175,406 matches
-
Regimentul 16 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 7 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Fălticeni. La intrarea în război, Brigada 14 Infanterie a fost comandată de colonelul Octav Boian. Brigada 14 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Brigada 14 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336322_a_337651]
-
decedat la 9 septembrie 2015, București. Câinele de luptă al Armatei Române (Forțele Terestre) era una dintre principalele vedete ale defilărilor pe sub Arcul de Triumf în 2012 si 2013, alături de Detașamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Române și cel de tehnică militară aviatică. Genistul Valentin Roșioară, instructorul lui Max, a explicat că ciobănescul german „a fost dresat să descopere substanțele explozive și grație calităților sale, multe mine și bombe artizanale n-au mai secerat vieți. A executat misiuni de control, de patrulare
Max câinele erou () [Corola-website/Science/336313_a_337642]
-
de serviciu (corespunzătoare aptitudinilor curente - pază, însoțire etc.) și vor fi menținute în activitate pe perioada vieții, beneficiind de drepturile aferente”, Noua lege permite și adopția animalului utilitar de către instructorul său. Max este primul câine din România înmormântat cu onoruri militare. Este primul câine din „Raiul animalelor” din lotul „câinilor eroi”.
Max câinele erou () [Corola-website/Science/336313_a_337642]
-
Regimentul 19 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 2 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Slatina. La intrarea în război, Brigada 4 Infanterie a fost comandată de colonelul Ilie Antonescu. Brigada 4 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Brigada 4 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336320_a_337649]
-
Regimentul 38 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 10 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Tulcea. La intrarea în război, Brigada 20 Infanterie a fost comandată de colonelul Petre Popovăț. Brigada 20 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Brigada 20 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336323_a_337652]
-
care a devenit șlagăr (în cadrul Teatrului ebraic „Zirá” al lui Michael Almaz și Avraham Pashanel) și s-a jucat peste o mie de ori. În 1966 a jucat acest personaj și într-un film artistic. După șase ani de serviciu militar (în termen și apoi ca angajat), a jucat pe scenele a numeroase teatre ebraice din Israel, inclusiv Teatrul „Zirá”,Habima, Teatrul municipal Haifa, ca și în producții de teatru comerciale. Pe scena ebraica a luat parte la piesele „La Mandragola
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Printre elevi sai s-au numărat campionii maghiari János Garay, Gyula Glykais, Aladár Gerevich, Endre Kabos, Attila Petschauer și Sándor Pósta. Înrolat în armată, unde s-a apucat de scrimă, și-a perfecționat tehnica împreună cu Agesilao Greco la Școala magistrală militară de scrimă din Roma, apoi la Școala de aplicație din Firenze, unde a studiat sub îndrumarea lui Carlo Pessina și lui Giuseppe Radaelli. În 1896 a participat la un turneu de sabie din cadrul Expoziției Mileniului regatului maghiar. Santelli a câștigat
Italo Santelli () [Corola-website/Science/336351_a_337680]
-
reprezentat o prelungirea geografică în spațiul transilvan a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse - ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică definitivă de demarcație (frontiera) să fie fixată prin tratativele de pace ulterioare. Evoluția liniei de demarcație între trupele ungare și cele române a consemnat 4 aliniamente succesive, deplasate progresiv spre vest. Contextul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
și română, anume menținerea integrării teritoriale a Ungariei și în mod deosebit păstrarea Transilvaniei - de partea maghiară (cel puțin până la momentul unor decizii teritoriale ferme ale Conferinței de Pace), respectiv preluarea puterii statale în Transilvania și maximalizarea gradului de ocupare militară a teritoriului, pentru a asigura succesul solicitărilor teritoriale - de partea română. Un prim aliniament delimitat la nord de cursul Someșului Mare, ulterior răsfrânt spre Târgu Mureș - astfel încât să urmeze cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa, a fost consemnat la 13
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
