17,675 matches
-
din piatră, foarte deteriorat, iar aproape de locul numit La Bulgari am descoperit lame din silex cenușiu. Explicația poate fi următoarea: ori asemenea obiecte au fost aduse din așezarea neolitică de la Tămășeni în decursul timpului, ori prin apropiere se află o așezare similară celei de la Tămășeni neidentificată. Mai credem că e imposibil ca la o asemenea cantitate și varietate de material arheologic, risipit pe o arie de peste 20 ha, să nu existe în zonă și o necropolă, desigur în apropierea ei și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celei de la Tămășeni neidentificată. Mai credem că e imposibil ca la o asemenea cantitate și varietate de material arheologic, risipit pe o arie de peste 20 ha, să nu existe în zonă și o necropolă, desigur în apropierea ei și o așezare, ce ar putea fi relevate dacă se va proceda la cercetări arheologice sistematice și nu ne vom mulțumi doar cu cercetări de suprafață, ca până acum. Pentru arheologi, în perspectiva unor eventuale cercetări în zonă, semnalăm o situație curioasă și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
De asemenea, nu a rezultat nici un fel de inventar sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai târziu situația, considera că mormintele fără inventar și cu orientări diverse pot fi atribuite unor așezări din secolele V-VII, perioadei de început a creștinismului în zona noastră, respectiv sudul Moldovei, când nu se mai îngăduiau practicile păgâne de depunere în mormânt a anumitor obiecte, așa cum se întâlnesc în necropolele din perioadele anterioare. Ar mai fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
angajați la această muncă, inclusiv a inginerului, neavizați de importanța și valoarea istorică a acestor vestigii. Au fost recuperate și adunate, mai târziu, bucăți mai mari și mai mici, din studiul cărora ne-am putut da seama că aparțin unei așezări ce a ființat în secolele III-IV, încadrându-se în cultura Sântana de Mureș. Cele mai multe vase au fost de producție locală, predominând acelea de culoare cenușie și cu nuanțe spre negru, existând însă și fragmente de culoare gălbuie. Multe sunt ornate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai sus, deci asemănătoare celor de pe Casadie. De altfel, distanța dintre cele două puncte nu poate fi mai mare de 600-700 m. S-au aflat, pe lângă fragmente ceramice, și numeroase bucăți de chirpic de la locuințe sau de la vetrele de foc. Așezarea pare să fi fost răvășită în urma lucrărilor de grădinărie din perioada interbelică și de mai târziu; o necropolă contemporană așezării este posibil să se afle, dacă ținem seama de faptul că un craniu a fost văzut de autorul cărții în preajma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
600-700 m. S-au aflat, pe lângă fragmente ceramice, și numeroase bucăți de chirpic de la locuințe sau de la vetrele de foc. Așezarea pare să fi fost răvășită în urma lucrărilor de grădinărie din perioada interbelică și de mai târziu; o necropolă contemporană așezării este posibil să se afle, dacă ținem seama de faptul că un craniu a fost văzut de autorul cărții în preajma unui canal de irigații prin anii ´70. - Tămășeni, în punctul numit de localnici Dealul Bisericii, în realitate o proeminență naturală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare de fragmente ceramice de factură și tipologie Dridu, resturi ce suprapun numeroase urme din epoca neolitică, ceramică, fragmente de idoli și unelte din piatră, ce se circumscriu culturilor Criș și aspectului Stoicani-Aldeni, prin factura pastei și decorul de pe ceramică, așezare încă necercetată sistematic. Iată locuri, aproape compacte, din punct de vedere teritorial, pe care se întâlnesc vestigii materiale ale acestei culturi, este vorba de cultura Dridu, considerată de către specialiști ca având „legături directe cu aspectele culturale de caracter provincial-romanic, atestate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezultatele cercetării: pe un grind, din dreptul Torceștilor, „din loc în loc se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse din epoca feudală timpurie, sec. VIII-IX”, adică aceea de care ne ocupăm acum. Din afirmațiile