17,957 matches
-
încăt Ștefan îl văzu cu o claritate de cristal. Un hohot de răs al acestuia alungă si ultimul cerc de ceață de pe găndurile lui Gavriel. Acum era conectat întrucăt un element din vechea viață era comun în noua viața. „Cristina!’’rosti Ștefan așa cum rostește o bucătăreasă un ingredient care îi lipsește din rețetă. „Îmi pare rău!’’ „A nu, sa nu îți pară! Poți să o iei. Eu niciodată nu am fost atașat de ea ci doar ea de mine. În consecință
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
văzu cu o claritate de cristal. Un hohot de răs al acestuia alungă si ultimul cerc de ceață de pe găndurile lui Gavriel. Acum era conectat întrucăt un element din vechea viață era comun în noua viața. „Cristina!’’rosti Ștefan așa cum rostește o bucătăreasă un ingredient care îi lipsește din rețetă. „Îmi pare rău!’’ „A nu, sa nu îți pară! Poți să o iei. Eu niciodată nu am fost atașat de ea ci doar ea de mine. În consecință pleci la drum
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
asupra familiei sale. „Poți să îi faci fericiți și pe ei dacă vrei. Se pare ca eu nu am putut! Din acel moment cei doi nu mai avură discuții personale cu excepția faptului ca în fiecare an în luna mai Gavriel rostea un timid: La mulți ani! lui Ștefan prin care i se răspundea: La fel și ție. Doar atăt! Se întălneau din ce în cea mai rar încăt Gavriel avea impresia uneori că dispăruse cu totul. Timpul trecea și Gavriel facea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
lui se afla Griul legănănd prin suflarea sa un fel de nor alb, pufos un suflet. Un tablou fantastic putea spune un pictor, fantastic putea spune și Gavriel însă într-un mod aspru și grotesc. Băiete, ți-am spus eu, rosti Griul , urăsc oameni și mofturile lor. Trebuia să stai aici cu mine. Măcar acum suntem trei. Cine este? întrebă cu teamă în glas cel numit băiete ,deși știa raspunsul.Putea simți. Gavriel, ți-l prezint pe fiul tău. E un
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
în acord cu ideologia publicației: comunicate semnate de Corneliu Zelea Codreanu, acte de recensământ și expropriere a evreilor, proclamații ale lui Hitler, discursuri ale lui Ion Antonescu. În același timp, se tipăresc Elogiul satului românesc, discurs de recepție la Academia Română rostit de Lucian Blaga, articolul Evreii noștri al lui N. Iorga și Despre evreii români și streini de Mihai Eminescu, poetul fiind elogiat de Vintilă Horia și de Nichifor Crainic pentru „naționalismul” și „rasismul” său și într-un număr festiv (25
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
arsenal retoric consacrat. I-au fost depistate posibile ascendențe literare în modernismul interbelic (s-a vorbit despre Ion Vinea și Adrian Maniu, iar referirea la „stilul spumos intelectualizant al lui Ilarie Voronca” este enunțată de Nicolae Manolescu). Uneori poetul se rostește direct, cu maximă limpiditate, pe un ton gnomic ori afectat confesiv, alteori sporește consistența poemului prin recursul la o imagerie „transistorică”, eventual mitologizantă, ori de sugestie onirică sau suprarealistă, dar semantizată în termenii alegoriei voit vagi, cu decodare solicitantă. „Meșteșugul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
despre care Wittgenstein a crezut că „îl înțelege“? Este probabil cititorul căruia această remarcă finală nu-i va apărea drept enigmatică și paradoxală. Dacă este adevărat că Frank Ramsey ar fi spus „Ceea ce nu se poate spune nu poate fi rostit și nu poate fi nici fluierat“, atunci el nu a fost un asemenea cititor. O mare varietate de considerații pot aduce lumină asupra acestei formulări. Iată doar câteva. În Tractatus se vorbește despre logica limbajului și a lumii, despre obiecte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce se distinge și se opune prin ele nu este „gândirea“ și „vorbirea“, ci un mod neatent, superficial sau confuz de a gândi și unul chibzuit, temeinic. Expresia feței, a privirii, tonalitatea vocii și alte caracteristici ale atitudinii noastre, atunci când rostim aceste expresii, nu sunt simpli însoțitori ai exprimărilor verbale. Ele reprezintă indici dintre cei mai importanți pentru acel context în care am învățat să folosim expresiile. În acele situații în care copilul învață un cuvânt ca „sigur“, observă Wittgenstein, un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
greși exprimând ceea ce simțim? Afirmația „Mă doare capul, dar poate mă înșel.“ 286 GÂNDITORUL SINGURATIC este un nonsens evident. Despre expresiile privitoare la ceea ce simțim se poate spune că sunt „adevărate“ sau „false“ doar în sensul că cel care le rostește este sincer sau minte. Aceasta este însă o folosire diferită a cuvintelor „adevărat“ și „fals“ în raport cu cea prin care noi calificăm propozițiile descriptive, atât în viața curentă, cât și în cercetarea științifică. Printre ultimele însemnări pe care le-a scris
