18,023 matches
-
Liceului Nicolae Bălcescu. Între anii 1960 și 1965, a urmat cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași.La terminarea facultății, s-a mutat în Suceava, unde a devenit preparator universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava. Traseul profesional parcurs cuprinde: •1968-1972: asistent universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava. •1972-1984: lector universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava (din 1974 Institutul de Învățământ Superior din Suceava, în cadrul căruia
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Al. I. Cuza din Iași.La terminarea facultății, s-a mutat în Suceava, unde a devenit preparator universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava. Traseul profesional parcurs cuprinde: •1968-1972: asistent universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava. •1972-1984: lector universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava (din 1974 Institutul de Învățământ Superior din Suceava, în cadrul căruia s-a înființat Facultatea de Istorie-Geografie). •1984-1989: lector universitar la Institutul Politehnic “Gh.Asachi” din Iași
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Suceava, unde a devenit preparator universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava. Traseul profesional parcurs cuprinde: •1968-1972: asistent universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava. •1972-1984: lector universitar la secția de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Suceava (din 1974 Institutul de Învățământ Superior din Suceava, în cadrul căruia s-a înființat Facultatea de Istorie-Geografie). •1984-1989: lector universitar la Institutul Politehnic “Gh.Asachi” din Iași. •septembrie 1989 - februarie 1993: lector universitar la Facultatea de Istorie a Universității
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Mare” din Suceava, finanțat de CNCSIS, cu tema ..................; membru al colectivului de cercetare. Nicolae Ursulescu este deasemenea membru fondator și director al "Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice". Lucrări publicate A.monografii, cursuri universitare 1.Istoria comunei primitive, curs litografiat, Institutul Pedagogic Suceava, 1972, 65 p. 2.Istoria veche universală, curs litografiat, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1977, 340 p. 3.Vatra Dornei, Editura Sport-Turism, București, 1977, 70 p. (în colaborare cu I. Popescu-Argesel); variante în limbile română, engleză, franceza, spaniolă, germană
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
magiques des communautés de la civilisation Précucuteni (Énéolithique ancien) de l’est de la Roumanie, în vol.cit., p. 253-254. D.studii și articole publicate în reviste de specialitate 1.Neoliticul timpuriu pe teritoriul Sucevei, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. I, 1970, p. 257-262. 2.Coordonate specifice ale civilizației carpatice în lumina raportului national-universal, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. ÎI, 1971, p. 249-253. 3.Problemă continuității în lumina unei interpretări statistice a izvoarelor
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
reviste de specialitate 1.Neoliticul timpuriu pe teritoriul Sucevei, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. I, 1970, p. 257-262. 2.Coordonate specifice ale civilizației carpatice în lumina raportului national-universal, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. ÎI, 1971, p. 249-253. 3.Problemă continuității în lumina unei interpretări statistice a izvoarelor literare despre Dacia, în Crisia, Oradea, 1972, p. 175-182. 4.Topoarele perforate din cadrul culturii Cris de pe teritoriul României, în Carpica, V, Bacău, 1972, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
perioada septembrie-noiembrie 1944 a fost combatant în cel de-al Doilea Război Mondial. Revenit acasă după război, a lucrat ca profesor suplinitor la Școala Normală din Cluj (1945-1946), profesor titular la Liceul Ortodox din Cluj (1946-1948) și profesor la Școala Pedagogică din Cluj (1948-1956), îndeplinind o perioadă și funcția de inspector școlar. A început din 1949, în paralel, o carieră universitară mai întâi ca asistent la Catedra de literatură română modernă a Facultății de Litere și Filozofie din Cluj, iar începând
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
Național Politehnic din Toulouse (Franța), Academia di Belle Arti Abadir din Palermo (Italia) etc. În 2011 a fost clasificată în a doua categorie din România, cea a universităților de educație și cercetare științifică. Una din primele instituții de învățămînt superior pedagogic din Ardeal a fost înființată în anul 1786, o dată cu înființarea Cursului Preparandial de învățători din Sibiu. Acesta își modifică profilul în anul 1850, devenind Institutul Teologico-Pedagogic de Grad Superior. În anul 1844, minoritatea germană a inaugurat la Sibiu o Academie
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