de până acum a rezultat și faptul că autorul a făcut numeroase cercetări de teren, în urma cărora au fost colectate numeroase artefacte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele monetare. Raritatea și precaritatea știrilor oferite de sursele arheologice, pentru această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și expuse pericolelor, determinând refugierea oamenilor cu avutul lor în pădurile mari (numeroase documente și izvoare narative consemnează fenomenul), dar, imediat ce pericolul trecea și se îndepărta, oamenii reveneau pe vechile lor vetre. Așadar, nu suntem primii care facem constatarea că așezările de aici sunt prea puțin cercetate, cunoscute și prezentate ca exemple cu bogat trecut istoric în multe din studiile dedicate domeniului sătesc, comparativ cu așezări din zone mai intens și mai amănunțit investigate. De aici rezultă impresia de „pete albe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndepărta, oamenii reveneau pe vechile lor vetre. Așadar, nu suntem primii care facem constatarea că așezările de aici sunt prea puțin cercetate, cunoscute și prezentate ca exemple cu bogat trecut istoric în multe din studiile dedicate domeniului sătesc, comparativ cu așezări din zone mai intens și mai amănunțit investigate. De aici rezultă impresia de „pete albe” pe harta ce înfățișează sudul Moldovei. O mai minuțioasă cercetare a zonei, urmată de o riguroasă repertorizare și o cartare pe măsură ar schimba impresia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană în domeniul dreptului, implicit al vieții social-economice sătești, ca și termenii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zone folosite ca loc de țarină pentru semănături, grădini, vii și livezi; -aceleași limite zonale acoperite cu păduri, fânețe, imașuri, mlăjet etc., implicit interese și preocupări comune ori similare pentru apărarea, păstrarea și valorificarea resurselor economice de către locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste caracteristici se constituie în premise din care se poate trage concluzia că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia înțeleaptă și inspirată a marelui savant
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care, în vechime, pe direcția zonei noastre, ajungea pe unde se va fixa mai târziu hotarul dintre Moldova și Țara Românească. Și aici, printre satele cu vechime și limite teritoriale stabilite înainte de întemeierile statale medievale, domnia a atribuit locuri pentru așezarea unor grupuri de oameni, de regulă în frunte cu slujitori domnești. Și pentru acestea este evidentă lipsa aplicării cerințelor preconizate prin procedeul însorăririlor. Astfel de sate au fost: Țigăneii de lângă Bârlovița și Siret, Dimaciul, Dumbrăvița, Cracul, Poiana Sasului, Siminoacele, Movilenii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
infinitul ți-e deschis înainte”, câmpia neopunând nici un fel de zăgaz spre visare și speranță de împlinire. Se va înțelege de ce istoria comunităților umane de pe asemenea locuri prezintă interes sub multiple aspecte. Important ni se pare, în primul rând, numele așezării întrucât provine, indubitabil, de la un apelativ onomastic umbrar, cu varianta umbrea, derivate ale cuvântului latin umbră, sugerându-ne și prin acest aspect vechimea comunității umane, care a preluat, purtat și păstrat un astfel de nume. Antroponimul, o raritate, se întâlnește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
leagă numele satului de specificul comunității, care își avea casele în cuiburi (grupări) dispersate pe sub poalele întinsei păduri din lunca Bârladului, pe fruntea terasei de vest a râului și prin unele poieni. Prin urmare, predominantă, ca fenomen natural, în întreaga așezare ar fi fost umbra la care, zice legenda, s-ar fi odihnit cândva și Ștefan cel Mare cu oștenii săi, după o grea luptă cu turcii. Poate fi găsit aici un sâmbure de adevăr, căci, în vara anului 1470, domnul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ceva mai târziu, continuă legenda, un fiu al lui Umbrea, numit Condrea, ar fi urcat cu oamenii săi pe terasa de vest a Bârladului, și ar fi întemeiat satul Condrea. În mod