18,106 matches
-
cu toate acestea, după venirea creștinilor arabii se vor opune noilor concepții legate de poporul ales și teritoriul sfânt. Societatea islamică încă de la începuturi a fost una de tip pluralist, cuprinzând mai multe civilizații și culturi cărora le erau acordate privilegii corespunzătoare; odată cu înființarea primului stat islamic s-a semnat un tratat între toate triburile din zonă, inclusiv cele evreiești, prin care se instituia libertatea religioasă, precum și drepturile și îndatoririle fiecărei confesiuni. Se consacră astfel dimensiunea universală a islamului, o religie
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ridurilor de pe fruntea și pleoapele unui bărbat pe care Într-o anumită ocazie Îl fotografiase În decursul unei ore lângă o groapă comună, pe vine, fumând și atingându-și fața pe când Îi dezgropau fratele și nepoata. Nimeni nu dăruia nimănui privilegiul Îndoielnic de a vedea asemenea lucruri În obiecte, peisaje ori oameni. De la o vreme, Faulques bănuia că așa ceva era cu putință după un anume soi de călătorii. Troia dus-Întors, de pildă. Singurătatea unei odăi de hotel, marcând fotografii și curățând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
s-au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), lucrări însumând o mie de pagini, stârnesc reacții contradictorii, în atmosfera tensionată a momentului. Prin criticile adresate boierimii, mai cu seamă marilor latifundiari, prin denunțarea abuzurilor și a privilegiilor nemeritate R. a fost considerat unul dintre „stâlpii” ideologiei poporaniste. Rezultat al preocupărilor de istoric și genealogist sunt La Roumanie et les Juifs (1903), cu o ediție în limba engleză (1904), semnate cu pseudonimul Verax, și alte numeroase studii, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
dintre oameni o resimt la nivelul profanului și al statisticii. Există aici, fără Îndoială, și un calcul al sinucigașului: de vreme ce toți vom muri fără a avea putința să ne alegem clipa și, foarte adesea, felul morții, el Își construiește iluzoriul privilegiu că se substituie destinului. Toți autorii de jurnale intime care ajung la sinucidere lasă, Într-o primă instanță, impresia fragilității și a instabilității psihice. Ei sunt, Într-o terminologie folosită abundent, personalități accentuate. În fapt, aproape fiecare dintre ei este
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ambivalență, nu ușor de obținut căci: ea reclamă deopotrivă știință, cunoaștere în diverse domenii, ceea ce demonstrează că și psihologia își selectează în timp personalități de prestigiu. Oricine parcurge conținutul cărții poate asista la o lungă călătorie, în care va avea privilegiul de a și reprezenta zonele de strictă specialitate, dar și din domenii colaterale, nu mai puțin importante. Psiholog, Livia Elisa Simeon Cuvânt înainte Orice om are interesul explicit de a se implica în noianul de solicitări psihice, afectiv cognitive și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
omul a fost alungat (exilat) se afla "în preajma raiului" sugerează că, în ciuda aparentei asprimi a pedepsei acordate, omului i s-a lăsat șansa de a auzi din apropiere ecourile "paradisului pierdut", spre a se putea (re)întoarce, prin credință, la privilegiile veșniciei 14. Raportîndu-ne acestor ultime consecințe, am putea să ne întrebăm cu îndreptățire de ce Adam și Eva nu s-au înfruptat de la bun început din rodul "vieții fără de moarte". Un posibil răspuns oferă Sfîntul Damaschin, care consideră că "nu era
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dur" al trecerii istorice de la o etapă la alta. *** Din considerațiile de mai sus rezultă că alternativei semiologice a "paradoxului mincinosului" i se poate asocia și o variantă sociologică. Căci, dacă toată lumea minte, înseamnă că nu mai minte nimeni. Un "privilegiu" extins la scara unei colectivități dispare implicit așa cum observă istoricul Arnold Toynbee la nivelul fiecăruia dintre membrii ei. Iată o modalitate în care logica istorică oferă spiței umane șansa eliberării de sub stresul unei carteziene conștiințe: "Mint, deci exist". 3.4
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Barnes, 1994:3]. Pe de altă parte, jocului de cuvinte al copilăriei "Mincinosul roade osul" îi putem asocia astăzi o semnificație care scăpa atunci înțelegerii: mincinosul este cel care a pus mîna pe "ciolan", adjudecîndu-și, cu alte cuvinte, un cert privilegiu. Avînd în vedere că nu putem vorbi niciodată de scopurile minciunii fără a vorbi și despre actorii angajați în activarea ei, putem corela practica minciunii cu următoarele două extreme încercări de justificare: • Minciuna ca necesitate este rodul unei mulțimi de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prin sancțiunile pe care le-a introdus, a dublat pericolul în care se aflau cei ce urmau a fi induși în eroare. Mai tîrziu, legea a acceptat dreptul acuzatului de a nu fi interogat, ceea ce Williams (1963:37-38) consideră similar privilegiului american de a nu se autoacuza. Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, opinia publică s-a îndreptat spre acest "drept de a tăcea" și a introdus ca opțiune depunerea mărturiei sub jurămînt, conform căreia acuzatul putea fi interogat "mai mult