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de teatru și de revistă. Paginile publicației, întotdeauna dense și atractive, mai conțin articole comemorative (despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la premiile teatrale, cuvântări rostite de diferite personalități, cronică de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și aforisme, curiozități, pagini umoristice și știri sportive, ilustrații, caricaturi, reclame, publicitate. Mai colaborează Ion Pribeagu, Haralamb G. Lecca, George Voevidca, George Nutzescu, Lucrezzia Karnabatt, Ioan I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
conduce destinele unei țări este pronunția și exprimare în limba oficială a Uniunii Europene. În Antichitate, cei care n-aveau dar oratoric și doreau acest lucru, făceau eforturi disperate că să-și îndrepte modul de a se exprima, de a rosti cuvintele, pentru a capta audiența auditoriului. Traian Băsescu, atunci când se exprimă, în limba engleză, ne aduce în situația de a pufni în râs, ori a comuta canalul televizorului. Fără accent englezesc, cu dezacorduri în limba respectivă, îl aduce într-o
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
mai era, l-o fi mâncat pisica, ce să-i faci, asta-i viața. Nimic nu mă scotea mai tare din pepeni decât replica asta. Nu-mi dădeam seama dacă și credea cu adevărat în cuvintele alea, pe care le rostea atât de des, încât aproape că nu mai aveau conținut, sau doar le folosea ca pe o soluție de avarie pentru aproape orice, simplificând și discuții și fapte. Spunea replica și trecea mai departe, ca și cum mai întorcea liniștit o filă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
devină niște cârje care, în cele din urmă, ne ia privirea de la audiență. Ceea ce intenționăm să arătăm să fie strălucitor, clar și suficient de amplu. * Analizăm sala în care vom vorbi. Dacă este posibil, mergem în sala în care vom rosti discursul ca să eliminăm surprize mai puțin plăcute. Răspunsurile la câteva întrebări sunt importante. * Cât de mare este sala? * Va fi posibil să folosim retroproiectorul și videoproiectorul? * Există un podium? * Ce tip de microfon este folosit? * Cum poate sistemul de sonorizare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mâinile și ridicăm pieptul când respirăm. Este o modalitate bună să calmăm nervii. * Menținem contactul vizual cu audiența. Căutăm priviri prietenoase aflate în centrul sălii și începem discursul ca și cum ne-am adresa lor. Continuăm apoi să mutăm privirea în jurul sălii rostind fiecare idee către o altă persoană. * Variem tonul și viteza cu care vorbim. Manifestăm entuziasm prin voce pentru fiecare problemă pe care o abordăm. Nu vorbim prea încet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de obicei că unde se aud cuvinte, ar fi ceva de înțeles pentru minte. J. W. GOETHE Săgeata nu mai aparține arcașului de îndată ce a fost slobozită din coarda arcului, iar cuvântul nu mai aparține vorbitorului din clipa când a fost rostit. H. HEINE Gândul nu se coboară acolo unde aude prea multă vorbă. N. IORGA Cuvintele așezate diferit dau sensuri diferite, iar sensurile puse diferit produc efecte deosebite. In elocință trebuie să existe și elementul agreabil și elementul real, dar e
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
își va regăsi, fără îndoială, fostele câmpuri de expansiune în Mitteleuropa și le va extinde încă spre estul Europei..."885 definesc teama care a însoțit frenezia reunificării. Se cuvine să reflectăm însă la cuvintele pe care François Mitterrand le-a rostit la întâlnirea cu Helmut Kohl, cu prilejul vizitei din 4 ianuarie 1990 a cancelarului german: "Germanii numără optzeci de milioane 886. Și dacă optzeci de milioane vor să fie împreună, atunci este bine să respecți acest lucru... Franța respectă voința
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acel lucru sau acea ființă la originea lui naturală. Nu știu dacă cetitorul a luat bine seama la profunzimea filozofică cuprinsă în acea formulă, strălucitoare de limpiditate concretă, pe care prejudiciile unei educații cu totul nenaționale ne opresc s-o rostim tare, atît de adese cît o avem în inimă și pe limbă. În adevăr, formula de care vorbim însemnează evident că românul, desperat de cusururile obiectului, îl trimite, cu un fel de resignare fatalistă, la originea și cauza lui cea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cu genială pornire mintea română se transportă la cauza cea mare și esențială, și dintr-o lovitură taie firul explicațiilor