preot, la Roma. Întors acasă, în anul 1931, tânărul preot, doctor în filosofie Tit Liviu Chinezu a fost numit profesor de religie la Școala Normală de Învățători din Blaj. În școală a fost un factor dinamizant, dar cu mult tact pedagogic, iar cei care au avut prilejul de a-și deschide lui - ca spiritual - sufletul, au rămas fascinați de nivelul și justețea îndrumărilor primite. A fost un autentic deschizător de chemări și făuritor de destine și unul dintre cei mai distinși
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
dar și intelectuali de alte profesii. În acest scop a tradus din franceză "Introducere în filosofie" a lui Jacques Maritain, lucrare rămasă netipărită. A editat pe cheltuială proprie meditațiile " Face à la Vie" și a publicat numeroase articole cu conținut pedagogic în ziarele și revistele blăjene "Unirea", "Cultura creștină", "Blajul" etc., în scopul ridicării vieții spirituale a tineretului. Avea o devoțiune și o admirație deosebită pentru "Sfânta Tereza de Avila", mare mistică spaniolă (1515 - 1582). Apropiații lui spun că ar fi
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
obținut titlul științific de doctor în sociologie religioasă, în calitate de bursier al guvernului francez, la Universitatea de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg, Franța (2005). După absolvirea facultății, în perioada 1993-1995, Laurențiu Tănase a predat ca profesor de religie și metodologie pedagogică la Liceul Pedagogic din București, iar din 1996 este asistent universitar titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Ovidius” din Constanța. Între anii 1996-2000 a fost acreditat permanent în calitate de corespondent de presă la Centrul de presă al Consiliului Europei
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
de doctor în sociologie religioasă, în calitate de bursier al guvernului francez, la Universitatea de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg, Franța (2005). După absolvirea facultății, în perioada 1993-1995, Laurențiu Tănase a predat ca profesor de religie și metodologie pedagogică la Liceul Pedagogic din București, iar din 1996 este asistent universitar titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Ovidius” din Constanța. Între anii 1996-2000 a fost acreditat permanent în calitate de corespondent de presă la Centrul de presă al Consiliului Europei de la Strasbourg. În
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
limba germană originară din România. A copilărit în Râșnov. Până la naționalizare, părinții ei au avut un hotel la Predeal. Școala generală a urmat-o la Râșnov, liceul la Brașov, a urmat apoi doi ani de seminar la Sighișoara, apoi institutul pedagogic din Timișoara. În 1951/52 a predat la Cristian, județul Brașov, apoi, până în 1956 la Râșnov. Se reorientează profesional, devenind desenatoare tehnică în construcția de mașini la Brașov. În paralel, urmează Conservatorul, la secția canto. În 1961 se angajează la
Katharina Zerbes-Mărgineanu () [Corola-website/Science/309889_a_311218]
-
filozofie, istoric de artă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din România și autoarea a mai multor cărți, scrise atât în limba sa maternă, germana, cât și în limba română. A urmat școala generală la Sânnicolau Mare, apoi Liceul Pedagogic German din Timișoara, pe care l-a absolvit în 1957. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea din Timișoara, la Facultatea de Filologie, secția germană-română, absolvită în 1961. În 1990 a luat și doctoratul în filologie. Activitatea profesională a început
Annemarie Podlipny-Hehn () [Corola-website/Science/309315_a_310644]
-
sfredele cu diamant, fabrici de ciment, de produse chimice; industria alimentară și de prelucrare a lemnului. Au fost construite 2 canale care asigură alimentarea cu apă a orașului: canalul Nipru-Krivoi Rog și canalul Nipru-Inguleț. În Krivoi Rog se află institute pedagogice și de cercetări și proiectări miniere. Populația orașului era de 642.333 locuitori în 2016. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Krîvîi Rih era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
pentru spectacolele organizate la conac, ocupându-se totodată de muzică și pictură. Cei care l-au cunoscut mai îndeaproape au lăsat numeroase mărturii despre talentul lui multilateral, despre cunoașterea aprofundată a limbii franceze și italiene, precum și despre excepționalele sale aptitudini pedagogice. În 1801, după urcarea pe tron a lui Alexandru I, fabulistului i se acordă dreptul de a reveni în capitală. În 1805 îl găsim la Moscova, iar un an mai tîrziu se stabilește definitiv la Petersburg, unde începe perioada gloriei
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
Ulterior, Mihai a devenit actor în Uniunea Sovietică, iar frații săi - artiști ai teatrului liric din Brașov. De la vârsta de 18 ani a început să predea ca învățător la școala rurală din satul Păpăuți, Rezina. A făcut studii la Școala pedagogică din Orhei (1952-1955), după absolvirea cărora a fost numit în funcția de director al căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina). Începând din anul 1957 a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, unde a debutat în spectacolul
