17,784 matches
-
intervină în zona cutremurului, Sengai, din cauza blocării drumurilor și haosului general. Produsele alimentare și bunurile strict necesare vieții sunt mult căutate, populația încercând să se pregătească pentru o situație și mai grea, ce ar putea surveni printr-o emanație de radiații de la reactoarele atomice de la Fukushima. La 15 martie s-a comunicat prin mass-media că lucrătorilor din zona Tokio ai unor mari firme internaționale (IBM, BMW, Infineon) li s-a propus de către respectivele administrații să se mute în sudul Japoniei. La
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
4 (care la cutremur era în revizie). De la acesta provine acum creștere puternică a radioactivității direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș (carcasă). Compania Tepco a făcut cunoscut rezultatele măsurătorilor radiațiilor, care se fac la fiecare 10 minute în diferite puncte din zona reactorului, după cum urmează: Doza de radiație naturală, la care este expus în general tot Pământul, este între 0,0001 - 0,0002 milisievert/oră. Doza de radiație maximă admisă
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi () [Corola-website/Science/322474_a_323803]
-
Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș (carcasă). Compania Tepco a făcut cunoscut rezultatele măsurătorilor radiațiilor, care se fac la fiecare 10 minute în diferite puncte din zona reactorului, după cum urmează: Doza de radiație naturală, la care este expus în general tot Pământul, este între 0,0001 - 0,0002 milisievert/oră. Doza de radiație maximă admisă (considerată nevătămătoare omului) este cuprinsă între 200 și 300 milisievert/oră. În cazuri izolate s-a constatat că
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi () [Corola-website/Science/322474_a_323803]
-
rezultatele măsurătorilor radiațiilor, care se fac la fiecare 10 minute în diferite puncte din zona reactorului, după cum urmează: Doza de radiație naturală, la care este expus în general tot Pământul, este între 0,0001 - 0,0002 milisievert/oră. Doza de radiație maximă admisă (considerată nevătămătoare omului) este cuprinsă între 200 și 300 milisievert/oră. În cazuri izolate s-a constatat că doza de 500 milisievert/oră poate cauza la unii oameni forma acută a bolii de radiație. Doza de 1.000
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi () [Corola-website/Science/322474_a_323803]
-
milisievert/oră. Doza de radiație maximă admisă (considerată nevătămătoare omului) este cuprinsă între 200 și 300 milisievert/oră. În cazuri izolate s-a constatat că doza de 500 milisievert/oră poate cauza la unii oameni forma acută a bolii de radiație. Doza de 1.000 milisievert s-a constat că a cauzat o mortalitate de 10 % în decurs de 30 de zile , iar doza totală de 6.000 milisievert este letală (mortală). Datele de mai jos indică valorile măsurate în zona
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi () [Corola-website/Science/322474_a_323803]
-
modelarea reacțiilor chimice, unde sunt foarte utile deoarece problema termenilor sursă chimici este închisă, deci nu necesită un model. Transmiterea căldurii este un domeniu care face apel la tehnicile folosite în MFN. Căldura se poate transmite prin conducție, convecție și radiație. Transmiterea prin conducție are loc în special în corpuri solide, conform ecuației Fourier, a cărei formă diferențială este: unde formula 27 este fluxul termic, formula 28 este conductivitatea termică, iar formula 29 este gradientul temperaturii. Conductivitatea termică este considerată adesea constantă, dar în
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
aplica cu modificări minime la modelarea conducției. În transmiterea prin convecție rolul conducției este minim, însă rolul turbulenței este foarte important. Metodele MFN pentru modelarea curgerilor turbulente sunt absolut necesare la modelarea schimbului de căldură prin convecție. Transmiterea căldurii prin radiație ridică dificultăți, deoarece ecuațiile transmiterii căldurii prin radiație sunt ecuații integrale, de forma: unde formula 31 este intensitatea radiației, formula 32 este vectorul de poziție, formula 33 este vectorul de direcție, formula 34 este lungimea drumului parcurs, formula 35 este direcția disipației, formula 36 este coeficientul
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
