175,612 matches
-
în noaptea de dinaintea bătăliei în două coloane, pentru a avansa spre formațiunile otomane, și în dimineața următoare, după trecerea râului Râmnic (astăzi râul Râmna), a pus în scenă un atac. În timp ce avansa, armata ruso-austriacă a distrus artileria inamică și a adoptat formațiuni pătrate de infanterie pentru a respinge pe contraatac masiva cavalerie otomană care încerca să-i împartă armata în două. Reușind aceasta, a luat cu asalt o tabără a inamicului, distrugând-o complet, și a continuat să avanseze spre satul
Bătălia de la Râmnic (1789) () [Corola-website/Science/335366_a_336695]
-
această ocazie i s-a încredințat prima răspundere mai înaltă, cea de secretar general al resortului finanțelor în Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor Românești din Ungaria. Între contribuțiile sale se numără propunerea de a înființa o Bancă Agrară, adoptată prin Decretul-lege 4167 din 12 septembrie 1919. Între 1909 și 1920 este ales în repetate rânduri deputat în sinodul arhidiocezan de la Sibiu (1909-1911; 1915-1917; 1918-1920) și în congresul național bisericesc (1917); el a funcționat ca asesor (consilier) in senatul epitropesc
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
cât și în străinătate. Cetățenii Republicii Moldova nu pot fi extrădați sau expulzați din țară. Problemele privind cetățenia Republicii Moldova se reglementează de Constituția Republicii Moldova, de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, de Legea cetățeniei Republicii Moldova, precum și de alte acte normative adoptate în corespundere cu acestea. Dovada cetățeniei Republicii Moldova se face cu buletinul de identitate, cu pașaportul, cu certificatul de naștere în cazul copilului sau cu un certificat eliberat de organele competente ale Republicii Moldova. Cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
a înființat "Republica Autonomă Sovietică Socialistă Crimeea", ca parte a Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, iar din 1954, printr-o hotărâre a lui Nikita Hrușciov, a RSS Ucrainiene în cadrul Uniunii Sovietice. După ce la 16 iulie 1990, noul parlament ucraineean a adoptat Declarația Suveranității de Stat a Ucrainei, la 20 ianuarie 1991, în Crimeea a avut loc un referendum privind restabilirea Republicii Sovietice Socialiste Autonome Crimeea ca un subiect separat al Uniunii Sovietice, la care au participat peste 80% din alegători. În favoarea
Istoria Crimeii () [Corola-website/Science/331547_a_332876]
-
fost utilizat în sens arhitectural de arheologul Charles de Gerville în scrisoarea din 18 decembrie 1818 transmisă lui Auguste Le Prevost pentru a descrie ce a văzut Gerville în arhitectură romană. În 1824, prietenul lui Gerville, Arcisse de Caumont a adoptat termenul "romanica" pentru a descrie arhitectură europeană degradată din secolele V-XIII, în eseul sau despre arhitectură religioasă medievală din Normandia. Numele de romanic a fost dat astfel stilului arhitectural. Termenul este utilizat restrictiv pentru arhitectură utilizată în secolele X-XII
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
sinonim pentru „SI” sau "Sistemul Internațional de Unități"— sistemul oficial de măsurare în aproape toate țările din lume. a fost aprobat oficial pentru utilizare în Statele Unite ale Americii încă din 1866, dar SUA rămân singura țară industrializată care nu a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsurare. Cu toate acestea, în 1988, Congresul a adoptat Legea Omnibus pentru Comerț și Competitivitate, care desemnează „sistemul metric de măsurare ca fiind sistemul preferat de măsuri și greutăți pentru comerțul și industria din
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
țările din lume. a fost aprobat oficial pentru utilizare în Statele Unite ale Americii încă din 1866, dar SUA rămân singura țară industrializată care nu a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsurare. Cu toate acestea, în 1988, Congresul a adoptat Legea Omnibus pentru Comerț și Competitivitate, care desemnează „sistemul metric de măsurare ca fiind sistemul preferat de măsuri și greutăți pentru comerțul și industria din Statele Unite ale Americii”. Printre multe alte lucruri, legea cere agențiilor federale să folosească măsurători metrice
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
astfel de bază. Tehnologia disponibilă în anii 1790 făcea nepractică utilizarea acestor definiții ca bază pentru kilogram și metru, astfel că s-au produs prototipuri care reprezentau aceste cantități în măsura în care se putea. La 22 iunie 1799, aceste prototipuri au fost adoptate ca piese definitive de referință, depuse la și au devenit cunoscut ca ' și '. Au fost fabricate și distribuite copii în întreaga Franță. Aceste artifacte au fost înlocuite în anul 1889 cu noi prototipuri fabricate sub supraveghere internațională. Pe cât posibil, noile
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