obositoare". Nici diletantul, indiferentul de domeniul în care exersează, nu scapă de cerneala acidă a eseistului. Vorbind despre libertatea gustului, rostește un adevăr, în ce privește omul de mijloc, de o firească actualitate: "Acestui om de mijloc nu-i trebuie orchestră simfonică, ci lăutari; nici pictură născută din vizualitate artistică, ci cromolitografie sentimentală. De aceea dezvoltarea tehnicii artistice este de neînțeles dacă o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ne speriem de cuvinte, ne îndrumă înțeleptul regizor prin gura interpreților săi, trebuie să avem răbdare cu ele pentru că, în realitate, sunt, așa cum ne-au învățat structuraliștii, textualiștii sau maeștrii deconstructivismului, golite de sens, sunt altceva decât par. Când veți rosti, la finalul sufocantei și epuizantei experiențe de două ore de privit nimic, (c---t!), e bine să vă reamintiți că, în spiritul lui Foucault și Derrida, nu articulați o sudalmă, ci vă lăsați purtat de discurs, de o subiectivitate golită de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu întreacă limitele", a declarat ministrul științelor, Daniel Herschkowitz, membru al Partidului Casă Evreiască.965 În același context, Înaltul Reprezentant al UE (la acea dată) pentru politica externă și de securitate comună, Javier Solana, aprecia că mesajul transmis prin discursul rostit de președintele american, Barack Obama, la Cairo, va deschide o nouă pagină în relațiile cu lumea arabo-musulmană și în reglementarea conflictelor din Orientul Mijlociu: "toată lumea a fost pozitiv impresionată și cred că atmosfera creată de acest discurs este foarte constructivă și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
parlamentul-european-ierusalimul-de-est-ar-trebui-sa-fie-capitala-noului-stat-palestinian-1101508. Accesat: 27 ianuarie 2015. 382 Teodora Bodeanu, "Shimon Peres: Pacea cu palestinienii este urgență", în Ziare.com, 19 iulie 2011, http://www.ziare.com/internațional/israel/shimon-peres-pacea-cu-palestinienii- este-urgenta-1102142. Accesat: 27 ianuarie 2015. 383 În timpul discursului pe care l-a rostit la a 66-a sesiune anuală a Adunării Generale a ONU. 384 "Recunoașterea statului palestinian - vezi calendarul de negociere propus", în Ziare.com, 24 septembrie 2011, http://www.ziare.com/internațional/stiri-externe/recunoasterea-statului-palestinian-vezi-calendarul-de-negociere-propus-1122799. Accesat: 28 ianuarie 2015. 385 Idem. 386
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
buze, iar Faulques s-a așezat din nou. - A-ți asuma lucrurile nu-i totuna cu a fi de acord ca ele să fie cum sunt, a spus. Nu explicația e sinonimul anesteziei, ci durerea. S-a Întrerupt iar. Durerea. Rostită În fața musafirului, vorba suna nepotrivit. Smulsă proprietarilor ei legitimi, de parcă Faulques n-ar fi avut dreptul s-o folosească. Dar Markovic nu părea stingherit. - Durerea, firește, a zis Înțelegător. Durerea. Iartă-mă că sciociorăsc În lucruri prea intime, dar pozele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
altceva decât ce-i trebuia lui Faulques. Asta-i bine, și-a zis. Se potrivește, fără Îndoială. E perfect. Și-a mai turnat coniac În pahar, l-a golit dintr-o suflare și, simțind cum Îi lua foc gâtlejul, a rostit cu glas tare numele lui Olvido. Ciudat nume, s-a gândit. Ce vorbă incertă. Buimac, a pus iar mâna pe sticlă, pe marginea râului morților, Întrezărind pe celălalt mal umbre care se mișcau agale, Îngrădite de cețuri și urme negre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cineva viața în funcție de principii filosofice? După o scurtă reflecție asupra acestor întrebări, răspunsul pare sa fie unul afirmativ. De exemplu, sunt foarte mulți care au auzit de celebra formulă „scopul scuză mijloacele”. Nu toți știu contextul în care a fost rostită, sau cine a rostit-o, dar pentru tot mai mulți reprezintă un principiu de viață. Așadar, vorbim deseori despre filosoful italian Niccolò Machiavelli și se întămplă să nu cunoaștem aspectele importante din viața autorului și evenimentele care i-au influențat
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
filosofice? După o scurtă reflecție asupra acestor întrebări, răspunsul pare sa fie unul afirmativ. De exemplu, sunt foarte mulți care au auzit de celebra formulă „scopul scuză mijloacele”. Nu toți știu contextul în care a fost rostită, sau cine a rostit-o, dar pentru tot mai mulți reprezintă un principiu de viață. Așadar, vorbim deseori despre filosoful italian Niccolò Machiavelli și se întămplă să nu cunoaștem aspectele importante din viața autorului și evenimentele care i-au influențat opera. Acestea sunt motivele
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]