evident, numele celui ce a inițiat urzirea noii așezări a fost preluat, ca și în cazul precedent. Antroponimele Umbrea din legendă și Umbrar din realitatea documentară nu sunt întâlnite în documentele referitoare la localitatea numită Umbrărești. În schimb, găsim antroponomasticul Condrea chiar în satul cu acest nume, ultimul menționat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate care au fost și au rămas cu casele grupate pe o singură vatră, compactă teritorial, și care se va extinde pe măsura dezvoltării economice și creșterii demografice în aceeași arie locuibilă. Se poate face o comparație și cu Nicoreștii, așezare cu mai multe vetre de locuit, dar nominalizate și individualizate în documente ca având fiecare hotare proprii, cum ar fi: Sârbii, Ionășăștii, Sclipoteștii, Fântâni, Coasta Lupei. Mai important este un alt aspect, specific așezării noastre: într-o anumită epocă au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face o comparație și cu Nicoreștii, așezare cu mai multe vetre de locuit, dar nominalizate și individualizate în documente ca având fiecare hotare proprii, cum ar fi: Sârbii, Ionășăștii, Sclipoteștii, Fântâni, Coasta Lupei. Mai important este un alt aspect, specific așezării noastre: într-o anumită epocă au existat două vetre de sat consemnate cu același nume, Umbrărești, în cadrul aceluiași hotar și moșie, situație ce s-a menținut până în epoca modernă. Harta rusă, realizată în anul 1835, le menționează distinct. De altfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici și-a avut centrul de greutate, ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor unor preoți din satele în studiu acum, credem că au existat și alte locașuri bisericești pe teritoriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecutul satului Torcești. 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași “Societatea umană este complexă, conținând în ea multiple rămășițe ale trecutului și multipli germeni ai unei societăți care se naște”. H. H. Stahl Așa cum am mai arătat, atât numele, cât și configurația vechii așezări, în structura sa teritorială, se constituie în dovezi ce atestă realități străvechi pe vatra și hotarul numite Umbrărești, în ciuda faptului că menționarea scrisă a satului apare destul de târziu. Întâlnim un sat cu numele Umbrărești într-un succint text, extras dintr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
publicat pasajul citat a făcut parte din colecția de documente ce au aparținut lui Alecu Calimah, boier care a stăpânit o parte din Umbrărești, zestre după prima sa soție, Ileana, fiica lui Gavril Conachi, și el stăpân anterior la Umbrărești. Așezarea de pe apa Bârladului și a Siretului a parcurs un drum istoric ce a pornit de la comunitatea familială (casnică), devenită apoi obște teritorială, cu hotare stabilite și definite în acte prin stereotipul „pe unde din vechi au trăit”, evoluând, în continuare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
corelație cu fazele devălmășiei și folosite drept dovezi ale vechimii satelor românești. Data sau datele privind delimitarea străvechilor hotare ale perimetrului în care s-a format, dezvoltat și evoluat comunitatea în atenție sunt necunoscute, astfel încât, ca la toate vechile noastre așezări, ele se definesc a fi fost pe acolo „pe unde din vechi au umblat, au folosit, au trăit”. Mărturiile hotarnice de mai târziu, în care le găsim astfel menționate, îndrituiesc părerea că erau destul de întinse și înconjurau un teritoriu cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându-l pe August Meitzen, care observa și el că erau „în fiecare sat certe ruine arheologice... la fiecare pas, peste tot, în vatră, în câmp astfel că harta așezărilor este, în felul ei, un scris prin care ni se transmit gândurile și scopurile întemeietorilor, scris care poate fi descifrat ca niște hieroglife”. Evident că nu se au în vedere, în acest context, vestigiile arheologice propriu-zise, ci posibilitatea și necesitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și-a avut marginile de vest peste apus de gârla Dimaciului, iar cu timpul unii membri ai obștii s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]