17,694 matches
-
bibliotecilor. De un real folos sunt și unele articole tehnice Cum se întocmesc fișele pentru evidența ziarelor, Ce este fișa cititorului și cum se folosește etc. (...). Ținând seama de acest obiectiv înalt, Călăuza bibliotecarului a trecut prin focul unei analize critice activitatea a numeroase biblioteci (...). Trebuie să spunem că revista nu a acordat destulă atenție muncii de educare a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și în faptul că în revistă există puține articole
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
l-au împiedicat pe Frunză în asemenea cazuri să realizeze imagini veridice ale vieții noastre, figuri minunate ale omului nou. Poetul care a știut cu alte prilejuri să satirizeze cu talent birocrația ce mai stăruie încă în instituțiile noastre, să critice oficiul de închirieri etc, trece acum pe stradă cuprins de visuri, de dragoste, de chemări tainice, și nu mai vede nimic în jurul său. Atât de roză i se pare realitatea, încât, îmbătat de atâta visare și contemplație, nu discerne decât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înregistrate de Mihu Dragomir, cititorul este însă izbit de contrastul dintre poeziile izbutite ce alcătuiesc majoritatea volumului și unele lucrări ce denotă rămâneri în urmă simțitoare (...). Deși aceste poezii nu sunt în aceeași măsură atacate de miracolul formalismului ca acelea criticate de Scânteia, totuși există în ele serioase reminiscențe ale decadentismului. Poezia Munții Măcinului sintetizează în bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
are eroi puternic conturați, nu are o construcție închegată, armonioasă. Referatul a precizat că rădăcina gravelor deficiențe ale romanului rezidă în greșita orientare ideologică a scriitorului, în necunoașterea vieții oamenilor, a însușirilor sufletești ale oamenilor noi. În cadrul discuției a fost criticată părerea greșită a lui Petru Vintilă care a susținut că romanul lui Colin este reușit pentru că «sugerează cititorului geografia fastuoasă a deltei». Participanții la discuții, tov. Mihail Novicov, Petre Iosif, Maria Rovan, Ben Corlaciu etc. au arătat că romanul vădește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de progresele dramaturgiei noastre noi”. Despre foloasele unei critici juste și concrete scrie A Baranga 49: „Vreau să mijlocesc tovarășilor mei dramaturgi ceva din experiența pe care am câștigat-o cu prilejul reprezentării piesei Iarbă rea și anume felul cum critica făcută acestei lucrări de Organul Central al Partidului nostru, Scânteia mi-a dat posibilitatea nu numai de a vedea în mod limpede care sunt greșelile și lipsurile acestei lucrări, dar care sunt mijloacele de a le înlătura (...). Într-adevăr conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în care rămăsese după scoaterea lui din funcția de Ministru al Finanțelor. În ce-l privește pe tov. Teohari Georgescu a fost exclus din Secretariatul C.C. din Biroul Politic, din Biroul Organizatoric și trimiterea lui la munca de jos (...). Plenara criticând cu severitate greșelile făcute de tov. Ana Pauker, a hotărât în unanimitate să-i dea un avertisment și n-a mai reales-o în secretariatul și biroul politic al C.C. al P.M.R. În urma criticii făcute de plenară, tov. Ana Pauker
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Maria Banuș, Nina Cassian și alții, de a nu primi critica, de a propovădui teoria profund greșită că scriitorii nu trebuie speriați de critică (...). După prezentarea referatului au urmat discuțiile. Au vorbit, în prima zi, 21 de scriitori. Au fost criticați I. Vitner, Nina Cassian și Maria Banuș. Asupra lui Ion Vitner au pronunțat o serie de sentințe: Mihai Gafița, Sergiu Fărcășan, Petru Dumitriu, Ion Mihăileanu. Despre Nina Cassian au vorbit la același diapazon Petru Dumitriu și Veronica Porumbacu. Alți vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Banuș. Asupra lui Ion Vitner au pronunțat o serie de sentințe: Mihai Gafița, Sergiu Fărcășan, Petru Dumitriu, Ion Mihăileanu. Despre Nina Cassian au vorbit la același diapazon Petru Dumitriu și Veronica Porumbacu. Alți vorbitori scot la iveală alte neajunsuri. Neîndurătoare critica lupilor tineri! Dar să dăm glas dezbaterilor 11: „În cuvântul de deschidere, acad. Mihail Sadoveanu a spus: «Iubiți prieteni și tovarăși (...). Nu este nevoie să mai afirm încă o dată cât de prețioasă socotesc eu că este grija pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
