19,086 matches
-
Datele statistice din 1910 indică populația satului de peste 2800 de persoane, iar aici funcționau: o biserică, o școală, o stație poștală și câteva prăvălii. În apropierea localității se află o prisacă, o livadă și o podgorie. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România. În 1919 se deschide prima școală de VII clase cu predare în limba română. În 1924 funcția de primar era deținută de Gheorghe Arman, ce de notar - de Pavel Iacuboi. În același an, în
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
est. Oiconimul CRIHÁNA provine de la antroponimul masculin Crihan. Este consonant și paronimic cu denumirea regiunii istorice românești Crișana. O altă localitate Crihana, înființată în 1924, există în județul Orhei, denumirea acesteia provenind de la numele lui Anton Crihan, fost membru al Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
frunte cu conducătorul artistic profesorul Mihail Grati, care la numeroase concursuri și festivale atât în țară cât și peste hotare ne-au reprezentat și au luat locuri de frunte. Oamenii din sat sunt harnici, gospodari, bineprimitori și întotdeauna cu un sfat bun, gospodinele se pot lăuda cu unele din cele mai frumoase copturi de colaci și mai gustose plăcinte, iar gospodari au în beciurile reci un vin curat și demn de toată lauda.
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu T. în lucrarea "Basarabia arheologică și artistică", Iași
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu T. în lucrarea "Basarabia arheologică și artistică", Iași 1923. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu T. în lucrarea "Basarabia arheologică și artistică", Iași 1923. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
era un cătun din 19 case, cu o populație de 72 persoane, țărani români. Proprietarii Focșeneanu poseda 1287 desetine, iar Popovici, 2030 desetine. Între anii 1914 și 1917 la marginea satului este construită linia ferată Bălți-Ungheni. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România după care se efectuează reforma agrară. Anuarul din 1924 menționează că primar al satului era Cuciuc Ignat și notar - Logan Axentie. În același an ci mai mari proprietari de moșii sunt Popovici Agapie (110
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
07.1933 și este înmormântat pe teritoriul aceluiași locaș sfânt, în partea dreaptă a Bisericii de vară. Gheorghe Andronache (08.04.1893 - 14.03.1970, Barlad), nepotul protosinghelului Dosoftei, este unul din partizanii unirii de la 1918. Organizează Garda călare a Sfatului Țării. Din august 1917 până în martie 1918 deține funcția de prefect al poliției Chișinău. Cu prilejul aniversării a 15-a de la Unire, publică „Albumul Basarabiei in jurul marelui eveniment al Unirii”, lucrare cu valoare de document istoric. După 1940 activitatea
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
de 152 km, de la cetatea de pământ Horodca din codrii seculari pîna la fluviul Nistru, mai sus de Mănăstirea Chițcani. Satul Bardar și-a facut faima in lume prin persone celebre, cu minte luminoasă - doi codreni au fost deputați in Sfatul Țării, doi Eroi s-au învrednicit de Steluța de Aur, unul e cavaler la Ordinul Republicii; teologul Dionisie Erhan a urcat la rangul clerical de episcop. Sute de bărdăreni au îmbrațișat profesiile de pedagogi, medici, ingineri, agronomi, economiști, juriști, agricultori
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
caselor 85; populațiunea răzeși români în număr de 925, cari posedă 604 deseatini, sunt vii și grădini fructifere. Răzeșii se ocupă și cu cărăușia spre Avremești". Braniște e baștină generalului basarabean Matei Donici, despre care Iurie Colesnic scrie în enciclopedia „Sfatul Țării” și în vol. I al cărții sale „Basarabia necunoscută”: „Donici Matei s-a născut în 1847 în satul Brănești, jud. Bălți, și a decedat la 26 sept. 1921 la Tighina. A scris versuri, conform unei tradiții cărturărești de familie
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
în 1901 în satul Biliceni a fost construită o biserică nouă, sfințită de un mare sobor de preoți. La 25 ianuarie 1918 poposește o unitate română de cavalerie din Regimentul 10 Roșiori. Rebeliunea de la Petrograd făcuse să se prăbușească Rusia. Sfatul Țării, în numele populației pe care o reprezenta, votează unirea Basarabiei cu România. Prutul încetă să mai fie frontieră între frați. Prin 1923 Bilicenii aveau vreo 500 clădiri, inclusiv o curte boierească, cu 1750 de locuitori (890 bărbați și 860 de
