175,612 matches
-
adoptarea de către toate țările care aderă la Convenția Metrului. De asemenea, recomandarea a catalogat simbolurile pentru cele mai importante unități de măsură și CGS și, pentru prima dată, CGPM a făcut recomandări cu privire la unități derivate. În același timp, CGPM a adoptat oficial o recomandare pentru scrierea și tipărirea simbolurilor de unități și numerelor. Proiectul de propunere al CIPM, care era o vastă revizuire și simplificare a definițiilor, simbolurilor și terminologiei unităților metrice, pe baza sistemului de unități MKS, a fost prezentat
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
bazate pe metru, amper, secundă și kilogram. După negocieri cu (CIE) și IUPAP, au mai fost propuse ca unități de bază și alte două unități, gradul kelvin și candela. Sistemul complet și denumirea de „Système International d'Unités” au fost adoptate la cea de-a 11-a CGPM din octombrie 1960. În anii care au urmat, definițiile unităților de bază și, în special, metodele de aplicare a acestor definiții au fost rafinate. Definiția formală a Sistemului Internațional de Unități (SI), împreună cu
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
de-a 11-a CGPM din octombrie 1960. În anii care au urmat, definițiile unităților de bază și, în special, metodele de aplicare a acestor definiții au fost rafinate. Definiția formală a Sistemului Internațional de Unități (SI), împreună cu rezoluțiile asociate adoptate de CGPM și CIPM sunt publicate de BIPM sub formă de broșură la intervale regulate. Cea de-a opta ediție a broșurii "Le Système International d'Unités—Sistemul Internațional de Unități" a fost publicată în 2006 și este disponibilă pe
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
constant în toată lumea, CGPM a catalogat astfel de unități în Tabelele de la 6 la 9 din broșura SI. Aceste categorii sunt: Utilizarea sistemului metric este variată de la țară la țară. Potrivit CIA "Factbook" (2007), Sistemul Internațional de Unități a fost adoptat ca sistem oficial de măsuri și greutăți de toate țările din lume, cu excepția Myanmarului (Birmania), Liberiei și Statelor Unite ale Americii, în timp ce NIST a identificat Statele Unite ca singura țară industrializată în care sistemul metric nu este sistem de unități predominant. Cu toate acestea
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
metric nu este sistem de unități predominant. Cu toate acestea, rapoartele publicate începând cu anul 2007 afirmă că acest lucru nu mai este valabil pentru Myanmar și Liberia. Un raport al Agence France-Presse din 2010 a declarat că Sierra Leone a adoptat o lege care a înlocuit cu sistemul metric, aliniind astfel sistemul de măsurare cu cel utilizat de către vecinii săi din (MRU), Guineea și Liberia. Rapoartele despre Myanmar sugerează că țara este, de asemenea, în curs de a adopta sistemul metric
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Sierra Leone a adoptat o lege care a înlocuit cu sistemul metric, aliniind astfel sistemul de măsurare cu cel utilizat de către vecinii săi din (MRU), Guineea și Liberia. Rapoartele despre Myanmar sugerează că țara este, de asemenea, în curs de a adopta sistemul metric. În Statele Unite ale Americii, unități metrice, autorizate de Congres în 1866, sunt utilizate pe scară largă în știință, medicină, armată, și, parțial, în industrie, dar predomină în uzul casnic. La magazinele de vânzare cu amănuntul, litru este frecvent
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
de limba engleză cu excepția Statelor Unite ale Americii, deși această ortografie mai arhaică este în curs de dispariție. Dubla utilizare sau confuzia între unitățile metrice și non-metrice a dus la o serie de incidente grave. Printre acestea: În evoluția sa, sistemul metric a adoptat mai multe unități de măsură. Introducerea SI a raționalizat atât modul în care au fost definite unitățile de măsură, cât și lista de unități în uz. Acestea sunt acum catalogate în broșura oficială SI. Tabelul de mai jos enumeră unitățile
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
au participat la sesiune au ratificat structura și criteriile de înscriere, stabilindu-se ca sediu central Elveția și aprobându-se Codul Profesional al ICMCI. Codul a devenit primul cod profesional recunoscut internațional. În 1993, planul strategic al ICMCI a fost adoptat de către membri. Planul include: standarde internaționale, de suport și de aderare pe care institutele membre trebuie să le respecte, recunoaștere internațională pentru consultanții în management certificați CMC, titlu propus de Institutul din Canada. Din 1999 până în 2003 standardele pentru calificarea
Consiliul internațional al institutelor de consultanță () [Corola-website/Science/331670_a_332999]
-
