17,675 matches
-
Calalbu, Cerchezu, Ciocnișu, Guneș, Juncu, Manea, Mihalcea, Pârvu, Vlasie, Vițenchiu etc.. Câteva erori ale autorilor nu impietează prea mult valoarea documentară a afirmației lor, doar atât că ei nu cunoșteau adevărul în totalitatea lui privind originea comună a celor două așezări, acum vecine. Iar dacă ținem seama că obștea Vrancei este destul de aproape de întinsa obște umbrăreșteană, nu e greu de găsit explicația cum de această formă de organizare devălmașă a avut o rezistență și o durată atât de mare în comparație cu obștile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este înfățișat contractul și-i sunt dezvăluite condițiile stipulate, „toți într-un glas au strigat că nici cunosc acel contract și nici își poate avea lucrarea lui”. În privința dijmei, ce posesorul „voiește a trage de la lăcuitori din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al XVI-lea și în secolele următoare”. Autorul citat nu acceptă existența satelor libere, de genul celor considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale libere considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânire boierească, a fost ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și a Tămășenilor. Dacă unul din cei doi beneficiari ai actului de întărire a stăpânirii boierești din 10
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii de Sus într-un moment când așezarea se găsea deja bine întocmită și organizată din punct de vedere economic, dispunând de „heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu toate cele ce i să vin acelui sat”, înțelegându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi). Iarăși e ușor de constatat, de către oricine urmărește documentele umbrăreștene referitoare la numele și situația locuitorilor din satele în discuție, că pretendenții „ce să numesc a fi răzăși pe giumătate de moșia Boziești” se aflau la vremea procesului cu așezările pe părțile răzeșești de pe vetrele vecine, și nu a Bozieștilor, și anume: Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la un loc cu craniul, părți de oase și copitele calului său, dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre care am scris la începutul lucrării. Vatra satului Torcești, la fel ca în majoritatea așezărilor din zonă, se suprapune pe urme de locuiri străvechi constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte primitive, fragmente ceramice de la vase de factură geto-dacică, descoperite la suprafață, în urma câtorva sumare investigări întreprinse de noi cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce se pierde în luncă. Pe grindul amintit, din loc în loc, se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că, inițial, perimetrul satului și moșiei Torcești făceau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trage numele satul întreg. De asemenea, forma hotarelor moșiei, implicit a satului în întregimea sa, cu lungime și lățime ce țin de fenomenul numit însorărire, fenomen considerat de către logofătul Costache Conachi drept dovadă de „stâpânire învechită și pacinică” și nu așezare rezultată în urma a niscai danii „din locuri domnești”, deci după întemeierea statului, reprezintă un alt argument în susținerea aprecierii noastre că satul și comunitatea sa au străbătut drumul în timp de la stadiul organizării familiale la faza superioară, ce a constat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea părților, alții pentru menținerea „înpreună”, participă la „giudețu” (judecată) un mare număr de persoane, printre care Florea căpitanul, ca reprezentant al statului, „Ștefan ce-au fost căpitan și acmu iaste călugăr”, ca bun cunoscător
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deoarece pe frați mei i-am întrebat și n-au avut nimeni putere să o cumpere. Aceste trei zapise, care s-au păstrat din multe altele care vor fi existat, ne arată vânzarea cvasitotală a structurilor economice de care dispunea așezarea la vremea aceea. Trebuie reținut și faptul că, în documentul numit „Socotiala celor patru bătrâni din satul Torcești” din 1697, pe lîngă cei 15 vânzători scriși în zapisul din 1684, întâlnim și alte nume de vânzători precum: Danca, femeia lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arheologice pentru perioadele îndepărtate, dar care îngăduie observații pertinente în materie. Căci suprafața destul de întinsă, pe care se înșiruie străvechi și vechi vetre de locuințe omenești, grosimea straturilor de cultură materială, abundența obiectelor și calitatea lor foarte diversă, atât din așezarea neolitică de la Tămășeni, precum și din toate celelalte locuri cu urme arheologice, constituie prin el însele dovada incontestabilă cu privire la intensa și continua locuire a teritoriului comunei Umbrărești de astăzi. Multitudinea și specificitatea culturilor materiale pe epoci, depun mărturie asupra faptului că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se face și ne prezintă cifre în minus și niciodată în plus. Mai menționăm că, atunci când actele nu înscriu numărul de locuitori, ci doar pe cel al familiilor, respectiv capul de familiei, pentru a afla cifra totală a oamenilor din așezare, am recurs la multiplicarea cu 5 a numărului ce reprezintă familiile, așa cum se procedează în lucrările de acest gen. De reținut și faptul că evidența, pe care o expunem mai jos, are în vedere populația grupată prin cumulare pe cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentele celei de-a doua jumătăți a secolului amintit vin să întărească afirmația de mai sus, căci ele oglindesc mai aproape