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
alte țări. Totodată, a realizat mai multe lucrări monumentale în diverse instituții de la noi și de peste hotare. Teofil Ioncu (n. 20 octombrie 1885, com. Olișcani, Județul Orhei (interbelic) - d. 16 februarie 1954) a fost un om politic român, membru al Sfatului Țării. La data de 27 martie 1918 Teofil Ioncu a votat Unirea Basarabiei cu România. Din 8 decembrie este Director general responsabil pentru finanțe în Consiliul Directorilor Generali ai Basarabiei - cabinetelor de miniștri (directori generali) care au guvernat Republică Democratică
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
ca o denumire alternativă luni bune după constituirea partidului. O folosea mai ales Dr. Daniel Ciugureanu fostul Prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, care a folosit această denumire într-un articol intitulat " Chemarea Partidului Democrat la Unire" și publicat în Sfatul Țării, anul III, nr. 493, 29 aprilie 1920, Chișinău. Sursa: http://www.timpul.md/articol/peisajul-politic-din-republica-moldova-%28ii%29--statuarea-sistemului-de-partid-54474.html?action=print Conducerea partidului a fost asigurată de Pantelimon Halippa (1918 - 1921) și Ion Inculeț (1921 - 1923). Partidul a contribuit la
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
aprilie 1920, Chișinău. Sursa: http://www.timpul.md/articol/peisajul-politic-din-republica-moldova-%28ii%29--statuarea-sistemului-de-partid-54474.html?action=print Conducerea partidului a fost asigurată de Pantelimon Halippa (1918 - 1921) și Ion Inculeț (1921 - 1923). Partidul a contribuit la adoptarea unei reforme agrare radicale de către Sfatul Țării la 27 Noiembrie 1918. Conducătorii săi se aflau în fruntea Directoratelor, care asigurau gestiunea treburilor curente din Basarabia și au militat pentru încadrarea organizației într-o structură politică la nivelul întregii țări. La 14 septembrie 1918 s-a format
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
pulberile diverse pe bază de salpetru care se foloseau în acea perioadă. Conrad Haas s-a manifestat deseori împotriva utilizării invențiilor sale în scopuri militare, dorind ca studiile sale să aibă o aplicație pașnică. In ultimul capitol Conrad Haas specifica: «"Sfatul meu este ca lumea să trăiască în pace, să nu mai fie război; muschetele să fie lăsate în tecile lor, ghiulelele bombardelor să nu mai împrăștie moarte si praful de pușcă să nu mai ia foc; astfel își păstrează Prințul
Conrad Haas () [Corola-website/Science/306021_a_307350]
-
în pace, să nu mai fie război; muschetele să fie lăsate în tecile lor, ghiulelele bombardelor să nu mai împrăștie moarte si praful de pușcă să nu mai ia foc; astfel își păstrează Prințul banii și Armurierul viața ; acesta este sfatul pe care vi-l dă Conrad Haas"». Patru secole mai târziu, principiul rachetei în trepte a fost redescoperit de un alt sibian, Hermann Oberth și Wernher von Braun în preajma celui de-al doilea război mondial Această lucrare este astăzi considerată
Conrad Haas () [Corola-website/Science/306021_a_307350]
-
faptului că s-a aflat în tabăra învingătorilor, cucerind importantul oraș Salonic, Grecia a fost puternic nemulțumită. Grecia primise și portul Kavala și teritoriul de la est de acesta în urmă insistentelor regelui Constantin I și a șefilor armatei grecești, în ciuda sfaturilor date de primul ministru Eleftherios Venizelos. Grecia a trebuit să facă față opoziției Italiei atunci când a ridicat pretenții asupra sudului Albaniei și asupra Insulelor Egeene ("Vedeți și: Insulele Dodecaneze"). La sfârșitul războiului, Grecia mai avea pretenții asupra unor teritorii locuite
Tratatul de la București (1913) () [Corola-website/Science/306111_a_307440]
-
acea vreme una din cele mai mari și mai frumoase din București. Dinicu Golescu a murit în 1830 iar moștenitorii săi au vândut casa statului, generalul Pavel Kiseleff aprobând în acest scop 10.000 galbeni. În palat s-a mutat Sfatul Administrativ (guvernul). În 1837, Casa Golescu a fost transformată în palat domnesc, lucrările fiind executate de Xavier Villacrosse care a păstrat arhitectura exterioară inițială precum și ornamentațiile exterioare cu basoreliefuri, frize și capiteluri, realizate în 1820 de sculptorul Karl Schmutzer. În timpul
