18,160 matches
-
tandre (Osea 14:4-8). Iar în scenariul restaurării postexilice a țării, și apoi pe porțile Noului Ierusalim, numele lui Dan și Efraim sunt onorate (Ezechiel 48:1-2.5-6.32; Apocalipsa 21:12). O critică asupra acestei poziții ar afirma că logica de mai sus vine dintr-o prejudecată asemănătoare cu aceea care acceptă transmiterea necondiționată a blestemului lui Ham (Geneza 9) până la presupușii lui urmași africani, sau asemenea transmiterii blestemului asumat de o gloată de evrei, la „procesul” lui Iisus (Matei
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
era pasionat pentru limbi străine, la 18 ani intră la Universitatea de la Viena, unde studiază matematica și filozofia. Participând la un seminar al lui Moritz Schlick, unde se studia "Introduction to Mathematical Philosophy" a lui Bertrand Russell, devine interesat de logica matematică. Ulterior avea să declare că acest domeniu este „"o știință deasupra tuturor, care conține ideile și principiile care stau la baza tuturor științelor"”. Gödel are cercetări fundamentale în matematică și logică: teorema completitudinii calculului cu predicate, metoda aritmetizării meta-matematicii
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
Philosophy" a lui Bertrand Russell, devine interesat de logica matematică. Ulterior avea să declare că acest domeniu este „"o știință deasupra tuturor, care conține ideile și principiile care stau la baza tuturor științelor"”. Gödel are cercetări fundamentale în matematică și logică: teorema completitudinii calculului cu predicate, metoda aritmetizării meta-matematicii, teorema incompletitudinii sistemelor formale, teorema imposibilității demonstrării necontradicției sistemelor formale cu mijloacele sistemului însuși, prima definiție a funcției recursive generale. Aceste teoreme au fost inspirate din opera logică a lui Leibniz și
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
de incompletitudine ale lui Gödel pun evidență caracterul deschis al cunoașterii matematice. În prima perioadă a activității sale, Gödel a făcut parte din Cercul de la Viena. Mai târziu a criticat subiectivismul lui Russell și al altora în problemele filosofice ale logicii moderne. Gödel a studiat și algebra logicii a lui Boole. A demonstrat că ipoteza conținutului nu vine în contradicție cu sistemul de axiome ale teoriei mulțimilor, dacă acest sistem nu este contradictoriu în sine. Ocupându-se în mod special cu
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
caracterul deschis al cunoașterii matematice. În prima perioadă a activității sale, Gödel a făcut parte din Cercul de la Viena. Mai târziu a criticat subiectivismul lui Russell și al altora în problemele filosofice ale logicii moderne. Gödel a studiat și algebra logicii a lui Boole. A demonstrat că ipoteza conținutului nu vine în contradicție cu sistemul de axiome ale teoriei mulțimilor, dacă acest sistem nu este contradictoriu în sine. Ocupându-se în mod special cu dezvoltarea logicii matematice, a demonstrat că necontradicția
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
Gödel a studiat și algebra logicii a lui Boole. A demonstrat că ipoteza conținutului nu vine în contradicție cu sistemul de axiome ale teoriei mulțimilor, dacă acest sistem nu este contradictoriu în sine. Ocupându-se în mod special cu dezvoltarea logicii matematice, a demonstrat că necontradicția unui formalism care include logica obișnuită și aritmetica nu poate fi realizat cu simple instrumente care se mențin în cadrul formalismului însuși. Deci în demonstrarea necontradicției aritmeticii trebuie să intervină considerații care să depășească cadrul strict
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
demonstrat că ipoteza conținutului nu vine în contradicție cu sistemul de axiome ale teoriei mulțimilor, dacă acest sistem nu este contradictoriu în sine. Ocupându-se în mod special cu dezvoltarea logicii matematice, a demonstrat că necontradicția unui formalism care include logica obișnuită și aritmetica nu poate fi realizat cu simple instrumente care se mențin în cadrul formalismului însuși. Deci în demonstrarea necontradicției aritmeticii trebuie să intervină considerații care să depășească cadrul strict finit în sens clasic. Gödel s-a ocupat și cu
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
de Richard Dedekind). În secolul al XIX-lea, David Hilbert și Georg Cantor dezvoltă o teorie axiomatică asupra căutării fundamentelor matematice. Această dezvoltare a axiomaticii va conduce în secolul al XX-lea la definirea întregii matematici cu ajutorul unui singur limbaj: logica matematică. Secolul XX a fost martorul unei specializări a domeniilor matematicii, a nașterii și dezvoltării a numeroase ramuri noi, cum ar fi: teorie spectrală, topologii algebrice sau geometrie algebrică. Informatica a avut un puternic impact asupra cercetării. Pe de o
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
teorie spectrală, topologii algebrice sau geometrie algebrică. Informatica a avut un puternic impact asupra cercetării. Pe de o parte, a facilitat comunicarea între cercetători și răspândirea descoperirilor, pe de alta, a oferit o unealtă foarte puternică pentru testarea teoriilor. Istoria logicii