cei patru dezvoltatori de bază ai proiectului OpenSSL. Se pare că Henson nu a observat un bug în implementarea lui Seggelmann, și a introdus vulnerabilitatea rezultată, Heartbleed, în codul sursă al OpenSSL la 31 decembrie 2011. Codul vulnerabil a fost adoptat odată cu release-ul versiunii 1.0.1 de OpenSSL la 14 martie 2012. La 21 martie 2014 Bodo Moeller și Adam Langley de la Google au scris un patch prin care se repara bugul. Data patch-ului este cunoscută din issue-trackerul Red Hat
Heartbleed () [Corola-website/Science/331681_a_333010]
-
lui James, nu au reușit să înfrângă forța armatei regale, care i-a învins pe rebeli, a luat 500 de prizonieri și a ucis 1000 de soldați. James a fost și el luat prizonier. După ce a fost prins, Parlamentul a adoptat "Act of Attainder" (Act de Dezonoare) prin care era exclus definitiv la orice posibilitate de succesiune și era condamnat la moarte. Chiar dacă a cerșit milă unchiului său, a fost dus la Tower Hill în Londra și decapitat de către Jack Ketch
James Scott, I Duce de Monmouth () [Corola-website/Science/331721_a_333050]
-
un referendum care, care conform poziției ruse, reflectă astfel de dorință. Ucraina contesta tratatul, deoarece nu recunoaște independența Republicii Crimeea sau aderarea în sine ca fiind legitime. Aceași poziție este luată și de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care a adoptat Rezoluția 68/262, confirmând „integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”. Vladimir Puțin a recunoscut în cele din urmă că în timpul referendumului armata rusă era prezenta în toată peninsula, după ce anterior declară că trupele înarmate sunt
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
să nu a fost recunoscută de Ucraina și comunitatea internațională. Primirea în cadrul Federației Ruse a unor teritorii sau state străine este reglementată de legea constituțională federală «cu privire la ordinea primirii în Federația Rusă și formarea în cadrul ei a noi subiecte federale», adoptată în 2001. Conform legii, inițiativa trebuie să parvină de la teritoriul ce dorește să fie inclus în Federația Rusă. Pe 18 martie 2014, presedintele Rusiei Vladimir Puțin a inițiat procedura de alipire a Crimeei, înștiințând guvernul, Duma de Stat și Consiliul
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
zi Vladimir Puțin a remis acordul spre ratificare la Duma de Stat. Pe 20 martie Duma de Stat a ratificat acordul cu un singur vot contra. Pe 21 martie acordul a fost ratificat și de către Consiliul Federației și a fost adoptată o lege constituțională federală referitoare la formarea a două noi subiecte federale ale Rusiei. Pe 21 martie Vladimir Puțin a semnat legea de ratificare a acordului de alipire Crimeei și legea constituțională federală cu privire la procedura de integrare a Crimeei și
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
a fost creat districtul federal Crimeea. Reprezentantul împuternicit al președintelui Federației Ruse în Crimeea a fost numit Oleg Belabențev. Pe 2 aprilie Puțin a semnat decretul de includere a Crimeei în districtul militar de sud. Pe 11 aprilie au fost adoptate constituțiile Republicii Crimeea și a orașului cu însemnătate federală Sevastopol și tot în aceeași zi noile subiecte federale au fost incluse în Constituția Federației Ruse. Din 25 aprilie 2014 între Crimeea și Ucraina a fost instituită „legal” unilateral frontieră de
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea. Limba galică o influențează pe cea latină, constituind substratul viitoarei limbi franceze. Se formează astfel o limbă numită de lingviști galo-romană. Secolele V-
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Franței; populație germanică în nord-estul Galiei; în sfârșit, gali, popor celtic, care erau cei mai numeroși. După cucerire, în Galia s-au așezat în jur de 200.000 de romani: funcționari, militari, coloni, care vorbeau latina populară. Populația locală a adoptat treptat această limbă, care nu s-a impus forțat, ci din considerente practice. În primul rând, latina era un factor de promovare socială. Nu putea fi cetățean roman, cu avantajele care decurgeau din acest statut, decât cel care adopta obiceiurile
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
a adoptat treptat această limbă, care nu s-a impus forțat, ci din considerente practice. În primul rând, latina era un factor de promovare socială. Nu putea fi cetățean roman, cu avantajele care decurgeau din acest statut, decât cel care adopta obiceiurile, religia și limba cuceritorilor. Cei care voiau să intre în sistemul administrativ roman trebuiau de asemenea să cunoască latina. Dar latinizarea nu a atins numai elitele, ci și oameni de condiție modestă, de exemplu prin încorporarea în armata romană
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