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
zidului superior, dar avizul său nu a fost urmat. Biserica a continuat să se deterioreze, fiind abandonată în 1863 și dărâmată în 1868. Catapeteasma care fusese sculptată la Veneția, a fost transferată la Biserica Albă. Pentru problemele cu caracter tehnico-edilitar, sfatul orășenesc conlucra cu „arhitectonul Poliției București” numit, la început de agie. Primul arhitecton sau maimarbașa a fost Josef Hartl, numit la 22 iunie 1831. Din 1834 s-a creat în cadrul Sfatului o direcție arhitectonică, al cărei director a fost numit
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
transferată la Biserica Albă. Pentru problemele cu caracter tehnico-edilitar, sfatul orășenesc conlucra cu „arhitectonul Poliției București” numit, la început de agie. Primul arhitecton sau maimarbașa a fost Josef Hartl, numit la 22 iunie 1831. Din 1834 s-a creat în cadrul Sfatului o direcție arhitectonică, al cărei director a fost numit Michel Saejouand, urmat în 1835 de Heinrich Faiser von Mentzen În 1840 Xavier Villacrosse a fost numit arhitect șef al orașului, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1848. Adjunctul lui
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
piatra de temelie, așezată la 6 septembrie 1842, cuprindea următorul text : "Al. Dim. Ghica voevod întru prea fericitele sale zile s-a clădit această Casă a Orașului, după placul arhitectornului său Csavie Vilacros, de meșterul Andrei Stamate prin osârdia prezidentului Sfatului Orășenesc dlui paharnicului și cavalerului conte Scarlat Roset, si a mădularilor acestui sfat dlui sărdarului Pârvu Asan, boierului de neam Theodor Balaban, neguțătorului Ioan Iliad și a secretarului acestui Sfat, dlui pitarului Const. Pencovici, în piața Grigore Ghica Voevod în
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
Ghica voevod întru prea fericitele sale zile s-a clădit această Casă a Orașului, după placul arhitectornului său Csavie Vilacros, de meșterul Andrei Stamate prin osârdia prezidentului Sfatului Orășenesc dlui paharnicului și cavalerului conte Scarlat Roset, si a mădularilor acestui sfat dlui sărdarului Pârvu Asan, boierului de neam Theodor Balaban, neguțătorului Ioan Iliad și a secretarului acestui Sfat, dlui pitarului Const. Pencovici, în piața Grigore Ghica Voevod în anul 1842, septembrie 1842, București." Clădirea se ianugurează cu „ceremonial deosebit” la 28
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
său Csavie Vilacros, de meșterul Andrei Stamate prin osârdia prezidentului Sfatului Orășenesc dlui paharnicului și cavalerului conte Scarlat Roset, si a mădularilor acestui sfat dlui sărdarului Pârvu Asan, boierului de neam Theodor Balaban, neguțătorului Ioan Iliad și a secretarului acestui Sfat, dlui pitarului Const. Pencovici, în piața Grigore Ghica Voevod în anul 1842, septembrie 1842, București." Clădirea se ianugurează cu „ceremonial deosebit” la 28 octombrie 1843. Clădirea a rezistat incendiului din 1847, dar a fost dărâmată în 1882 din cauza lucrărilor de
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
să se dezvolte rapid, stăpânirea romană durează cca 400 de ani. După stăpânirea romană, în secolul V urmează francii, regele Pippin cel Scurt secolul VIII a fost de mai multe ori în "Villa Duria" unde s-au ținut adunări importante (sfatul francilor) amintit în manuscriptul (Metzer Annalen). "Pippin cel Scurt" ridică "Durum" la rangul de "cetate de scaun" unde a avut reședința ulterior și Carol cel Mare (742-814). Aici având loc târguri cu vânzări pe piața cerealelor, untului, găinilor, vitelor, și
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
bisericile moștenite de la Principatul Moldovei, preferând să clădească altele noi de stil rusesc. Prin această politică, procentul populației române din Basarabia în recensăminte a scăzut continuu: După prăbușirea, în 1917, a imperiului țarist rus, în Basarabia s-a constituit un „sfat al țării” care a declarat provincia drept republică independentă (la 2 decembrie 1917). Dată fiind situația militară, care punea în pericol noul stat (în acel moment, guvernul bolșevic ducea tratative cu Germania pentru a-i preda toată partea vestică a
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]