17,681 matches
-
Otzi, dezghețat, bietul de el, de-abia acum, în Alpi, după 5000 de ani. Ruptă-bucățică, doamne iartă-ne, cu cel ce tocmai alergase. De unde, nonagenarul unchi Costică, aflat și el în camera cu televizor, zice: Cum, dom'le, mai 'nainte alerga, iar acu-i țapăn, săracu! Dumnezeu să-l ierte! E un clip publicitar cu un bebeluș trăsnet, savurînd o cremă cu ciocolată. Doar ochii nu-s murdari de bunătatea asta a lumii. Ei ne și spun: Minunați-vă, voi, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
revelație: Parisul, de-aici, de pe sacra... movilă!!! La Moulin Rouge (nici măcar nocturnă), o simplă fotografie. Compensatoriu, magistral compensatoriu. Nu îl văzusem acum 15 ani, îl văd acum: Musée d'Orsay. Fosta fabuloasă gară, acum fabulos muzeu. Cu deprimarea că doar alerg prin ea, galeria năucește, finalmente, prin senzația comprimării, aici, a secolului Renașterii Moderne (imprudență nominativă asumată, vai, în aceeași irațională fugă). Să extrag însă din mult prea solicitanta alergare ceva esențial: distanța de la contemplația de grad secund (barbiană?) a reproducerii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dialog (instructiv, evident; adn. 2004) cu activistul u.t.c., și el cazat la Farul, despre viitorul (luminos; adn. 2004) nou Porto Franco. Păcat! Noaptea somn adînc. Dimineață argintie, însorită, cu vînt. Sirenele vaselor, tube de filarmonică. Plaja: vînt puternic. Alerg pe nisipul jilav, conștientizînd armonia mușchilor. Pescărușul mort. Sosirea taberei de copii. Cîinele flocos și femeia grasă alergînd pe nisip. Apa mării rece, nu insuportabilă. Întoarcere printre casele străvechi, cafenii, din lemn. Nu e apă. 4. "Nuferi în Delta Dunării
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adn. 2004) nou Porto Franco. Păcat! Noaptea somn adînc. Dimineață argintie, însorită, cu vînt. Sirenele vaselor, tube de filarmonică. Plaja: vînt puternic. Alerg pe nisipul jilav, conștientizînd armonia mușchilor. Pescărușul mort. Sosirea taberei de copii. Cîinele flocos și femeia grasă alergînd pe nisip. Apa mării rece, nu insuportabilă. Întoarcere printre casele străvechi, cafenii, din lemn. Nu e apă. 4. "Nuferi în Delta Dunării", cu o imagine ce l-ar fi făcut gelos pe Monet. Verso: La restaurant, în așteptarea celor două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a jura pe Biblie și de a primi/da obiectele ritualice: Și câte unul, câte unul, pre rând, fiind Sfânta Evanghelie așezată în mijlocul bisericii, puseră mâinile toți pre dânsa ... ; ... dând la mâna domnu-său și o scrisoare a lor încredințată ... ; ... alergă cătră dânsul toți boiarii mari și mici și toate gloatele, sărutând mâna ... (Letopisețul Cantacuzinesc 190-91) Spațiul în care se desfășoară investitura trebuie să fie, în mod necesar, sacralizat, pentru a conferi legitimitate ceremonialului și pentru ca noua lume instituită să își
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceea care aduce ființa către cel ce o poate recunoaște, el însuși, acesta din urmă, fiind o ființare. Timpul este o ființare privilegiată nu fiindcă îi este fundament faptul- de-a-fi-în-lume, ci fiindcă timpul, ca o altă ființare decât oricare alta, "aleargă" pentru a-i descoperi acestei "alte ființări" ființa; a-i descoperi nu sensul că îi este propriu faptul-de-a-fi-în-lume, ci că îi este propriu actul de recunoaștere a ființei, act al recunoașterii Celuilalt, care nu poate fi ființa de un alt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru o călătorie lungă-lungă în țările calde. Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au început culesul viilor. A căzut bruma și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e ca o vâlvătaie de aur, încărcată de culori și miresme puternice. În aer nu se mai aud fâlfâiri de aripi. Vântul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