transmiterea prin convecție rolul conducției este minim, însă rolul turbulenței este foarte important. Metodele MFN pentru modelarea curgerilor turbulente sunt absolut necesare la modelarea schimbului de căldură prin convecție. Transmiterea căldurii prin radiație ridică dificultăți, deoarece ecuațiile transmiterii căldurii prin radiație sunt ecuații integrale, de forma: unde formula 31 este intensitatea radiației, formula 32 este vectorul de poziție, formula 33 este vectorul de direcție, formula 34 este lungimea drumului parcurs, formula 35 este direcția disipației, formula 36 este coeficientul de absorbție, formula 37 este indicele de refracție, formula 38
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
este foarte important. Metodele MFN pentru modelarea curgerilor turbulente sunt absolut necesare la modelarea schimbului de căldură prin convecție. Transmiterea căldurii prin radiație ridică dificultăți, deoarece ecuațiile transmiterii căldurii prin radiație sunt ecuații integrale, de forma: unde formula 31 este intensitatea radiației, formula 32 este vectorul de poziție, formula 33 este vectorul de direcție, formula 34 este lungimea drumului parcurs, formula 35 este direcția disipației, formula 36 este coeficientul de absorbție, formula 37 este indicele de refracție, formula 38 este coeficientul de disipație, formula 39 este constanta Stefan-Bolzmann, formula 40 este
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
locală, formula 41 este funcția de fază, iar formula 42 este unghiul solid. Ecuația integrală nu poate fi adusă la forma ecuațiilor diferențiale, ca urmare nu poate fi inclusă direct în sistemul de ecuații diferențiale ale MFN, fiind nevoie de "modele de radiație". Există diferite modele de radiație, cum ar fi de exemplu "modelul P-1", "modelul Rosseland", "modelul radiației prin transfer discretizat" ( - DTRM), "modelul radiației prin ordonate discretizate" ( - DO), "modelul radiației suprafață către suprafață" ( - S2S), repectiv "modelul sumei ponderate a gazelor gri
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
fază, iar formula 42 este unghiul solid. Ecuația integrală nu poate fi adusă la forma ecuațiilor diferențiale, ca urmare nu poate fi inclusă direct în sistemul de ecuații diferențiale ale MFN, fiind nevoie de "modele de radiație". Există diferite modele de radiație, cum ar fi de exemplu "modelul P-1", "modelul Rosseland", "modelul radiației prin transfer discretizat" ( - DTRM), "modelul radiației prin ordonate discretizate" ( - DO), "modelul radiației suprafață către suprafață" ( - S2S), repectiv "modelul sumei ponderate a gazelor gri" ( - WSGGM) Transportul speciilor chimice este
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
la forma ecuațiilor diferențiale, ca urmare nu poate fi inclusă direct în sistemul de ecuații diferențiale ale MFN, fiind nevoie de "modele de radiație". Există diferite modele de radiație, cum ar fi de exemplu "modelul P-1", "modelul Rosseland", "modelul radiației prin transfer discretizat" ( - DTRM), "modelul radiației prin ordonate discretizate" ( - DO), "modelul radiației suprafață către suprafață" ( - S2S), repectiv "modelul sumei ponderate a gazelor gri" ( - WSGGM) Transportul speciilor chimice este un domeniu necesar pentru transmiterea căldurii. Transmiterea căldurii prin mecanismele cunoscute este
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
nu poate fi inclusă direct în sistemul de ecuații diferențiale ale MFN, fiind nevoie de "modele de radiație". Există diferite modele de radiație, cum ar fi de exemplu "modelul P-1", "modelul Rosseland", "modelul radiației prin transfer discretizat" ( - DTRM), "modelul radiației prin ordonate discretizate" ( - DO), "modelul radiației suprafață către suprafață" ( - S2S), repectiv "modelul sumei ponderate a gazelor gri" ( - WSGGM) Transportul speciilor chimice este un domeniu necesar pentru transmiterea căldurii. Transmiterea căldurii prin mecanismele cunoscute este relativ lentă, adesea mult prea lentă
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
sistemul de ecuații diferențiale ale MFN, fiind nevoie de "modele de radiație". Există diferite modele de radiație, cum ar fi de exemplu "modelul P-1", "modelul Rosseland", "modelul radiației prin transfer discretizat" ( - DTRM), "modelul radiației prin ordonate discretizate" ( - DO), "modelul radiației suprafață către suprafață" ( - S2S), repectiv "modelul sumei ponderate a gazelor gri" ( - WSGGM) Transportul speciilor chimice este un domeniu necesar pentru transmiterea căldurii. Transmiterea căldurii prin mecanismele cunoscute este relativ lentă, adesea mult prea lentă pentru a fi utilă pentru mașinile
