17,694 matches
-
nimici. Barth subliniază importanța cererii lui Moise, care ar vrea să știe sub ce nume îl trimite Dumnezeu la popor, pentru că poporul să-l asculte și să-l urmeze. Răspunsul este: „Voi fi cu tine”, „Eu sunt cine sunt”. Barth critică traducerea din Septuaginta, egÀ eimi ho Àn, care ar putea fi înțeleasă (și a și fost înțeleasă) că o definiție obiectivă a lui Dumnezeu, a identității lui, a misterului lui, trădându-se astfel litera și spiritul textului ebraic. Căci, de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Saloanele Moldovei - Bacău-Chișinău, Ed. a 15-a 2006 - mai - Galeriile „Artis” - Teatrul Național București, prezintă Ion Truică 2006 - martie - Galeriile „Cupola” Iași, prezintă criticul Valentin ciucă 2006 - aprilie-mai - „Nudul” - Galerile de artă Ateneul Tătărași, Iași, a prezentat Valentin Ciucă APRECIERI CRITICE 1 Expoziția „Arpegii” Viorica Toporaș Zbranca - Aurel Leon, „Cronica, iunie 1977 2 Arpegii Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, „Opinia Studențească”, nr. 9, 1977 3 Al treilea anotimp cu niște fluturi pe cornișa lunii - V. Mihăiescu, „Viața Politehnicii, decembrie, 1977 4
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
două familii: una care include relatări despre evenimente dovedite ca sigure (prin confruntarea mai multor surse) și alta Înțesată cu povestiri despre fapte și personaje a căror existență nu poate fi probată. Istoricii de după Tucidide, ca regulă generală, vor privi critic aceste mythodes și vor refuza validarea lor În termenii adecvării la anumite realități ale trecutului (altfel spus, nici Minos, nici Tezeu, nici Cadmos nu sunt regi care au existat cândva și care au Întemeiat cu adevărat regate sau orașe precum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
zei, mai exact, „excomunicarea” lor din sfera religiosului și plasarea lor Într-o sferă a ficțiunilor (fabricate fie de creatorii din vechime precum Homer, fie de poeții și mitografii contemporani): Marea majoritate a filosofilor, ca și spiritele cultivate, nu Îi criticau atât pe zei, cât se străduiau mai curând să găsească o idee care să nu fie nedemnă de măreția divină: critica religioasă constă În a salva ideea de zei, epurând-o de orice superstiție, iar critica miturilor eroice are drept
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un an din motive dogmatice (scrisese un scurt scenariu după romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu, carte brusc interzisă). Va urma Școala de Literatură „M. Eminescu” (1954-1955), după care va fi student la Facultatea de Filologie din Universitatea București, secția critică literară și proză (1955-1959). Lucrează ca redactor la „Contemporanul” (1959-1968), cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1960-1996), redactor-șef al „Revistei de istorie și teorie literară” (1974-1979). După 1990 a fost, între altele, președintele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
injurioasă, pentru că, așa cum observa Șerban Cioculescu, "neîndurător în critica sa, Caragiale îmbină maliția crudă cu urbanitatea aleasă"70, ceea ce o face și mai antipatică, și mai greu de suportat. Caragiale recurge frecvent la ironie, la acea modalitate subtilă de a critica elegant, dar incisiv, preferând violenței, disimularea derutantă cu efect punitiv mult mai mare: "Ironia nu e nicidecum brutală, pentru că ea afectează comedia încuviințării și a aprobării totale, descifrarea tâlcului ei cere o subțirime la cititor, căci prostul sau naivul cade
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
disociere cu comicul. Deși nu râsul, ci surâsul este efectul scontat de satiră, el este prezent în atitudinea creatorului care se bizuie pe procedeele comicului nu pentru a amuza, ci pentru a exprima o saeva indignatio (indignare crudă), pentru a critica vindicativ, batjocoritor sau aluziv o realitate față de care spiritul satiric se concretizează atât prin implicare, cât și prin distanțarea evidențiată în claritatea idealului pe care i-o opune. Ca trăsături minimale distinctive față de ironia pe care se poate baza și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Lovinescu, Unde scurte, Humanitas, București, 1990, p. 47. 20 Idem, p. 45. 21 Despre falsificarea literaturii clasicilor scrie și Alex Ștefănescu în Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 46, precizând tendențiozitatea analizelor astfel: "Caragiale îi critică pe reprezentanții burghezo-moșierimii, pe dușmanii muncitorilor și țaranilor! El nu se amuză pe seama lui Mitică, ci pe seama stilului de viață burghez, el vede o comedie nu în parada formelor fără fond, ci în imitarea snoabă a Occidentului. Chestiune de accent
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
