179,770 matches
-
2000, 40 de grade, cea mai scăzută în ianuarie 1976, -20. De la 1 mai la 1 octombrie vremea este caldă. Prima zăpadă vine, în general, la mijlocul lui noiembrie, ultima lui martie. Precipitațiile sunt similare cu media României, 864 mm medie anuală. Vânturi sunt puține datorită reliefului de deal. Pârâul Bizdidel are de obicei un debit foarte mic (se poate trece pe bolovăni), dar se transformă în viitura deseori după ploi. Floră e tipică Subcarpaților. Satul arată vară că o grădină enormă
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Săbiești, la est cu comună Cojasca, la sud-est cu satul Ghimpați, la sud cu orașul Răcari iar la vest cu localitatea Mavrodin, de toate aceste localități fiind despărit prin hotare convenționale. Cursurile de apă de pe teritoriu localității sunt: Temperatura medie anuală este de 10C Cantitatea medie de precipitații anuale este de 600 de mm. Umiditatea relativă medie este de 70% Vânturile dominante sunt Crivatul și Austrul. Un vânt mai puțin însemnat este Băltărețul, care bate din spre regiunea bălților Dunării și
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
cu satul Ghimpați, la sud cu orașul Răcari iar la vest cu localitatea Mavrodin, de toate aceste localități fiind despărit prin hotare convenționale. Cursurile de apă de pe teritoriu localității sunt: Temperatura medie anuală este de 10C Cantitatea medie de precipitații anuale este de 600 de mm. Umiditatea relativă medie este de 70% Vânturile dominante sunt Crivatul și Austrul. Un vânt mai puțin însemnat este Băltărețul, care bate din spre regiunea bălților Dunării și care, de obicei, anunță venirea primăverii. Brumă cade
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
temperat continentale de tranziție, la întrepătrunderea influențelor continentale estice cu influențele oceanice vestice și submediteraneene. Invaziile de aer continental sunt mai frecvente iarna decât vara, accentuând fenomenul de secetă și diferențele de temperatură dintre iarnă și vara. Cantitatea de precipitații anuale este de 610 l/mp. Tipurile de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
Șiretului și este străbătuta de șoseaua națională DN25, care leagă Galațiul de Tecuci. Comună Tudor Vladimirescu are o suprafață de 5404 ha și 6000 locuitori. Climatul comunei are un caracter temperat caracterizat prin veri călduroase și ierni geroase.Temperatura medie anuală este 10,4 grade C, cu un maxim mediu în iulie între 22,4.o C și cu un minim mediu în ianuarie de -3,5 o C.Precipitațiile medii anuale au o valoare de 400 mm, regimul ploilor fiind
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
caracterizat prin veri călduroase și ierni geroase.Temperatura medie anuală este 10,4 grade C, cu un maxim mediu în iulie între 22,4.o C și cu un minim mediu în ianuarie de -3,5 o C.Precipitațiile medii anuale au o valoare de 400 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, cele mai mari cantități căzând în lunile mai - iunie iar cele mai mici cantități căzând iarnă în lunile ianuarie-februarie.Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-est respectiv
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
până la locuințe. În trecut, apa râului Olănești a fost folosită pentru a pune în mișcare pietrele morilor, a pivelor și fierăstraielor. Așezată în regiunea de dealuri și înconjurată de pădure, comuna Paușești-Măglași se încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 2,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Climă este temperat-continentală, specifică zonei subcarpatice, cu temperaturi medii anuale de 9,5° C. Dată medie a primului îngheț este 20 octombrie, iar cea a ultimului îngheț 15 aprilie, durata intervalului fără îngheț fiind de 120 de zile. Media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 650 - 700 mm, cu un
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
confesionala. Climă este temperat-continentală, specifică zonei subcarpatice, cu temperaturi medii anuale de 9,5° C. Dată medie a primului îngheț este 20 octombrie, iar cea a ultimului îngheț 15 aprilie, durata intervalului fără îngheț fiind de 120 de zile. Media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 650 - 700 mm, cu un maxim de 900 mm în luna iunie. Floră este de tip eurasiatic, zona căreia îi aparține, aflându-se în regiunea eurosiberiana, la interferență provinciei daco-ilirice cu provincia central-europeană est carpatica
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
în special altitudine) și de orientarea rețelei hidrografice. Astfel în partea de sud, cea mai joasă- zona în care se încadrează și comuna Independența - valorile climatice sunt întotdeauna ceva mai mari decât în restul teritoriului. Precipitațiile lunare, pe anotimpuri și anuale înregistrează fluctuații uneori impresionante constituind, și acestea, dovezi ale climei continentale. Cantitatea maximă căzută în 24 de ore a fost de 122,0 mm la Independență, în 26 iunie 1935. Verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
7 km) de Buzău (84 km). Climatul este continental de stepă, cu veri călduroase (temperatura medie 22-23 °C) și diferențe mari de la zi la noapte. Iernile sunt relativ reci, vânturile sunt predominente iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind Crivățul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11 °C precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an. Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