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
contextul reducerii emisiilor poluante. Este nevoie de modele care să trateze curgerea turbulentă din focar, variația densității gazelor cu temperatura, antrenarea fazelor disperse (praf de combustibil) de către mediul fluid, reacțiile chimice exoterme dintre combustibil și oxidant, schimbul de căldură prin radiație, și mecanisme Zeldovici și Fenimore de formare a NO. Preocupări privind MFN în România au apărut prima dată la Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Aeronave. În anii 1990 în cadrul Universității Politehnica din Timișoara a fost scrisă aplicația ROFEM, destinată
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
În fizică și astronomie, deplasarea spre roșu are loc când lungimea de undă a radiației electromagnetice - de regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale. În general, deplasarea spre roșu se definește ca fiind o
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale. În general, deplasarea spre roșu se definește ca fiind o "creștere" a lungimii de undă a radiației electromagnetice receptată de un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
În general, deplasarea spre roșu se definește ca fiind o "creștere" a lungimii de undă a radiației electromagnetice receptată de un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă mai mari decât ale luminii roșii (de exemplu, infraroșii, microunde și unde radio), deplasarea spre roșu duce radiația în direcția
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă mai mari decât ale luminii roșii (de exemplu, infraroșii, microunde și unde radio), deplasarea spre roșu duce radiația în direcția opusă față de lumina roșie. O
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă mai mari decât ale luminii roșii (de exemplu, infraroșii, microunde și unde radio), deplasarea spre roșu duce radiația în direcția opusă față de lumina roșie. O deplasare spre
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă mai mari decât ale luminii roșii (de exemplu, infraroșii, microunde și unde radio), deplasarea spre roșu duce radiația în direcția opusă față de lumina roșie. O deplasare spre roșu observată și datorată efectului Doppler are loc atunci când sursa de lumină se îndepărtează de observator, analog deplasării Doppler care modifică frecvența percepută a undelor sonore emise de sursele ce se
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
roșu cosmologice care se aplică universului în expansiune din cosmologia Big Bang. Deplasările spre roșu relativiste, gravitaționale și cosmologice pot fi înțelese din perspectiva legilor transformării sistemelor de referință. Există și alte procese fizice ce pot conduce la modificarea frecvenței radiației electromagnetice și care nu sunt în general denumite „deplasări spre roșu”, printre care împrăștierea radiațiilor și efectele optice cum sunt refracția și aberația cromatică. Istoria subiectului a început cu dezvoltarea în secolul al XIX-lea a mecanicii undelor și cu
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
relativiste, gravitaționale și cosmologice pot fi înțelese din perspectiva legilor transformării sistemelor de referință. Există și alte procese fizice ce pot conduce la modificarea frecvenței radiației electromagnetice și care nu sunt în general denumite „deplasări spre roșu”, printre care împrăștierea radiațiilor și efectele optice cum sunt refracția și aberația cromatică. Istoria subiectului a început cu dezvoltarea în secolul al XIX-lea a mecanicii undelor și cu explorarea diverselor fenomene asociate cu efectul Doppler. Acest efect poartă numele lui Christian Andreas Doppler
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
Pound-Rebka. Acest efect este însă semnificativ doar în apropierea unei găuri negre, și pe măsură ce un obiect se apropie de orizontul evenimentelor deplasarea spre roșu devine infinită. El este și cauza dominantă a fluctuațiilor de temperatură pe scară unghiulară mare în radiația cosmică de fundal (efectul Sachs-Wolfe). Deplasarea spre roșu observată în astronomie se poate măsura fiindcă spectrele de emisie și de absorbție ale diverselor specii atomice sunt caracteristici distinctive și bine cunoscute, calibrate prin experimentele spectroscopice efectuate în laboratoarele de pe Pământ
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]