operelor filozofului german, „Scheler nu poate fi așezat în mod clar în interiorul mișcării fenomenologice asemenea lui Husserl și Heidegger. El a fost un gânditor independent, care în anumite momente a dezvoltat și a comentat teme fenomenologice, în alte momente a criticat și s-a distanțat de acea formă de filosofie. Ceea ce îl face să pară un fenomenolog este faptul că a acordat atenție problemelor concrete, specifice, în special problemelor umane precum religia, simpatia, iubirea, ura, emoțiile și valorile morale, și le-
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
interco-munalitate), contractualizarea (statul își păstrează mari prerogative, dar asociază și colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici de exceptare în favoarea unor teritorii prioritare)2. Istoricii au identificat câteva mari perioade 3 în devenirea politicilor orașului: crearea "metropolelor de echilibru". J.-F. Gravier criticase încă din 1947 (în cartea Paris et le désert français) faptul că Parisului i se acordase o atenție disproporționată în raport cu cea acordată altor așezări de pe teritoriul Franței și că devenise mult prea important în raport cu acestea. Autoritățile au urmărit atunci să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proprietatea colectivă. Contrar "proudhonismulu" "posibiliștilor", doctrina guedistă nu tolera soluțiile parțiale. Revendicarea unor locuințe mai curate era suspectă în ochii lor. Oare nu spusese Friedrich Engels că locuința insalubră este factorul principal al creșterii conștiinței revoluționare?1 Locuințele muncitorești erau criticate din mai multe motive. Uneori pentru caracterul lor oprimator, fiindcă legăturile între viața privată și slujbă păreau să intensifice aservirea muncitorului față de patron; alteori locuitorii lor erau bănuiți că ar avea intenții de proprietate privată. Nici atunci când, în perioada dintre
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și angajaților din marile aglomerații urbane, exact acolo unde terenul era foarte scump. Mai mult, nici împrumuturile de la Creditul Funciar, mobilizate în virtutea acestui Plan, nu permiteau să se construiască atâtea locuințe. Astfel, evaluând efectele Planului curent, Paul Chombart de Lauwe critica indignat faptul că "toți acei oameni care nu aspirau decât să iasă din locuințele lor mizere prin orice mijloace au fost ademeniți cu ceea ce era practic irealizabil: o casă a lor. Din "legea Courant", unii au reținut doar acest cuvânt
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și, mai rar, de respectare continuă a misiunii sociale (adesea, în cele mai dificile contexte de intervenție). Din experiența cazurilor singulare studiate în fiecare oraș, se poate afirma că un organism HLM are șanse cu atât mai mari să fie criticat la nivel local cu cât se dedică mai mult categoriilor defavorizate, pe care, în mod paradoxal, nu le poate ignora dacă dorește să îndeplinească așteptările ansamblului de actori din sistem"378. Specialiștii din domeniul locuințelor sociale Éric Le Lann și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a nu-i primi pe cei săraci din cauza condițiilor nesatisfăcătoare un refuz de a-i primi pur și simplu. Dezbaterile prilejuite de legea SRU396 s-au concentrat în mod semnificativ asupra modului în care ar trebui regândită acțiunea publică. Primarii critică dirijismul legii SRU, care prevede ca atunci când un oraș are un număr insuficient de locuințe sociale, în afară de sancțiunile financiare prevăzute, prefectul să poată lua locul primarului pentru a comanda construirea lor. Oare este rezonabil se întreabă primarii să se presupună
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
primarului pentru a comanda construirea lor. Oare este rezonabil se întreabă primarii să se presupună că prefecții vor mobiliza mai bine decât ei actorii implicați în această problemă (servicii de stat, organisme HLM, arhitecți-urbaniști, asociații, asistenți sociali etc.)397? Aleșii critică mai curând slăbiciunile operaționale ale unei norme oarbe la diversitatea situațiilor din colectivitățile locale. "Cum să stabilești o ofertă teoretică de locuințe subliniază deputatul primar al orașului Amiens fără a ține cont de cererea reală de locuințe sociale, de numărul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trecut la determinarea așa-numitelor ZEP (zone unde prioritară ar fi trebuit să fie educația) pentru a se rezolva problema eșecului școlar al copiilor, tinerilor. Jurisprudența a sesizat însă, încă de atunci, deficiențe de interpretare a "discriminării pozitive" și a criticat puterea locală pentru că nu a folosit cum trebuie marja de manevră astfel creată, că nu s-au luat măsurile necesare pentru a (re)stabili egalitatea acolo unde aceasta era grav compromisă. În plus, se spunea chiar de atunci că discriminările