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
așa cum ar fi vrut ca lumea să-și amintească de el... poate cel mai plăcut și amuzant G.B.S.". Aici nu e vorba de nici o autoiluzionare și cititorul este avertizat în privința nesincerității textului. Formulîndu-și autobiografia în acest mod, Shaw îi atribuie privilegiul creației ficționale, după cum se va discuta în capitolul 9. Ar trebui să evităm să ne mințim singuri? Vom analiza problema meritelor sociale și a neajunsurilor minciunii în capitolul 11, însă caracteristicile specifice auto-amăgirii, cînd mincinosul și păcălitul sînt aceeași persoană
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
văzute în contrast cu discursul istoric, se disting prin absența obligativității ca afirmațiile să fie adevărate sau cel puțin veridice. În acest sens, literatura este privilegiată; cititorii sînt dispuși să colaboreze cu autorii, acceptînd caracterul imaginar al textelor. Însă nu întotdeauna acest privilegiu este necondiționat, iar imaginarul nu a fost întotdeauna considerat inofensiv. În orice caz, conceptul de "ficțiune", binecunoscut în ziua de azi, are la rîndul său o lungă istorie non-ficțională. Bok (1978:207 n) simplifică foarte mult lucrurile afirmînd că "literatura
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
posibilitatea permanentă de a satiriza aspecte ale realității prin opere literare (e.g. Hardy 1971; cf. Roberts 1972:91). Această posibilitate i-a îndemnat pe unii editori din secolul al XX-lea să introducă în prefața romanelor o scurtă afirmație cu privire la privilegiile ficțiunii. Nu cunosc nici un termen potrivit, însă "dezmințire" pare cel mai bun cuvînt pentru a defini afirmațiile de acest gen, fie ele scrise sau spuse (Hewitt și Stokes 1975). Dezmințirile ce susțineau că nici unul dintre personajele prezente în text nu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fotbal va ajunge pe teritoriul țării noastre de la Budapesta, meritul principal revenind studenților de origine română întorși de la studii din străinătate. Sport prin esență popular, fotbalul va fi privit cu multe rezerve, elita considerându-l un potențial pericol pentru păstrarea privilegiilor sale. Deși majoritari, transilvănenii de naționalitate română își vor face cu greu loc în echipe, formate în special din jucători de naționalitate maghiară (minoritatea cea mai numeroasă din Transilvania). Este dificil de stabilit cu exactitate anul în care a avut
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
evidențiate importanța și rolul învățământului superior de calitate, autorul volumului România și integrarea europeană precizând că „universitatea are anumite caracteristici care o îndreptățesc să ocupe un loc special în procesul educațional, de transmitere a normelor și valorilor sociale. Ea are privilegiul, prin statutul pe care îl deține, de a fi considerată o instituție mai imparțială, mai obiectivă. De aici decurge și autoritatea mai mare pe care o are de a interveni în anumite probleme de ordin moral individual sau moral social
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
chip clar și distinct caracterul său totalitar, deoarece "logica comunismului sugerează că libertatea forță de asuprire, de lipsuri și de exploatare nu poate fi cucerită decât simultan, pentru toți, prin distrugerea structurilor ce se împotrivesc libertății celor mulți și susțin privilegiile celor puțini. În condițiile comunismului, libertatea ar urma să caracterizeze în egală măsură comunitatea și pe membrii ei individuali"29. Se observă arogarea caracterului de totalitate pe care îl presupune regimul politic comunist, precum și readucerea în scenă a viziunii organiciste
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
dintre practica literară și reformismul ideologic, dintre conștiința est-europeană a defazării temporale față de Occident și strategiile recuperatoare generate de ea se dovedește a fi spiritul critic. Într-un anume sens, el este protagonistul cărții. În România, literatura a avut tristul privilegiu de a fi fost cel mai sistematic discurs alternativ față de cel al puterii, ideologiile estetice asumându-și, în diverse etape istorice, un rol activ în schimbarea socială. Iar elementul cultural portant, locomotiva care a tractat garnitura literaturii a fost conștiința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