combativitate scăzută. Cuvântul lui I. Vitner a fost lipsit în mod evident de o poziție autocritică față de calitatea articolelor sale, față de inactivitatea sa prelungită pe tărâmul criticii literare (...). Szasz IANOS, ocupându-se de problemele literaturii scriitorilor maghiari din R.P.R., a criticat referatul pentru faptul că nu se ocupă de lucrările scriitorilor din provincie (...). Declarându-se de acord cu articolul Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov... semnat de acad. G. Călinescu în Contemporanul, vorbitorul a expus punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atenția asupra problemei tipicului ca problemă fundamentală care trebuie să stea în centrul discuțiilor (...). A.E. BACONSKY a înfățișat unele aspecte ale criticii noastre literare, referindu-se la o serie de cronici și recenzii apărute în revistele literare. Vorbitorul a criticat monotonia și ariditatea acestor articole. A.E. Baconsky a susținut că timp de un an de zile n-a apărut nici un articol interesant de critică literară. S. FĂRCĂȘAN, subliniind însemnătatea discuției, a arătat că unii antevorbitori dovedesc a nu fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și nu a luat poziție față de manifestările ideologiei burgheze în literatura noastră (...). Kovacs GYÖRGY s-a ocupat de unele probleme ale literaturii maghiare din R.P.R. subliniind cu tărie faptul că Uniunea Scriitorilor nu acordă atenția cuvenită literaturii scriitorilor din provincie. Criticând noul roman a lui Asztalos Istvan Cu inima tânără (...) vorbitorul a subliniat importanța cunoașterii vieții de către scriitor (...). De la această obligație nu se pot sustrage nici criticii literari. Pentru a exemplifica (...) a citat cazul articolului Doi oameni într-un om de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apăra poziția formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită eșecului orice încercare de a împăca cele două ideologii opuse (...) și a criticat poziția poeților Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, care insistă cu încăpățânare să retipărească în noile volume, vechi poezii din trecut, impregnate puternic de influența concepției burgheze (...). Traian Șelmaru și-a însușit criticile care i-au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dumitriu se datoresc faptului că în practica sa creatoare scriitorul nu procedează conform acestei rețete greșite, iar în măsura în care totuși această părere îl influențează, ea duce la unele slăbiciuni ca în cazul personajului Maftei din romanul Drum fără pulbere (...). Presa a criticat lucrarea Întâmplări de pe Călmățui în care autorul Eusebiu Camilar dă atitudinea de gură-cască drept exemplu de «vigilență», de atitudine înaintată (...). În piesa Ion Vodă cel Cumplit, piesă de altminteri merituoasă, scriitorul Laurențiu Fulga dă figurii luminoase a eroului principal unele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literaturii: Lipsurile în creație ale unor scriitori valoroși ca Al. Jar, Aurel Baranga, - care au adus un aport slab și în discuții - M. Davidoglu, E. Camilar și alții se datoresc în cea mai mare parte tocmai rămânerii lor în urmă - criticată cu asprime în cadrul dezbaterii - în ceea ce privește studierea marxism-leninismului (...)”. Importanța ajutorului dat de partid prin acest articol din Scânteia este subliniată în numărul proxim al Contemporanului 15, tot într-un editorial; revista dă și alte îndrumări secțiilor de creație ale breslei scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reflecția intră în creație așa cum planul arhitectului constituie primul act prin care ia ființă un monument (...). Critica nu-i posibilă decât fiind cu putință autocritica, prin care admitem sincer că judecățile date de alții despre noi sunt adevărate. Câtă vreme critica criticului asupra unui scriitor nu se preface în autocritică liber consimțită în măsura în care a fost înțeleasă din partea scriitorului, între critică și creație este o prăpastie și una nu poate ajuta pe cealaltă. În treacăt fie zis, toate cărțile care apar trebuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Zaciu înfățișează activitatea unui întreg institut de cercetări științifice (...). Satira lui M. Zaciu trezește - într-o oarecare măsură - repulsie pentru anumite aspecte nesănătoase care mai dăinuie încă în viața unor intelectuali (...). Și alte nuvele ale lui M. Zaciu au fost criticate, dar critica n-a dat roade până acum. Cauza principală a acestor lipsuri constă în greșita îndrumare pe care M. Zaciu o primește în cadrul redacției Almanahul literar din Cluj (...). Tot o greșită îndrumare a primit și tânărul începător Pavel Aioanei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Marin Preda a dovedit în mod concludent de ce-i în stare un scriitor talentat atunci când ține seama cu toată seriozitatea de criticile care i s-au adus. Nuvela Desfășurarea constituie o mare victorie în raport cu lucrările anterioare ale scriitorului - pe drept criticate pentru naturalismul lor - deoarece ea l-a