teritoriale - de partea română. Un prim aliniament delimitat la nord de cursul Someșului Mare, ulterior răsfrânt spre Târgu Mureș - astfel încât să urmeze cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa, a fost consemnat la 13 noiembrie 1918 la Belgrad printr-o Convenție militară de armistițiu. Deoarece România semnase anterior o pace separată cu inamicul, fiind considerată astfel un stat necombatant, n-a fost invitată la semnarea respectivei Convenții și nici nu i s-a cerut părerea în ceea ce privește prevederile ei. Românii nu s-au
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. Considerată totuși mai târziu aliate, trupele române au trecut Carpații Orientali și fără incidente majore, au ocupat până la 15 decembrie aliniamentul desemnat, în pofida demersurilor politice, diplomatice și militare făcute de guvernul ungar, cu speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot România și-a deplasat trupele până la aliniamentul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
sub control ungar. Considerată totuși mai târziu aliate, trupele române au trecut Carpații Orientali și fără incidente majore, au ocupat până la 15 decembrie aliniamentul desemnat, în pofida demersurilor politice, diplomatice și militare făcute de guvernul ungar, cu speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot România și-a deplasat trupele până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva, ocupându-l deja pe data de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
în faza inițială structurile de conducere ungare locale au refuzat să retragă soldații mobilizați între timp pentru a face față înaintării române, guvernul Ungariei și-a dat în final acordul pentru aceasta. Conducerea aparatului administrativ regional maghiar precum și comandamentul său militar au rămas însă pe loc, într-un act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, iar trupele ungare au început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
al planurilor comandanților militari francezi de intervenție împotriva Rusiei Sovietice, Conferința de Pace a trasat o nouă linie de demarcație aflată între Satu-Mare și Arad. Comunicare noii decizii către guvernul maghiar a căpătat însă în contextul deteriorării rapide a situație militare aliate din Ucraina un caracter ultimativ, ducând la o criză politică ungară finalizată cu instalarea unui guvern comunist la Budapesta. Decizia s-a dovedit inacceptabilă pentru oficialii maghiari, noul regim considerându-se în stare de război cu România. În Ungaria
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
la 16 aprilie 1919 trupele române au declanșat o ofensivă generală pentru a avansa dincolo de vestul Munților Apuseni. În contextul încheierii ostilităților, Linia de demarcație din Transilvania dintre armate după semnarea armistițiului ar fi urmat să aibă un scop strict militar de delimitare a zonei de contact dintre trupele inamice, astfel că nu ar fi putut fi considerată o frontieră politică, din moment ce aceasta ar fi urmat să fie fixată prin tratativele de pace. Menținerea integrării teritoriale a Ungariei și în mod
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
din 1916 va constitui doar o bază de discuție la Conferința de Pace. În luna decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu România a fost deja proclamată, dar acest act nu ar fi fost suficient pentru ca această unire să fie garantată politic, militar și diplomatic. De aceea, pentru preluarea puterii statale organismele politice locale și centrale ale românilor transilvăneni în strânsă colaborare cu armata română care traversase Carpații, au conlucrat astfel pentru a apăra și împinge spre vest linia provizorie de demarcație, statul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
românilor transilvăneni în strânsă colaborare cu armata română care traversase Carpații, au conlucrat astfel pentru a apăra și împinge spre vest linia provizorie de demarcație, statul român dorind să asigure succesul solicitărilor sale teritoriale inclusiv prin maximalizarea gradului de ocupare militară. La data de 13 noiembrie între Aliați - reprezentatați de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al lui Károlyi, a fost semnată la Belgrad o Convenție militară de armistițiu. Acestă convenție a reconfirmat și a individualizat pentru Ungaria după
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
