipate cu boghiurile motoare de V3A, și motoarele tot de la V3A. Aceste vehicule au circulat numai în București. Au existat și variante cu un vagon motor și 2 remorci între anii 1989 și 1992, însă această soluție a fost abandonată, datorită multiplelor dezavantaje (vagon motor suprasolicitat și risc ridicat de deraiere a remorcilor, în special datorită stării precare a liniilor din acea perioadă). Au circulat
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
motoare de V3A, și motoarele tot de la V3A. Aceste vehicule au circulat numai în București. Au existat și variante cu un vagon motor și 2 remorci între anii 1989 și 1992, însă această soluție a fost abandonată, datorită multiplelor dezavantaje (vagon motor suprasolicitat și risc ridicat de deraiere a remorcilor, în special datorită stării precare a liniilor din acea perioadă). Au circulat până în iunie 2000, când au fost definitiv retrase din circulație din serviciul călători și multe din ele casate, datorită
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
în special datorită stării precare a liniilor din acea perioadă). Au circulat până în iunie 2000, când au fost definitiv retrase din circulație din serviciul călători și multe din ele casate, datorită stării precare a acestora. Numerotarea lor era oarecum interesantă: Vagon motor - Vagon remorcă: 60**- 62** și 61**-63** (numai până la 6172 - 6372). Multe din boghiurile rezultate in urma casărilor s-au montat pe tramvaiele Rathgeber, întrucat boghiurile acestora din urmă se uzaseră și nu existau piese de schimb, aceasta modificare
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
datorită stării precare a liniilor din acea perioadă). Au circulat până în iunie 2000, când au fost definitiv retrase din circulație din serviciul călători și multe din ele casate, datorită stării precare a acestora. Numerotarea lor era oarecum interesantă: Vagon motor - Vagon remorcă: 60**- 62** și 61**-63** (numai până la 6172 - 6372). Multe din boghiurile rezultate in urma casărilor s-au montat pe tramvaiele Rathgeber, întrucat boghiurile acestora din urmă se uzaseră și nu existau piese de schimb, aceasta modificare permițând utilizarea
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
sunt utilizate numai ca tramvaie utilitare. În URAC și în unele depouri încă se mai află epavele unor astfel de tramvaie, uneori chiar garnituri Motor+Remorcă, ce urmează a fi probabil restaurate ca vehicule de muzeu. De menționat că un vagon motor #6026 și o remorcă au fost trimise la Timișoara spre a fi restaurate. Din acest tip de Tramvai, pe lângă tramvaie de transport tehnologic, au mai fost fabricate și alte utilitare derivate. Remorcile au fost în mare majoritate casate, cele
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]