situat dintr-odată pe pozițiile cele mai înaintate ale epocii noastre noi. Luând ca garanție acest succes al scriitorului, cititorii noștri privesc cu încredere încercarea lui de a trece la o categorie de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că va realiza o creație care să fie mai presus decât cea de față”. Mihai Gafița 47 aduce un amendament esențial concluziei criticului de la Cluj, nu într-o cronică literară, ci într-un context mai larg, într-un comentariu care critică greșita orientare din ultima vreme a revistei Almanahul literar în poezie și critică literară, unde domnește negativismul, afirmându-se din plin un fel de „erou critic”, precum „eroul liric”; vom cita argumentările în această privință la momentul potrivit, în capitolele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vălmaru, precum și alte volume semnate de Petru Vintilă, Gh. Bejancu, Vasile Bâgu, Teofil Bușecan, Eusebiu Camilar, Al. Jar, Aurel Martin, Ion Istrati, C. Ignătescu, Iulian Mihu, Remus Luca, Florin Petrescu, Emil Stoleru, Sorana Ursu, Constantin Varta, Tiberiu Vornic, Ștefan Andrei. Critica fiind bântuită de alte priorități, printre care și analizele în lumina tipicului, puține din aceste cărți s-au bucurat de cronici sau recenzii; despre unele volume am aflat câte ceva din aceste radiografii. S-a mai scris despre două nuvele apărute
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nevertebrare morală, printr-o practică cotidiană a lichelismului, sforăriei și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație, ei sunt gata de orice compromis, sunt copți pentru a capitula în fața fascismului (...). Manifestările sunt deci variate, dar din ele se încheagă critica de ansamblu a descompunerii unei părți a intelectualității burgheze. Într-o perioadă critică în care burghezia este, prin esență, anticulturală (...). Procedeele prin care romancierul dă individualitate personajelor sale - fie că e vorba de acelea care stau în focarul acțiunii, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
personal de publicitate pentru reveriile intime, rupte de viață ale câtorva poeți în căutare de originalitate cu orice preț, convinși că, cu cât te depărtezi de pământ, cu atât faci artă mai bună. Plenara consacrată poeziei în februarie 1951 a criticat cu ascuțime această poezie. Și iată că astfel de lucrări „intime” mai reapar în Almanahul literar (...). Așa s-a întâmplat în Almanahul literar și în trecut cu câte o carte, așa s-a întâmplat mai recent, cu volumul Stelele păcii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
învinge depărtările și trecerea vremii, exprimă devotamentul său necondiționat față de cauza fericirii colective, tăria sufletească cu care știe să-și stăpânească bărbătește durerea (...)”. *** Dan COSTA 61: „Hotărât, cu poezia de dragoste nu stăm prea bine. Și asta n-o spune critica, deși ar fi trebuit s-o spună demult și s-o tâlcuiască bine. N-a făcut-o însă pentru că... nici cu critica nu stăm prea bine. Iată însă că au spus-o cititorii și au recunoscut-o poeții înșiși (...). Pare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care ne stă în drum. Vasile NICOROVICI - Critica măgarului (fabulă). În: Contemporanul nr.17 (342), 24 apr. Era un măgar în tot locul vestit Pentru spiritul său critic prea ascuțit. La orice ședință lua cuvântul, Pe nimeni nu-l ierta, criticându-l. Nu ierta nici o lipsă, nici o vină. Cuvântul lui aducea întotdeauna lumină Căci pătrundea lipsa până la rădăcină. Iată-l, deci, în ședință înscris la cuvânt Ca o furtună din nori tunând, fulgerând: - Chiulangiul de iepure dă din greșală-n greșală Răcnește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dă din greșală-n greșală Răcnește măgarul cât zece în sală. Nedisciplina e principalul său viciu, Întârzie lunar de două ori la serviciu. Risipa lui ne duce de-a dreptul la groapă Căci uită uneori deschis robinetul de apă. Să fie criticat și sancționat spre pilda tuturor Acest iepure nedisciplinat și risipitor. Sub săgețile sale îndrăznețe Iepurele, sărmanul, schimbă fețe fețe. Dar ce-i? Dintr-odată măgarul nu mai tună, Se potolește din senin imensa furtună. Măgarul are o mutră de înger
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ce să mai spun, leul are calități minunate, Prin munca lui el duce instituția-n spate. Priceperea lui nu poate fi îndoielnică. El creează pentru critică o atmosferă prielnică; Deși muncește - n-are spirit de comandă, Iată că-l voi critica aspru aci - ca dovadă. Și măgarul cercetează pe leu la figură. Acesta face o amară și rea strâmbătură. Măgarul e lac de sudoare, iar glasu-i devine atât de amical Că nu-l întrece nici un instrument muzical! - Îl voi critica fără
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]