anul 1952 Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a definit secunda în raport cu viteza de rotație a Pământului din anul 1900. Măsurătorile de timp s-au realizat folosind extrapolarea din date de astronomie. Odată cu lansarea SI în 1960, a 11-a CGPM a adoptat definiția UAI. În anii care au urmat, ceasurile atomice au devenit mult mai precise și mai fiabile; și în 1968 a 13-a CGPM a redefinit seunda în termeni de o anumită frecvență din spectrul de emisie al atomului de
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
se folosească fenomenele astronomice ca bază de la care se efectuează toate măsurătorile de timp. Unitatea absolută în CGS pentru curentul electric, abamperul, fusese definită în termeni de forță între două conductoare paralele în 1881. În 1940, Comisia Electrotehnică Internațională a adoptat o variantă a acestei definiții pentru amper, care a fost adoptată în 1948 și de . Temperatura s-a bazat mereu pe fenomene observabile—în anul 1744, gradul centigrad se baza pe punctele de îngheț și de fierbere a apei. În
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
măsurătorile de timp. Unitatea absolută în CGS pentru curentul electric, abamperul, fusese definită în termeni de forță între două conductoare paralele în 1881. În 1940, Comisia Electrotehnică Internațională a adoptat o variantă a acestei definiții pentru amper, care a fost adoptată în 1948 și de . Temperatura s-a bazat mereu pe fenomene observabile—în anul 1744, gradul centigrad se baza pe punctele de îngheț și de fierbere a apei. În 1948, CGPM a adoptat scara centigradă, redenumită în „Celsius” și a
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
acestei definiții pentru amper, care a fost adoptată în 1948 și de . Temperatura s-a bazat mereu pe fenomene observabile—în anul 1744, gradul centigrad se baza pe punctele de îngheț și de fierbere a apei. În 1948, CGPM a adoptat scara centigradă, redenumită în „Celsius” și a definit-o în termenii punctului triplu al apei. Atunci când molul și candela au fost acceptate de CGPM în 1971 și, respectiv, 1975, ambele au fost definite de către terțe părți în raport cu fenomene și nu
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în primii ani de la revoluție, unii savanți, între care Marchizul de Condorcet, Pierre-Simon Laplace, Adrien-Marie Legendre, Antoine Lavoisier și Jean-Charles de Borda au instituit o Comisie de Măsuri și Greutăți. Comisia a fost de părere că țara ar trebui să adopte un sistem complet nou de măsură bazat pe principiile logicii și pe fenomenele naturale. Logica dictează că un astfel de sistem ar trebui să se bazeze pe bazele de numerație folosite în numărare. Raportul lor din martie 1791 prezentat în fața
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Stabilirea Uniformității Monedelor, Greutăților, și Măsurilor în Statele Unite," în fața Congresului, document în care pledaa pentru un sistem zecimal care să folosească denumirile unităților tradiționale (cum ar fi zece țoli la un picior). Raportul a fost analizat, dar nu au fost adoptat de către Congres. Legea franceză din 18 Germinal, Anul III (7 aprilie 1795) definea cinci unități de măsură: Acest sistem a continuat tradiția de a avea unități de bază separate pentru dimensiuni geometrice, de exemplu, "mètre" pentru lungimi, "are" (100 m
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
pentru o miime de "grave". Cu toate acestea, cuvântul "grave", fiind un sinonim pentru titlul de „conte”, avea conotații aristocratice și a fost redenumit în "kilogram". Denumirea de "mètre" a fost sugerată de către Auguste-Savinien Leblond în mai 1790. Franța a adoptat oficial sistemul metric la 10 decembrie 1799. Deși s-a decretat că utilizarea sa este obligatorie în Paris în acel an și în provincii în anul următor, decretul nu a fost respectat pe scară universală în Franța. Teritoriile anexate de
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
metrique" (stânjenul metric) avea 2 metri. După Congresul de la Viena din 1815, Franța a pierdut teritoriile pe care le anexase; unele, cum ar fi Statele Papale, au revenit la unitățile de măsură prerevoluționară, dar altele, cum ar fi Badenul - au adoptat o versiune modificată a "mesures usuelles", în timp ce Franța și-a păstrat sistemul de măsurare intact. În 1817, Țările de Jos au reintrodus sistemul metric, dar folosind —de exemplu, 1 cm se numea "duim" (deget), "ons" (uncie) a devenit 100 g
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
și-a păstrat sistemul de măsurare intact. În 1817, Țările de Jos au reintrodus sistemul metric, dar folosind —de exemplu, 1 cm se numea "duim" (deget), "ons" (uncie) a devenit 100 g și așa mai departe. Anumite state germane au adoptat sisteme similare și în 1852, Zollvereinul (uniunea vamală) german a adoptat zollpfund (libra vamală) de 500 g pentru comerțul între state. În 1872, nou formatul Imperiu German a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsuri și greutăți și la