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
Anna Meyner din Chemnitz, fiind în acest timp medic și farmacist la spitalul St. Joachimsthal (azi Jáchymov). Este ales de trei ori ca primar al orașului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universității efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, meteorologiei, științelor pământului, ca geologie și minerit. Astfel va publica prima sa lucrare "Bermannus, sive de re metallica" (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului și obținerea metalelor Tratatul său următor "De menusuris et ponderibus" (1533
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
1909), „Cercetări privitoare la situația învățământului primar și la educația poporală”, „Despre educație” (1911), „Școala românească din Ungaria” (1912), „Din istoria literaturii didactice românești”, „Universitatea din Cluj și institutele ei de educație” (1922), „Universitatea românească a Daciei superioare” (1924), „Portrete pedagogice” (1927), „Contribuțiuni la istoria poeziei noastre populare și culte” (1934), „Picu Pătruț din Săliște”, „Prolegomenă la o educație românească” (1941) ș.a. (Laurențiu Furdui, sursă „Vacanțe la Săliște” - Dumitru Titu Moga) Opera antumă foarte vastă a lui Onisifor Ghibu are ca
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
și care sunt prezente la restul cordatelor în stadiul de embrion. Fantele au funcție respiratorie și alimentară. Ele filtrează apa și extrag oxigenul sau substanțele nutritive, în funcție de animal. le posedă simetrie bilaterală. Georgescu, D., "Animale nevertebrate" - Morfofizioloige - Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 1997.
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
din 5 martie 1864, Administrația de plasă Corjeuți a fost transferată în târgul Edineț. În 1869 copii erau instruiți de preotul Mihail Lungu, iar în 1884 de învățătorul Iosif Rudnițchi, decorat cu Medalia de argint și Panglica Alexandru pentru succesele pedagogice. În anul școlar 1884/1885 în catalog erau înregistrați 57 de băieți și 3 fete. Toate disciplinele se predau exclusiv în limba rusă. Materialul didactic utilizat de elevi era reprezentat de 230 de cărți și 182 de manuale. Conform statisticilor
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Dumitru Turcuman, Teodora Surugiu, Alexandra Galben, Dora Lisacovici, Dumitru Alexandra Zasiavnețchi, Nina Cosovan, Leonid Surugiu, Lidia Olmad, Daria Chisari și mulți alții au păstrat și au dezvoltat tradițiile școlii românești. Un capitol aparte s-ar cuveni să fia consacrat activității pedagogice (cei drept, de scurtă durată, dar plină de amintiri frumoase) în școala din Corjeuți a două personalități notorii în republica și peste hotare - poetul Grigore Vieru și maestrul de muzică Dumitru Blajinu. De fapt, cei doi tineri veniți din satul
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Turca, Breaza”. Constantin Răileanu, fost primar al comunei Crihana în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial. A fost deportat, împreună cu familia, în Siberia. Nicolae Mătcaș, lingvist, profesor universitar, conferențiar, decan al facultății de filologie a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă" din Chișinău, docent, ministru al științei și învățământului al Republicii Moldova, cetățean de onoare al localității. Vlad Cubreacov, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994-2009), membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cetățean de onoare al localității. Emil
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Epifan Rotaru, Lidia Andrei Palii, Gheorghe Ion Corovai, Veceslav Nicolae și Maria Ion Borș, Lilia Petru Ciubotaru, Margareta Emilian, director al școlii Mircea Dumitru Znagovanu și alții. Numărul mare de absolvenți cu studii superioare vorbește de înaltul profesionalism al colectivului pedagogic Jăvreni. Cea mai mare bogăție a satului sânt oamenii harnici, mîndri, care cu demnitate trăiesc pe acest meleag pitoresc. Probabil, pentru a demonstra acest fapt fostul represat Valeriu Ion Moraru, folosind câteva concedii personale și având tot sprijinul președintelui gospodăriei
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
bisericească și rusa,cântul bisericesc, aritmetica, caligrafia, istoria Rusiei, geografia, fizica, igiena si didactica. Absolvenții școlilor erau angajați în calitate de învațători in școlile bisericești parohiale și în cele de învățare a scris-cititului, iar unii dintre ei iși continuau studiile în seminarele pedagogice (școli normale de un grad mai înalt în sistemul invățământului din Imperiul Rus). Clădirea școlii a fost costruită în 1902. În anul 1904-1905, au fost întroduse ore de agricultură. Școala-model bisericească parohială de pe langa Scoala normala din Baraboi a fost deschisă
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]