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
mai importante calități ale marelui, dar nu unicului, sau maestru, între altele interesul pentru viața sentimentală și arta dialogului. Tema să majoră este, daca ne referim la române, natura în care este inclus omul, omul rudimentar ce se conduce după logică simplă a instinctelor și se luptă pentru a supraviețui. Puțini au știut să descrie asemeni lui văile și munții, pădurile, apele și păsările, zăpada și primăvară. Opere: "Aș Terras do Demo" (Țară Diavolului) și "Malhadinhas". Aceste două volume se numără
Aquilino Ribeiro () [Corola-website/Science/314318_a_315647]
-
este logica practicată de filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
este logica practicată de filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
este logica practicată de filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
este logica practicată de filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
logica practicată de filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea. De asemenea ocupându-se de judecăți arată ce sunt acestea, care este raportul dintre judecăți și adevăr
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în domeniul cercetării
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în domeniul cercetării anumitor științe ale a naturii abordează adeseori și problemele metodelor de stabilire a relațiilor cauzale dintre fenomene. De asemenea ia în considerare regulile raționamentului de tip analogic precum și regulile și rolurile ipotezei
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
știință. De asemenea sintetizează legile fundamentale ale gândirii corecte descoperind până acum patru legi respectiv legea identității, legea noncontradicției, legea terțiului exclus și legea rațiunii suficiente. Se ocupă de cercetarea manifestării lor în diverse acte ale gândirii. Cel mai constant logica tradițională își arată rezultatele în activitatea de demonstrație și combatere. Aici logica tradițională trasează principiile demonstrației, structura demonstrației logice, procedeul demonstrației, modurile demonstrației precum și erorile în demonstrație. O caracteristică a logicii tradiționale este faptul că utilizează limbajul natural și este
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
patru legi respectiv legea identității, legea noncontradicției, legea terțiului exclus și legea rațiunii suficiente. Se ocupă de cercetarea manifestării lor în diverse acte ale gândirii. Cel mai constant logica tradițională își arată rezultatele în activitatea de demonstrație și combatere. Aici logica tradițională trasează principiile demonstrației, structura demonstrației logice, procedeul demonstrației, modurile demonstrației precum și erorile în demonstrație. O caracteristică a logicii tradiționale este faptul că utilizează limbajul natural și este legată de aplicabilitatea accesibilă vieții cotidiene. Utilizează pentru stabilirea valorii de adevăr
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
lor în diverse acte ale gândirii. Cel mai constant logica tradițională își arată rezultatele în activitatea de demonstrație și combatere. Aici logica tradițională trasează principiile demonstrației, structura demonstrației logice, procedeul demonstrației, modurile demonstrației precum și erorile în demonstrație. O caracteristică a logicii tradiționale este faptul că utilizează limbajul natural și este legată de aplicabilitatea accesibilă vieții cotidiene. Utilizează pentru stabilirea valorii de adevăr a propoziției logice două valori care se exclud, adevărat sau fals. Logica tradițională a studiat gândirea sub aspectul formei
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
precum și erorile în demonstrație. O caracteristică a logicii tradiționale este faptul că utilizează limbajul natural și este legată de aplicabilitatea accesibilă vieții cotidiene. Utilizează pentru stabilirea valorii de adevăr a propoziției logice două valori care se exclud, adevărat sau fals. Logica tradițională a studiat gândirea sub aspectul formei sale, fără conținut. Dacă utiliza un conținut în forme o făcea numai pentru exemplificarea utilizării unei forme. De asemenea logica formală nu ținea cont de condițiile biologice, anatomice sau fiziologice, afective sau volitive
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
de adevăr a propoziției logice două valori care se exclud, adevărat sau fals. Logica tradițională a studiat gândirea sub aspectul formei sale, fără conținut. Dacă utiliza un conținut în forme o făcea numai pentru exemplificarea utilizării unei forme. De asemenea logica formală nu ținea cont de condițiile biologice, anatomice sau fiziologice, afective sau volitive ale omului care gândește și nici de facultatea memoriei sau imaginației individuale ci urmărea doar procesul propriu zis de formare și transformare a formelor în care omul
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
orice individ care gândește. Se dorea extragerea unor cunoștințe sigure despre gândire și a unor norme (reguli) prin care să se gândească corect adică să se ajungă la cunoștințe viabile, utile, corespunzătoare stării de fapt a lucrurilor, la cunoștințe adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]