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aplana. Deîndată ce intervine sau este recunoscută ca posibilă o aplanare, tragicul dispare". "Numesc tragică o situație pentru care nu se poate imagina nici o ieșire, nici o împăcare" (Convorbiri cu cancelarul von Muller, 6 iunie 1824 și 2 iulie 1830). El critică concepția despre tragic a lui Hegel, aceea de a-l socoti ca fiind bazat pe un conflict între două forțe îndreptățite doar în ele însele. Exemplu preferat de Hegel era Antigona, a cărei temă pricipală, în viziunea sa, era conflixctul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ed. 4-a germană, p. 482) printre cei numiți "psihologi asociaționiști", care descompun conștiința în elemente absolut independente și, după mine, asociere este o formă particulară a forței unificatoare, a activității sintetice, care constituie, în ochii mei, natura conștiinței. Am criticat deja psihologia asociaționistă, ai cărei principali reprezentanți sînt Hume, Hartley, James Mill și Stuart Mill (cu Logica sa), în cartea mea despre filosofia engleză contemporană (publicată în daneză în 1874 și tradusă în germană în 1889)"117. Exprimîndu-și regretul pentru
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
al fluxului sanguin cerebral (FSC), sub care apar modificările funcționale este de 23ml/100g/min, fluxul normal fiind de 55ml/100g/min (1). Dacă după o scurtă perioadă reperfuzia se reia peste 23ml/100g/min, tulburările funcționale sunt reversibile. Hipoperfuzia critică între 12-23ml/100g/min duce la abolirea funcțiilor și lasă sechele ulterioare (EEG este încetinit, sub acest nivel este izoelectric). Sub 10ml/100g/min se produce infarctizarea, indiferent de durata hipoperfuziei. Un FSC de 6ml/100g/min cu marcată depleție
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele din această categorie au cel mai ridicat indice de creativitate și au deschidere spre multe domenii de activitate. 7. Tipul combinativ-fabulativ are la un nivel inferior capacitatea de a critica, iar funcția asociativ combinatorie îi este excesiv dezvoltată. Proiectele sale sunt în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
negre). Expresia e oarecum limpezită, dar lirismul rămâne unul minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în fapt laude exagerate aduse fratelui său ori prietenilor. SCRIERI: Versuri, Craiova, 1937; Țărm sacru, București, 1938; Iulia Hasdeu, București, 1939; Critice, I, București, 1939; Soare pe Prut, București, 1941; Brățări, București, 1944; Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Versuri”, ALA, 1937, 881; N. Gr.[Camil Petrescu], Cel dintâi volum, „Fotbal”, 1937, 4; D. Petrescu, „Versuri”, „Bugeacul”, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
daca a(med) a(cr1-2) starea care dimensionează este starea 1. 5.6.2. Stabilirea stării de dimensionare a conductorului cu fire componente din materiale diferite se efectuează conform tabelului 5.1, în funcție de relația între sarcina relativă și sarcina relativă critică precum și funcție de relația dintre deschiderea medie și deschiderile critice. Se notează cu q sarcina relativă: q = a(7,c)/a(1,c). 5.7. Calculul tracțiunii orizontale la starea care dimensionează La starea care dimensionează determinată la punctul 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183444_a_184773]
-
software cu aplicație militară 84230 72232000 Servicii de dezvoltare de software de prelucrare de tranzacții și de software personalizat 84210, 84220, 84240 72240000 Servicii de analiză și de programare de sisteme 84220 72241000 Servicii de specificare a obiectivelor pentru proiecte critice 84240 72242000 Servicii de modelizare a proiectelor 84240 72243000 Servicii de programare 84240 72244000 Servicii de prototipare 84220, 84240 72245000 Servicii contractuale de analiză și de programare a sistemelor 84210 72246000 Servicii de consultanță privind sistemele 84240, 84250 72250000 Servicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
software cu aplicație militară 84230 72232000 Servicii de dezvoltare de software de prelucrare de tranzacții și de software personalizat 84210, 84220, 84240 72240000 Servicii de analiză și de programare de sisteme 84220 72241000 Servicii de specificare a obiectivelor pentru proiecte critice 84240 72242000 Servicii de modelizare a proiectelor 84240 72243000 Servicii de programare 84240 72244000 Servicii de prototipare 84220, 84240 72245000 Servicii contractuale de analiză și de programare a sistemelor 84210 72246000 Servicii de consultanță privind sistemele 84240, 84250 72250000 Servicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
Craiova, 1999; De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri, Iași, 2001; & comp., Iași, 2003; „...pe mine nu contați”. Convorbiri cu Mircea Bențea, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un critic, RL, 1971, 51; Călinescu, Perspective, 213-216; Popescu, Cărți, 73-76; Grigurcu, Critici, 226-229; Mihai Coman, Intrarea ascunsă, VR, 1982, 1; Eugen Simion, Literatura și corespondența, RL, 1982, 3; Gheorghiu, Reflexe, 184-190; Grigurcu, Între critici, 244-247; Simion, Scriitori, III, 571-582; Nicolae Manolescu, O lume de citit, RL, 1985, 3; Monica Spiridon, Figura criticului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]