abia își deschide degetele ei fine. Pe câmp, sunt flori multicolore. Gingășia florilor aduce în țară colinda albinelor. Haina albă a cerului se scutură bucuroasă în așteptarea fructelor dulci și moi. Covorul ierbii se înmulțește. Copiii, bucuroși de venirea primăverii, aleargă spre câmp să culeagă florile ei. Pe cerul ca o petală de trandafir, soarele apune. Primăvara e aici și îi simt răsuflarea caldă în fereastră. Bine ai venit, primăvară ! Alexandru Purice BASMUL TOAMNEI După o vacanță lungă, de neuitat, a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
își așteaptă cu nerăbdare noua haină argintie de zăpadă sub care să poată adormi liniștită până la primăvară. Oana Tiron A SOSIT TOAMNA A venit toamna cea îmbelșugată. Piețele sunt pline de legume multicolore, crengile copacilor atârnă grele de fructe. Oamenii aleargă ca furnicile printre vii, culegând nectarul strugurilor. Copiii mici culeg frunzele și le duc la școală pentru a crea desene. În piață, fructele parfumate se vând ca pâinea caldă. Am fost și eu la cules de struguri toamna asta, la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Inima îmi revine la normal. Blana zburlită mi se liniștește. Ce mă fac eu, o mică veveriță în codrul ăsta ?-mă întreb în gând. Observ în alunul de lângă mine câteva alune și nu mai am timp să trag concluzii. Să alerg flămândă de un lup și mai flămând ca mine nu mi se pare o idee bună.Va trebui să-mi găsesc alt culcuș în inima codrului. E perfect ! am strigat după un ospăț, gândindu mă la cele câteva alune...Am
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
000 În același an46. Surprinzător, dar dintre cei 7,2 milioane de milionari În lume astăzi, cel mai mare procentaj - 32% - trăiesc În Europa și numărul lor crește mai repede decât În orice altă regiune 47. Cu toate că economia Uniunii Europene aleargă aproape umăr la umăr cu cea americană, numerele nu spun totul. Aceasta deoarece comparația Între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii se bazează pe PIB-urile respective. Problema cu această analiză este că PIB dă un sens fals al bunăstării economice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de secetă, foamete și la începutul unei noi epoci, băiatul doctorului Călin Boișteanu și-a petrecut primii ani ai copilăriei în satul Fedeleșeni, din comuna Strunga. Nu departe de sat se afla lunca Siretului cu Mirceștiul lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu mai aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi și fără victime. Aceasta ne-ar duce de unde am plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca un verb să nu poată figura decât în construcții tranzitive sau decât în construcții intranzitive. Rousseau (1998: 85) se întreabă dacă faptul că numeroase verbe sunt înregistrate atât ca tranzitive, cât și ca intranzitive (chanter 'a cânta', courir 'a alerga') este o problemă de uz contextual sau are o semnificație mai profundă. Pornind de la această situație − tranzitivitatea are un rol diferit în diverse limbi și în privința fiecărei unități verbale în parte − voi prezenta, în continuare, tipurile de definiții date tranzitivității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teme, a urî, a ustura, a se învecina, a se înrudi); verbe de eveniment, caracterizate prin [+ Schimbare, − Agentivitate] (a ajunge, a cădea, a crește, a se scumpi, a seca, a se usca); verbe de acțiune, caracterizate prin [+ Schimbare, + Agentivitate] (a alerga, a citi, a înota, a învăța, a mânca, a repara, a strânge, a trimite, a vinde). În al doilea rând, este importantă pentru definirea clasei verbelor ergative discuția despre rolurile tematice. În GALR I: 327 se arată că rolul Temă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai precis, nu apare decât la verbele intranzitive nonreflexive și noncopulative, precum și restricția semantico-sintactică − diateza impersonală nu este acceptată decât de acele verbe care au ca restricție selecțională un subiect cu trăsătura [+ Personal]: Se doarme greu când ești îngrijorat, Se aleargă prea repede, Din cauza valurilor, se înoată greu etc. − privesc și clasa ergativelor nonreflexive cu subiect personal (Se moare din ignoranță, Se suferă mult în spitale 9, În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ochelarii/Pământul aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic o determină pe autoare (Ușurelu 2005a: 51; 2005b: 38) să identifice următoarele clase: ergative incoative (a amorți), psihologice (a enerva), de percepție (a răsuna, a scârțâi) și de mișcare (a alerga, a balansa). Definiția și clasificarea propuse de Ușurelu (2005a,b) urmează linia lui Lyons, cu influențe din teoria localistă, îndepărtându-se destul de mult de accepția curentă dată verbelor ergative (inacuzative). Ușurelu (2005a: 156−157) explică existența perechilor de verbe prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de deplasare apar în mod regulat cu grupuri direcționale, care specifică direcția și modul de mișcare. Lipsa specificării direcției este asociată cu comportamentul inergativ (c), iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso meglio ieri 'Ugo a alergat mai bine ieri' (d) Ugo è corso a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și modul de mișcare. Lipsa specificării direcției este asociată cu comportamentul inergativ (c), iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso meglio ieri 'Ugo a alergat mai bine ieri' (d) Ugo è corso a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au înotat încet în direcții diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
denotă modul de mișcare pot fi clasificate atât ca inacuzative, cât și ca inergative. Zribi-Hertz (1987: 28) atrage atenția că verbele aller 'a se duce', venir 'a veni' (ergative) au un sens destul de diferit de marcher 'a merge', courir 'a alerga' (inergative 16). În cazul primelor două verbe, subiectul nu e Agent, ci este "pus în mișcare" de locutorul-narator, stăpân al punctului de vedere adoptat. Sorace (2004: 246), în discuția despre selecția auxiliarului în franceză, reia clasificarea propusă de Donaldio (1996
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a) verbe care denotă mișcare telică, inerent delimitată (arriver 'a ajunge, a sosi'); (b) verbe care denotă mișcare direcționată, dar nedelimitată (monter 'a urca'); (c) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, care pot deveni telice în anumite contexte (courir 'a alerga'); (d) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, și care nu se pot teliciza în niciun context (vagabondir 'a hoinări'). Analiza acestor patru clase de verbe din perspectiva teoriei formulate de Levin și Rappaport Hovav (1995) conduce la observația că primele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doi copaci; om prăvălit pe covor, stâncă prăvălită peste doi copaci Ion se prăvălește cu mare naturalețe, este un actor foarte bun; *actor prăvălit cu mare naturalețe. Multe dintre verbele de mișcare nu au, în niciun context, comportament inacuzativ: a alerga, a călători, a se balansa, a circula, a colinda, a flutura, a hoinări, a merge, a rătăci, a umbla, a zbura. Explicația comună pentru acest fapt este că verbele în discuție nu conțin intrinsec informația "mișcare direcționată". Unele dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea pădurii Ion a mers în mâini până la școală; *omul mers în mâini până la școală 32 Ion a zburat până la Londra ca să se întâlnească cu Maria; *omul zburat până la Londra. Deși în engleză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea pădurii Ion a mers în mâini până la școală; *omul mers în mâini până la școală 32 Ion a zburat până la Londra ca să se întâlnească cu Maria; *omul zburat până la Londra. Deși în engleză relativ puține verbe din această subclasă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt reprezentate prin predicate primitive și un element idiosincratic al sensului (o constantă, root, în terminologia lui Pesetsky 1995). O rădăcină poate apărea în structura evenimentului ca modificator al predicatului. Pentru verbele de mișcare ca walk 'a merge', run 'a alerga', skip 'a sări', jog 'a se mișca încet, a mărșălui, a face jogging', diferite prin modul în care are loc mișcarea, modul este un modificator; clasa verbelor cauzative de schimbare de stare este o clasă semantică relevantă din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]