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Jos au reintrodus sistemul metric, dar folosind —de exemplu, 1 cm se numea "duim" (deget), "ons" (uncie) a devenit 100 g și așa mai departe. Anumite state germane au adoptat sisteme similare și în 1852, Zollvereinul (uniunea vamală) german a adoptat zollpfund (libra vamală) de 500 g pentru comerțul între state. În 1872, nou formatul Imperiu German a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsuri și greutăți și la fel și Regatul Italiei nou unificat, urmând exemplul dat de Piemont
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
devenit 100 g și așa mai departe. Anumite state germane au adoptat sisteme similare și în 1852, Zollvereinul (uniunea vamală) german a adoptat zollpfund (libra vamală) de 500 g pentru comerțul între state. În 1872, nou formatul Imperiu German a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsuri și greutăți și la fel și Regatul Italiei nou unificat, urmând exemplul dat de Piemont, a adoptat sistemul metric în 1861. "Exposition Universelle (1867)" (Expoziția de la Paris) a dedicat un stand sistemului metric
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
libra vamală) de 500 g pentru comerțul între state. În 1872, nou formatul Imperiu German a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsuri și greutăți și la fel și Regatul Italiei nou unificat, urmând exemplul dat de Piemont, a adoptat sistemul metric în 1861. "Exposition Universelle (1867)" (Expoziția de la Paris) a dedicat un stand sistemului metric și până în 1875 două treimi din populația Europei și aproape de jumătate din populația lumii adoptase sistemul metric. Prin 1872, singurele mari puteri europene care
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Italiei nou unificat, urmând exemplul dat de Piemont, a adoptat sistemul metric în 1861. "Exposition Universelle (1867)" (Expoziția de la Paris) a dedicat un stand sistemului metric și până în 1875 două treimi din populația Europei și aproape de jumătate din populația lumii adoptase sistemul metric. Prin 1872, singurele mari puteri europene care nu adoptaseră sistemul metric rămăseseră Rusia și Regatul Unit. Până la 1920, țări ce cuprindeau 22% din populația lumii, în special de limbă engleză, foloseau încă sistemul imperial sau cel cutumiar american
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
metric în 1861. "Exposition Universelle (1867)" (Expoziția de la Paris) a dedicat un stand sistemului metric și până în 1875 două treimi din populația Europei și aproape de jumătate din populația lumii adoptase sistemul metric. Prin 1872, singurele mari puteri europene care nu adoptaseră sistemul metric rămăseseră Rusia și Regatul Unit. Până la 1920, țări ce cuprindeau 22% din populația lumii, în special de limbă engleză, foloseau încă sistemul imperial sau cel cutumiar american, înrudit cu acesta; 25% utilizau în principal sistemul metric, iar restul
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
iar restul de 53% nu foloseau niciunul din acestea. În 1927, mai multe milioane de oameni din Statele Unite au trimis peste 100.000 de petiții, cu susținerea Metric Association și a Federației Generale a Cluburilor de Femei, cerând Congresului să adopte sistemul metric. Petiția a fost respinsă de industria prelucrătoare, invocând costurile de conversie. În 1861, un comitet al Asociatiei Britanice pentru Progresul Științei (BAAS) , din care făceau parte William Thomson (mai târziu Lord Kelvin), James Clerk Maxwell și James Prescott
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
internațional cunoscut sub numele de "Convention du Mètre" (Convenția Metrului) a fost semnat de către 17 state. Acest tratat stabilea următoarele organizații care să desfășoare activități internaționale referitoare la un sistem uniform de măsurători: În 1881, primul Congres Internațional Electric a adoptat recomandările BAAS recomandări cu privire la unitățile electrice, urmat de o serie de congrese în care în au fost definite alte unități de măsură, și a fost înființată Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) cu sarcini specifice de supraveghere pentru unitățile de măsură electrice
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
fost folosit atât în Franța, cât și în Uniunea Sovietică. Sistemele metrice gravitaționale folosesc (kilopondul) ca unitate de bază pentru forță, masa fiind măsurată într-o unitate cunoscută sub numele de hyl, "Technische Masă Einheit" (TME), sau . Deși CGPM a adoptat o rezoluție în 1901 în care definea valoarea standard a accelerației gravitaționale ca fiind 980,665 cm/s, unitățile gravitaționale nu fac parte din Sistemul Internațional de Unități (SI). A 9-a CGPM s-a întrunit în 1948, la trei
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]