de realitate densitatea populației din aceste sate, cu toate că și acum rămâne operativă deducția potrivit căreia nu toți locuitorii dintr-o așezare erau implicați direct și nominal în actele timpului dat. Un exemplu de omisiuni frapante, în ceea ce privește cuprinderea reală numerică în documente a populației, ni-l oferă catagrafiile rusești din 1772 și 1774. Faptul că în anul 1772 numărul de familii înregistrate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oameni din Umbrărești și Torcești stabiliți în satele vecine, cum ar fi Lazăr și Ioniță Mohora „ce-au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni (Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai putem adăoga pe Postolache Mohora „ce-au fost birnic la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toți având la urmă adaosul „sârbul”. În legătură cu acest aspect nu este lipsit de semnificație să readucem în atenția celor preocupați de antroponimia românească faptul că locuitorii satului Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul comunei Umbrărești de azi, nu s-a datorat decât factorului natural, firesc autohton, imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini de mai târziu, ruși la Torcești, sârbi și bulgari la Umbrărești, 4-5 familii de evrei în ambele așezări, nu schimbă cu nimic componența demografică a acestor comunități din punct de vedere etnic, cultural și al ocupațiilor. Pentru o mai deplină și corectă edificare a cititorului, reproducem rubricile cu categoriile de locuitori aflate în catagrafiile cercetate de noi, începând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se repartiza pe fiecare casă = gospodărie, în urma unei operații numită cislă = adunare și discuție în cadrul căreia se stabilea partea de contribuție a fiecărei familii, în raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât răzeșii din Slobozia-Torcești, respectiv Salcia și Cătunașii, cât și clăcașii din Torcești. La Umbrărești și Condrea au fost prinși răzeșii din ambele sate, dar se pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii condreni și sălcieni. Torceștii - „a dumisali postelnicului Panaite Balș; și Slobozia-Torcești - „răzășască”. Repetăm, este pentru prima dată când această așezare cu vatră distinctă se recenzează separat de Torceștii de la est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți locuitori de pe această vatră trebuie căutați și identificați, pentru perioada respectivă, în ceea ce s-a numit până în perioada interbelică Cătunași și partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
greșită localizarea dată acestui sat, în Tezaurul toponimic al României, la est de Bârlad. În catagrafii se arată și hramul bisericii satului, deci, într-un fel, parohia de care aparțineau oamenii recenzați, ajutându-ne acum să identificăm și să localizăm așezările catagrafiate în raport de cele existente în prezent. Umbrăreștii-răzeși sunt arătați că depind de biserica cu hramul Adormirea Precistii și noi credem că nu poate fi altă biserică decât aceea de la Siliștea, care, și în vechime, și astăzi a avut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu sila, abuziv, adică peste cuantumul fixat de stăpânire, obligații ce, datorită situației noastre geopolitice din perioada la care ne raportăm, erau cvasipermanente. De altfel, așa se explică faptul că avem în arhive unele evidențe privitoare la situația demografică din așezările românești. Cum natura lucrărilor, a slujbelor către stat era diferită, birnicii, la rândul lor, se împărțeai în birnici havaliți și în birnici breslași, numărul precumpănitor avându-l birnicii havaliți, adică acei care executau lucrările și corvezile cerute de multele și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în anumite practici sau meserii, astfel încât e de înțeles de ce se va vorbi, stabili și defini în cadrul acestei diversități ca una fiind și „ocupația de bază” sau „profesiunea” cutărui și cutărui individ. 1. Agricultura În satele umbrăreștene, ca în majoritatea așezărilor din împrejurimi și din țară, ocupația principală a oamenilor a fost aceea care se practică și astăzi, adică cultivarea plantelor cu indispensabila sa complementaritate, creșterea animalelor, ambele înglobate domeniului economic al agriculturii, cu componentele de rigoare: vii și livezi, grădinărit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altor plante s-a situat pe primul loc în contextul diversității de preocupări ale locuitorilor umbrăreșteni. E adevărat că și resturile de oase, provenite de la numeroase specii de animale existente în cantitate mare, în toate punctele arheologice de pe vetrele vechilor așezări menționate în prima parte a lucrării de față, atestă și ele interesul oamenilor din vechime pentru creșterea animalelor domestice, fie că această îndeletnicire deservea marea familie gentilică, fie pe aceea din gospodăriile unicelulare de mai târziu. Căci ocupațiile din domeniul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și continuitatea locuitorilor de aici. Existența unei structuri stabile a spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic, e o dovadă în plus a practicării agriculturii ca ramură economică cu bune rezultate. Foarte multă vreme, în cadrul fiecărei așezări se practicau îndeletniciri complementare, cum erau cele ale prisăcarilor, olarilor, morarilor și, mai ales, lucrul de mână al femeilor, la care nu de puține ori ajutau și bărbații; avem în vedere țesutul în război, obținerea firelor necesare, cu toată gama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]