autorității romane la Soissons și își extinde puterea de la Rin până la Loara, apoi se creștinează, câștigând astfel sprijinul populației galo-romane. Numărul francilor este relativ redus (circa 5%) față de cel al galoromanilor și, după o perioadă de bilingvism germano-galo-roman, majoritatea lor adoptă limba populației galo-romane, influențând totuși această limbă în asemenea măsură, încât această influență constituie un suprastrat în formarea limbii franceze. În ceea ce privește fonetismul, din francă se preia, de exemplu, consoana [w] împreună cu un cuvânt ca "werra". Ulterior, această consoană va evolua
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
astăzi viitorul apropiat: "je vois savoir" > fr. mod. "je vais savoir" „am să știu”. Lexicul francezei scrise se caracterizează prin invazia latinismelor în perioada de la mijlocul secolului al XIV-lea la mijlocul celui de-al XVI-lea. În secolul Renașterii sunt adoptate și multe italianisme, curtea regală fiind foarte receptivă la acestea. Mai mulți cărturari combat excesele acestei influențe, luând apărarea limbii franceze. Cel mai combativ dintre aceștia este Henri Estienne, în trei lucrări: "Traicté de la Conformité du langage françois avec le
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
conformitatea limbii franceze cu greaca) (1565), "Deux dialogues du nouveau langage françois italianizé..." (Două dialoguri despre noua franceză italianizată...) (1578) și "De la précellence du langage françois" (Despre superioritatea limbii franceze) (1579). Și cuvinte din limba greacă începuseră deja să fie adoptate în franceza veche prin intermediul latinei medievale, dar începând cu secolul al XIV-lea sunt introduse și direct, prin traduceri din filozofii greci, fenomen care se intensifică în epoca Renașterii. Grafia limbii franceze este încă foarte neunitară în perioada francezei medii
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
face în popor, se face în idiomurile locale, care își pierduseră orice prestigiu. Ele sunt numite "patois", un termen care corespunde aproximativ termenului „grai”, dar se folosește și pentru limbi ca occitana, basca și bretona, având o conotație depreciativă. Elitele adoptă definitiv limba franceză, iar parțial și păturile mai modeste ale populației. În sud numai aristocrația renunță la limba occitană. În orașele din regiunile cu idiomuri "oïl", oamenii de rând vorbesc acele idiomuri și înțeleg franceza, dar la sate se cunosc
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
La începutul Revoluției, noul regim este tolerant față idiomurile locale, în numele libertății, existând chiar tendința de a se traduce documentele oficiale ale autorităților în acele idiomuri, dar începând cu 1794, orientarea se inversează. Începe combaterea înverșunată a idiomurilor locale, guvernul adoptând pentru prima oară în Franța o politică lingvistică clară de impunere a limbii franceze ca limbă națională, cu rolul de a realiza unitatea națiunii. Se ajunge până la instituirea pedepsei cu închisoarea pentru funcționarii publici care redactează documente în alt idiom
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
în franceză, deschis tuturor și menit să contribuie la realizarea unității politice și sociale prin limba națională. Combaterea idiomurilor locale devine din ce în ce mai intensă prin intermediul învățământului. O înverșunare deosebită se exercită împotriva limbii bretone. "Regulamentul școlilor primare elementare din arondismentul Lorient" adoptat în 1836 și aprobat de inspectorul general în 1842 interzice elevilor să vorbească bretona chiar și în recreații, interzicând totodată în școli și orice carte în bretonă Totuși, în 1863, mai sunt încă 7,5 milioane de locuitori, din aproape
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
în secolele XVII-XVIII. Doar lexicul suferă schimbări. Dintre multele cuvinte și sensuri noi, unele sunt actuale și în prezent în domeniul politicii: "Assemblée nationale" „Adunare națională”, "antipopulaire" „antipopular”, "pacte républicain" „pact republican”, „tricolore” „(drapel) tricolor” etc. Tot atunci au fost adoptate unitățile de măsură din actualul sistem internațional împreună cu denumirile lor: "mètre", "kilogramme" etc. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, odată cu venirea romantismului, apoi a realismului și a naturalismului în literatură, se creează o discrepanță între normele lingvistice tradiționaliste predate
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Franceze din cadrul Centrului Național al Cercetării Științifice prezintă principiile feminizării și o listă de forme propuse, unele deja existente, altele nou propuse. Inovațiile sunt susținute de guvern, dar neacceptate de Academie. Și în acest domeniu sunt unele diferențe între formele adoptate în diferite țări francofone. De exemplu, ghidul din Franța propune pentru „o autoare” forma "une auteur" sau "une auteure", dar în Québec s-a adoptat numai "une auteure", iar în Elveția "une autrice". Deoarece limba este în continuă evoluție, franceza
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]