18,686 matches
-
ca un tânăr de geniu: nimeni nu-l putea întrece la nici o probă a trupului sau a minții. El răspundea la toate întrebările înțelepților, dar când el le adresa întrebări, chiar și cei mai pricepuți dintre ei erau nevoiți să tacă. Textele vorbesc despre un tânăr Siddhărtha frumos, bun și înțelept, care își petrecea zilele în grădinile palatului, într-o lume aparte, minunată. La șaisprezece ani, prin victoria sa la un concurs cu arcul, în cursul căruia săgeata a străpuns șapte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Muchalinda”. Se spune că Muchalinda, o cobră miraculoasă, locuia într-o scorbură printre rădăcini. De îndată ce Buddha trecu în starea de fericire, șarpele presimți că începe să se adune un mare nor de furtună, neobișnuit la vremea aceea. Atunci, el ieși tăcut din cotlonul său întunecos și cu inelele trupului său îl înfășură de șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă de șarpe, adăposti sub ea, ca sub o umbrelă, capul binecuvântat. A plouat șapte zile, vântul a bătut rece, Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și de trei ori îi laudă lui Ănanda farmecul acestui loc și frumusețea atât de felurită a continentului indian, adăugând că, dacă este rugat, Buddha poate trăi o eră cosmică întreagă sau restul unei ere. Dar de trei ori Ănanda tace și Maestrul îi cere să se îndepărteze. Atunci se apropie Măra și îi reamintește lui Buddha promisiunea acestuia că atunci când Comunitatea va fi bine întemeiată el va intra în Parinirvăṇa. „N-avea nici o grijă, Răufăcătorule, îi răspunde Cel Preafericit. Nu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fund, ușa din dreapta se deschide puțin, Zoe scoate capul, cheamă pe Pristanda: "Pst! Pst! și închide repede ușa. Tipătescu se 48 întoarce și îl vede pe Pristanda lângă ușa din dreapta.) Tipătescu: 'Ai? Un' te duci? Pristanda: (făcându-i semn să tacă și arătându-i pe Trahanache) Unde mi-ați ordonat. Tipătescu: (fără a înțelege) De ce nu ieși prin față? Pristanda: (urmându-și jocul) Da, prin față... (se-ntoarce spre ușa din fund. Tipătescu se ntoarce iar spre Trahanache. Jocul Zoii se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ușa după ei, grozav de plictisit) A! (coboară.) SCENA VII Tipătescu, Zoe apoi Cetățeanul turmentat Zoe: (ieșind din stânga repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.) Cetățeanul: (șovăind) Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
liniște... (lui Cațavencu.) Eu merg la telegraf să-ți anunț la București candidatura... d-ta așteaptă acasă un cuvânt al meu... Deseară, la întrunire, fii cu tact... trebuie mult tact. (se aud în fund bătăi în ușă; toți din scenă tac și nu mișcă; iar bătăi, apoi trei fluierături.) E Ghiță, ăsta e semnalul lui! (merge și deschide ușa din fund, prin care apare Cetățeanul, fluierând ca de mirare.) Tipătescu: Iar? (se dă înapoi.) Cațavencu: Omul meu! (se dă cam la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu. Clopoțelul lui Trahanache de abia se mai aude. După ce s-a mai oprit zgomotul, cu multă aprindere.) Dați-mi voie! Termin îndată! Mai am două vorbe de zis. (zgomotul tace.) Iată dar opinia mea. (în supremă luptă cu oboseala care-l biruie.) Din două una, dațimi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
proclamăm numele candidatului propus de comitetul nostru. Cațavencu: (cu aer foarte degajat) Primesc cu mulțumire, dlre președinte. (coboară de la tribună, cătră grupul său.). Numele candidatului. Toți: (din grup și din sală) Da! Numele candidatului! Zoe: (tremurând, încet) Fănică! Tipătescu: (încet) Taci! N-ai grijă! Trahanache: (citind foaia între lumânări) Stimabil! Candidatul pe care-l susține comitetul nostru, este domnul... Ionescu: Nae Caț... Trahanache: (întrerupându-l) Ai puțintică răbdare... (citind) domnul... Cațavencu: Domnul... (Toată lumea ascultă cu mare nerăbdare și în deplină tăcere
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
rușine care se petrece de atâta vreme în sânul orașului nostru... (Zoe și Tipătescu mișcare) am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă;... astăzi însă am fost lovit așa de crud în dignitatea mea, încât nu mai pot tăcea. (Zoe și Tipătescu mișcare.) Acest onorabil cetățean, (arată pe Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache... Trahanache: (cu pofidă) Ei? Eu... Cațavencu: Este atât de naiv, încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și mi-ai jucat onoarea mea, rușinea mea, viața mea, și ai pierdut, pentru că sau el joacă mai bine ca tine, sau noi avem mai puțin noroc decât el... (se îneacă de plâns.) Ce să fac? Ce să fac? Tipătescu: Taci! Vine cineva... șterge-te la ochi! SCENA II Aceiași Trahanache și Agamiță Dandanache, venind din fund Trahanache: (foarte politicos) Poftim, poftim, stimabile! Tipătescu: Cine să fie? Zoe: Un străin?... Trahanache: (coborând) Dă-mi voie, Joițico, să-ți recomand pe d.