să asigure succesul solicitărilor sale teritoriale inclusiv prin maximalizarea gradului de ocupare militară. La data de 13 noiembrie între Aliați - reprezentatați de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al lui Károlyi, a fost semnată la Belgrad o Convenție militară de armistițiu. Acestă convenție a reconfirmat și a individualizat pentru Ungaria după disoluția Dublei Monarhii "„Linia Diaz”", așa cum fusese ea precizată în cadrul armistițiului de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918 ca linie de contact dintre trupele Antantei ( care
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. De cealaltă parte însă, guvernul Károlyi a încercat să prezinte actul drept o recunoaștere a integrității teritoriale a Ungariei. Începând cu 26 noiembrie 1918, la Budapesta a funcționat o misiune militară franceză cu menirea de a supraveghea aplicarea Convenției de Armistițiu. Conducerea acesteia a fost încredințată locotenent-colonelului Fernand Vix. După o scurtă perioadă, Guvernul de la Paris a realizat imperfecțiunile textului semnat, ceea ce a determinat un statut de provizorat al acestuia. Înlocuirea
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
unei zone neutre între trupele române și cele ungare. Datorită atât lipsei unor alte forțe disponibile pentru a ocupa poziții de-a lungul liniei de demarcație din Transilvania cât și a unei recunoașteri în fapt a Armatei Române ca forță militară aliată, trupele române au primit permisiunea de a realiza operațiunea de ocupare a primului aliniament demarcațional. Deși pe hârtie Armata Română era constituită dintr-un anumit număr de oameni, aprecierile precum că trupele românești ar fi putut să înceapă intrarea
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
acestora. Pentru a lupta împotriva anarhiei, în așteptarea acestora, românii din teritoriu s-au grabit sa organizeze Gărzile Naționale. Într-o Proclamație semnată pe 26 noiembrie, șeful Marelui Cartier General - generalul Constantin Prezan, a specificat țelurile politice naționale ale demersului militar aflat în curs, anume integrarea în frontierele statului român a teritoriilor dintre Tisa și Dunăre, astfel cum fuseseră ele stipulate în Tratatul din 1916. Divizilor 7 Infanterie - concentrată la Piatra Neamț sub comanda generalului Traian Moșoiu și 1 Vânători - concentrată la
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
din 1916. Divizilor 7 Infanterie - concentrată la Piatra Neamț sub comanda generalului Traian Moșoiu și 1 Vânători - concentrată la Comănești și Asău sub comanda generalului Aristide Lecca, li s-a trasat sarcina de a ocupa treptat aliniamentele succesive aprobate de Consiliul Militar Interaliat. Granița a fost trecută la 16/29 noiembrie prin Pasul Prisecani spre Tulgheș, Borsec, Toplița și spre Ditrău de către primele efective ale Diviziei a 7-a. Divizia 1 a trecut Carpații Orientali pe la Palanca și a ocupat Miercurea Ciuc. Ulterior
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
15 decembrie aliniamentul prevăzut ca linie de demarcație a fost atins. Este probabil ca mobilizarea rapidă a trupelor române și trecerea primelor unități pe teritoriul transilvan să fi surprins guvernul ungar - dealtfel destul de puțin informat, ceea ce a creat un ascendent militar și moral favorabil Armatei Române. Datorită forțelor reduse de care dispunea, Ungaria nu a riscat să se opună trecerii Carpaților de către trupele române. Incidente s-au consemnat totuși la Borsec, unde un pluton al Diviziei a 7-a a fost
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Diviziei a 7-a a fost atacat de către jandarmii unguri și la Brașov, unde trupele române au intrat în contact cu ariergarda armatei Mackensen (Grupul de Est), care a încercat să opună rezistență în gară. În speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania, în această etapă guvernul ungar a făcut mai multe demersuri politice, diplomatice și militare. Receptând Proclamația emisă de Prezan, Primul Ministru maghiar a contestat într-o convorbire avută cu șeful Misiunii Militare Aliate la Budapesta, dreptul românilor
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
intrat în contact cu ariergarda armatei Mackensen (Grupul de Est), care a încercat să opună rezistență în gară. În speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania, în această etapă guvernul ungar a făcut mai multe demersuri politice, diplomatice și militare. Receptând Proclamația emisă de Prezan, Primul Ministru maghiar a contestat într-o convorbire avută cu șeful Misiunii Militare Aliate la Budapesta, dreptul românilor de a ocupa Transilvania în limitele fixate de Convenția de la Belgrad, iar la 30 noiembrie 1918 a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]