și Hilița. Comuna Costuleni este situată în sud-estul județului, pe malul drept al râului Jijia. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei de la Albița. Clima comunei Costuleni este temperat continentală, temperatura medie anuală fiind de 9,8 °C,temperatura medie a lunii ianuarie este de -3,7 °C si a lunii iulie de 20,8 °C. Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori cuprinse între 84,1% în luna ianuarie și 64
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9C și 10C, având un maxim în luna ianuarie de sub 4C. Aceste valori dau amplitudine termică anuală de peste 25C, ceea ce demonstrează existența unui continentalism foarte accentuat. Același caracter puternic continental este dat și de valorile temperaturilor extreme
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9C și 10C, având un maxim în luna ianuarie de sub 4C. Aceste valori dau amplitudine termică anuală de peste 25C, ceea ce demonstrează existența unui continentalism foarte accentuat. Același caracter puternic continental este dat și de valorile temperaturilor extreme, maximele absolute depășind +38C, iar temperaturile minime ajungând și până la -36C, chiar -38C. Precipitațiile sunt relativ reduse, valoarea medie anuală
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
anuală de peste 25C, ceea ce demonstrează existența unui continentalism foarte accentuat. Același caracter puternic continental este dat și de valorile temperaturilor extreme, maximele absolute depășind +38C, iar temperaturile minime ajungând și până la -36C, chiar -38C. Precipitațiile sunt relativ reduse, valoarea medie anuală fiind între 450 ml - 500 ml/m și au un caracter neuniform, cele mai mari cantități căzând în luna iunie (60 - 70 ml/m, în medie), iar cele mai mici în lunile februarie - martie (20 - 25 ml/m, în medie
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
La echinocțiile de primăvară și de toamnă unghiul format de razele solare cu suprafețele orizontale ale rliefului are o valoare de 43°02'- deci încălzirea aerului de deasupra este moderată. În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestică aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (după mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atâtea grade mai
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
poziția latitudinala a comunei și de dinamică maselor de aer care circulă pe deasupra teritoriului de la est de Carpați, circulația care produce o anumita înourare a cerului, durata de strălucire a Soarelui pe cer are aici o valoare de 1900 ore anual (circa 43 % din durata anuală posibilă), cu un maxim în perioada caldă a anului (circa 1450 ore) și un minim în perioada rece a anului (500-550 ore).cu alte cuvinte la Dobrovăț se pot înființa panouri solare de captare a
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de dinamică maselor de aer care circulă pe deasupra teritoriului de la est de Carpați, circulația care produce o anumita înourare a cerului, durata de strălucire a Soarelui pe cer are aici o valoare de 1900 ore anual (circa 43 % din durata anuală posibilă), cu un maxim în perioada caldă a anului (circa 1450 ore) și un minim în perioada rece a anului (500-550 ore).cu alte cuvinte la Dobrovăț se pot înființa panouri solare de captare a energiei termice naturale. Temperatura aerului
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
în perioada caldă a anului (circa 1450 ore) și un minim în perioada rece a anului (500-550 ore).cu alte cuvinte la Dobrovăț se pot înființa panouri solare de captare a energiei termice naturale. Temperatura aerului are o valoare medie anuală de 8,5-9°, cu un maxim mediu în luna iulie (19,5 °C) și un minim mediu în luna ianuarie (- 3,5 °C). Temperatura cea mai ridicată a aerului a atins +38 °C (în ziua de 10 august 1951), iar
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
De aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei se pot construi centrale eoliene (mori de vânt) Furtunile mari (vară) și viscolele puternice (iarnă) au frecvență și intensitate reduse. Precipitațiile atmosferice au o cantitate medie de 550-650 mm anual, cu un maxim în luna iunie (96 mm) și un minim în luna martie (28,3 mm). Ploile torențiale sunt frecvente spre sfârșitul primăverii și în lunile de vară. Astfel, în luna iulie 1969 a căzut la Dobrovăț o cantitate
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a fost sărac în precipitații pentru aproape întreaga țară, deficitul minim de umiditate din sol fiind de 2000 m³ /hectar. Este considerat cel mai secetos an din întreg secolul nostru (în sens meteorologic) pentru că au căzut numai 76 % din precipitațiile anuale (477,1 mm față de 638 mm media pe țară). Aria cu cel mai mare deficit de umiditate în sol, de peste 400 m³/hectar a cuprins aproape întregul Podiș Moldovenesc, unde este situată și localitatea Dobrovăț. Intensitatea mai mare a secetei
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
agricolă. Soluri acide prezente în partea de vest a satului Muncelul de Sus. Climă: temperat-continentală cu influențe din estul continentului. Temperaturile medii în lunile iulie-august sunt de 19,9 °C, iar în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat pe teritoriul satului sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai primăvară. Precipitațiile: au valoare medie anuală de 511mm. Ape: Pârâul Dragă, ce izvorăște din partea de nord a satului, din punctul numit Țărincuță, iar debitul îi crește de la budăile de pe Dragă Mică și Dragă Mare, precum și de la Șipot. Apoi se îndreaptă spre est ajungând în partea de
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]