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ramuri verzi și steaguri, asemenea foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se împart pahare de șampanie fruntașilor. -Tipătescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și steaguri, asemenea foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se împart pahare de șampanie fruntașilor. -Tipătescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al nunții cosmice și al măicuței bătrâne), este cea mai întinsă și cea mai bogată în semnificații, fiind totodată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
celălalt. V. Deosebit de variată este în baladă construcția modurilor și timpurilor verbale. Se remarcă mai întâi folosirea modului indicativ, timpurile prezent și perfect simplu în părțile epice atunci când acțiunea se desfășoară rapid: "vin","se cobor","se vorbiră", "se sfătuiră", "nu tace", "nu place"etc. Viitorul popular și regional "a fi", "a bate", "a răzbate" (cu formă identică cu cea de infinitiv), "-i zări", "-i întâlni" (format cu auxiliarul (îi), "s-or strânge", "or plânge" sugerează posibilitatea acțiunii, realizabilă numai în cazul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce-am pus gamelele-acolo, am văzut că-nchide ușa și-mi zice: „Bă, banditule, de ce dormi?”. „Păi”, zic, „n-am dormit”. „Băi, mai mă și minți?” Și-mi arde câteva perechi de palme de mă lipește de perete. Am tăcut, n-am zis nimic... Și mi-a mai dat și un picior În fund, și m-a băgat În celulă. Când am intrat În celulă, ceilalți au auzit toată treaba asta, că m-a lovit, și: „Ce ți s-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-au gândit vreodată la treaba asta?! Dar nu ne deranjau... Ba din contră, era un semnal ca, atunci când vine ofițerul de servici, că ăla nu trebuia să știe de treaba asta, ei fluiera’, și-atuncea noi auzeam și gata, tăceam și nu mai ziceam nimic. Era un gardian, mai ales, care știa ce se Întâmplă, da’ ne lăsa În pace... Nu mai țineți minte cum Îl chema pe acesta? Nu-mi aduc aminte! Habar n-am. Da’ la Început am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sic!), parcă, am făcut cerere la CNSAS să-mi văd dosarul... Și am fost, dar am rămas dezamăgit; erau trei dosărele subțirele, declarații ale colegilor de-aci, de la șantier, care dădeau numai bine despre mine: bun profesionist, cuminte; altul zicea: „Tace ca pământul”. Și securistul scria acolo: „Nu-l mai șicana, să nu te bănuiască”. Dar eu știam cine sunt cei care au dat declarații, ba după scris, ba după Întâmplări... Unul singur se ținea de capul meu, pe care nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care n-au trecut prin reabilitare... Trebuia să fim izolați, Însă mi-aduc aminte că, În celula În care am stat și În care ne-am dus după asta, nimeni nu vorbea nimic. Eram vreo șapte sau opt inși, care tăceam toți din gură. Nimeni nu scotea o vorbă. Și În iunie ’50 s-a format un lot de vreo două sute și ceva de studenți și ne-a dus la Canal. Acolo, Întâi am fost la colonia de muncă Columbia, lângă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trage În noi pe vizetă”. Este greu să tai speranța cuiva, oricât de mică ar fi ea. Și nu uit că părintele mi-a zis următorul lucru: „Ce știi tu, mă, căcăciosule?”. Exact astea au fost cuvintele. Sigur că am tăcut, dar am avut dreptate, pentru că așa a fost. Agresivitatea a crescut, condițiile erau din ce În ce mai grele și eu cred că ei au aflat prin alții că urmează o revoltă și este mult mai ușor s-o localizezi și s-o provoci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a ajutat mult. Ce a Însemnat comunismul pentru dumneavoastră? Comunismul a fost o teroare. Adică nu există nimic mai rău ca și comunismul. Dacă nu erai cu ei, erai Împotriva lor. Și-au trecut 50 de ani În care am tăcut, și acum parcă răbufnești, să spui amarul despre comunism, despre genocidul ăsta... Azi ar trebui să trăiască conducătorii 24 de ore unde am trăit noi. Vă spun eu, e crimă și pedeapsă... Și, după 50 de ani, când văd jigodiile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prin Aiud, prin Gherla, la Canal, În Insula Brăilei sau prin Bărăgan, peste tot... Și dom’le, toate astea numai că nu aveai idealul lor comunist... 50 de ani m-am gândit să nu explodez, ca un Vezuviu, că am tăcut În mine parcă. În ’90, când ne-a scos decretul lui Roman la pensie, la 56 de ani, am zis: „Doamne!”. Și de 17 ani mereu mă gândesc... și aș vrea să vorbesc cu cineva despre ororile ăstea ale comunismului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și o rămas cu sora lui Ilie. Și a mai fost acolo cu noi și Râmboiu, și Voloșniuc. Voloșniuc avea soția În Ucraina și s-o dus la nevastă-sa..., și acolo l-o asasinat. Că nici nu știa să tacă, domnule! Eu am Învățat de la un coleg, Sandu Munteanu, să tac, să fiu prudent... Și ce munceați În fabrică? Acolo În fabrică făceam sobe, băteam nituri la sobe... Aveați normă la lucru? Aveam. Adică nu știu ce normă aveam, dar de lucrat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo cu noi și Râmboiu, și Voloșniuc. Voloșniuc avea soția În Ucraina și s-o dus la nevastă-sa..., și acolo l-o asasinat. Că nici nu știa să tacă, domnule! Eu am Învățat de la un coleg, Sandu Munteanu, să tac, să fiu prudent... Și ce munceați În fabrică? Acolo În fabrică făceam sobe, băteam nituri la sobe... Aveați normă la lucru? Aveam. Adică nu știu ce normă aveam, dar de lucrat lucram, că nu-mi plăcea să... Și Îmi aduc aminte că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]