De fapt, în 313 s-a trecut la inventarea unui Crist pantocrator, cu un sceptru imens în mână, gată să-i «nimicească, în fiecare dimineață, pe toții nelegiuiții din țară» (cf. Ps 101,8), care sacraliza printre creștini pofta pentru privilegiile izvorâte din acea supremație ce, până la urmă - după suportarea a trei secole de persecuții - a fost recunoscută. Însă, astăzi, Biserica nu se mai poate baza pe viața consacrată. Cel puțin nu se poate încrede orbește și fără discernământ. Și nici
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
imaginea pe care noi ne-o formăm despre Dumnezeu să devină o unealtă care să legitimeze felul nostru de a fi oameni - destul de comod, îmbrăcat într-o radicalitate mai mult poleită decât trăită - în funcție de planurile noastre bazate mai mult pe privilegii subtile decât pe o dăruire generoasă. Așa cum s-a întâmplat în cazul Sf. Paul, și persoanele consacrate din zilele noastre - mai mult decât oricând - trebuie să se debaraseze de propriul mod de a renunța astfel încât să fie capabile să accepte
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lucrăm zi de zi, cu eroism, pentru a ne dărui totalmente, fără a fi cuprinși de sentimentul ca am avea dreptul la vreun fel de compensație care să ne pună la adăpost de griji și să ne asigure prestigiu și privilegii în virtutea faptului că am renunțat la o viață afectivă și profesională. Dacă stăm bine și ne gândim, nu avem nici un drept să fim despăgubiți, deoarece alegerea de a ne consacra propria viață este o alegere liberă și nu doar un
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Cristos, care a condus, și încă mai călăuzește, pașii ucenicilor săi din orice vreme și din orice loc. Prin radicalitate de ochii lumii înțelegem acel mod de a concepe și de a trăi propria vocație ca pe o stare de privilegiu spiritual ce ne permite să tăinuim mai bine propriile fragilități, ba chiar neputințe, asigurându-ne astfel nu doar un loc în sânul societății, ci și o onoare și un respect pe care nu am putea să le dobândim vreodată altfel
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
felul de a fi creștini și, în cazul nostru, de a fi dăruiți lui Dumnezeu prin viața consacrată sau prin intermediul ordinului sacru: să stai în mijlocul celorlalți precum drojdia în aluat, renunțând cu totul la atitudinea clericală a imunității și a privilegiului care generează condițiile esențiale ale oricărei forme de abuz. Din acest motiv ar fi frumos să cerem - pentru apropiatul centenar de la moartea fratelui Charles - canonizarea sa, chiar și în lipsa minunilor, recunoscând în moștenirea sa spirituală cel mai mare și mai
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
amintiți și în cronicile rusești. În anii 1147, 1186 și în 1216, se aflau în serviciile cneazului rus de Suzdal care purta războaie cu ceilalți principi ruși. În actul de donație din 1222 al lui Andrei ll către teutoni, întărește privilegiile acestora cerîndu-le să se întindă pînă la hotarele brodnicilor ,,ad terminos Prodnicorum” și Dunăre fiind amintită în text și ,,terra Blacorum”. În lupta de la Kalka din 1223, principii ruși cheamă pe brodnici în sprijinul lor dar aceștia în frunte cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de zăpadă” înspre cumani. Aceștia pătrund în partea răsăriteană a Carpaților și realizează fortificații militare pe partea dreaptă a Siretului pentru împiedicarea atacurilor cumanilor care erau foarte curioși să privească în ograda vecinilor. În anul 1222 regele Andrei ll întărește privilegiile cavalerilor teutoni și spune să extindă expansiunea răsăriteană pînă la ,,hotarele brodnicilor și Dunăre” adică acești brodnici erau sigur în est undeva alături de cumani cum spune în alt hrisov. Cumanii așezați alături de români nu au format niciodată o structură de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neutilitare competitive care oficializează susținerea partizanilor săi. În anumite societăți studiate de către antropologi, statul și rudenia pot fi strâns legate. În extinderea rețelelor politice, schimburile matrimoniale puteau juca, de asemenea, un rol important. Un șef sau un rege poate, datorită privilegiilor sale economice, să extindă rețeaua sa de aliați încheind numeroase căsătorii poligamice. Societățile lipsite de instituții centralizate și în care relațiile între grupurile înrudite nu sunt reglementate de o autoritate specializată, ca populația Nuer din Sudan, au fost denumite societăți
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
postmodern, Bauman face portretul acestuia, utilizând metafora turistului și atinge în același timp problematica identității teritoriale: Dar mai există o metaforă care se potrivește vieții postmoderne: cea a turistului.... Turistul e extrateritorial, dar el își trăiește extrateritorialitatea ca pe un privilegiu, ca independență, ca dreptul de a fi liber, liber să aleagă, ca o permisiune de a restructura lumea. Tocmai capacitatea estetică a turistului curiozitatea, nevoia de amuzament, dorința și abilitatea de a trăi prin experiențe noi, plăcute și plăcut de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]