17,784 matches
-
Cele mai îndepărtate obiecte prezintă deplasări spre roșu mai pronunțate, corespunzător legii lui Hubble. Cea mai mare deplasare spre roșu observată, corespunzătoare celei mai mari distanțe în spațiu și celui mai îndepărtat moment de timp de emisie, este cel al radiației cosmice de fundal; valoarea numerică a deplasării sale spre roșu este de aproximativ "z" = 1089 ("z" = 0 corespunde prezentului), și arată starea Universului cu aproximativ 13,7 miliarde de ani în urmă, la 379.000 de ani după primele momente
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
la supernovele de tip Ia au sugerat că în vremuri relativ recente viteza de expansiune a universului a început să crească. În prezent, obiectele cu cele mai mari deplasări spre roșu cunoscute sunt galaxiile și obiectele ce produc explozii de radiații gamma. Cele mai sigure date despre deplasarea spre roșu sunt cele spectroscopice, și cea mai mare deplasare spre roșu confirmată spectroscopic la o galaxie este cea a lui IOK-1, cu o deplasare de z = 6,96. Mai puțin sigure sunt
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
locul doi având formula 24 iar rapoartele neconfirmate ale lui Ellis R. și alții. dintr-o lentilă gravitațională observate la un cluster îndepărtat de galaxii poate indica o galaxie cu o deplasare spre roșu de formula 25. Cea mai îndepărtată explozie de radiații gamma observată a fost GRB 090423, cu o deplasare spre roșu de 8,2. Cel mai îndepărtat quasar cunoscut, CFHQS J2329-0301, se află la formula 26. Cea mai deplasată galaxie radio (TN J0924-2201) are z = 5,2 și cea mai mare
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
mică și cu deplasări de la 0,7 în sus, și urmează, deci, să furnizeze o completare pentru SDSS și 2dF. Interacțiunile și fenomenele de transfer radiativ și optică fizică pot avea ca rezultat deplasări ale lungimii de undă și frecvenței radiațiilor electromagnetice. În astfel de cazuri deplasările corespund unui transfer de energie fizică spre materie sau spre alți fotoni în loc de a corespunde unei treceri între sisteme de referință. Aceste deplasări se pot datora unor fenomene fizice cum ar fi efectelor de
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
cazuri deplasările corespund unui transfer de energie fizică spre materie sau spre alți fotoni în loc de a corespunde unei treceri între sisteme de referință. Aceste deplasări se pot datora unor fenomene fizice cum ar fi efectelor de coerență sau împrăștierii de radiație electromagnetică fie din particule elementare încărcate electric, particulate, sau fluctuații ale indicelui de refracție într-un mediu dielectric ca în fenomenul radio de „whistler”. Asemenea fenomene sunt și ele denumite deplasări spre roșu sau spre albastru, dar în interacțiunile lumină-materie
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
de refracție într-un mediu dielectric ca în fenomenul radio de „whistler”. Asemenea fenomene sunt și ele denumite deplasări spre roșu sau spre albastru, dar în interacțiunile lumină-materie din astrofizică și care au ca rezultat deplasări de energie în câmpul radiației ele sunt în general denumite „înroșiri” și nu deplasări spre roșu care, ca termen, este rezervat pentru efectele discutate mai sus. În multe circumstanțe împrăștierea cauzează înroșirea radiației deoarece entropia are ca rezultat predominarea fotonilor de energii joase față de prezența
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
din astrofizică și care au ca rezultat deplasări de energie în câmpul radiației ele sunt în general denumite „înroșiri” și nu deplasări spre roșu care, ca termen, este rezervat pentru efectele discutate mai sus. În multe circumstanțe împrăștierea cauzează înroșirea radiației deoarece entropia are ca rezultat predominarea fotonilor de energii joase față de prezența a puțini fotoni de energii înalte (deși energia totală se conservă). Împrăștierea nu produce aceeași schimbare relativă în lungimea de undă în tot spectrul, cu excepția unor experimente efectuate
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
Pământ este un bun loc pentru observatoare astronomice în spațiu. Pentru că un obiect în L va menține aceeași orientare fața de Soare și Pământ, ecranarea și calibrarea sunt mult mai simple. Este, totuși, puțin dincolo de întinderea umbrei Pământului, astfel că radiația solară nu este complet blocată. Sonda pentru Anizotropia Microundelor Wilkinson și Observatorul Spațial Plank sunt deja pe orbită în jurul L. Observatorul Spațial Herschel, Sonda Gaia, și Telescopul Spațial James Webb vor fi plasate în L Soare - Pământ. L Pământ - Lună
Punct Lagrange () [Corola-website/Science/316969_a_318298]
-
de sănătatea și de medicina preventivă, dar detine un caracter distinctiv de la accentul pus pe sistemul defensiv de interacțiuni ale sistemelor militare unice și operațiuni. Categoriile de pericol pentru sănătate include: energia acustică, substanțe biologice, substanțele chimice, deficit de oxigen, radiații de energie, șoc, extreme de temperatură și umiditate, traumatisme, vibrații, și alte pericole. Pericole pentru sănătate includ acele zone care ar putea cauza moartea, vătămarea corporală, boală, invaliditate, sau o reducere a performanței de locuri de muncă. Domeniul al saptea
Factorul uman () [Corola-website/Science/325929_a_327258]
-
au propulsat pe Basaev în atenția internațională. Pe 23 noiembrie, Basaev a anunțat la televiziunea rusă NTV că patru valize cu material radioactiv au fost ascunse în jurul Moscovei. Echipele rusești pentru situații de urgență au răscolit orașul cu detectoare de radiații Geiger, localizând câteva canistre cu cesiu care fuseseră furate de la spitalul din Budionovsk de către militanții ceceni. Incidentul a fost denumit „cea mai importantă folosire de material radiologic la nivel sub-statal”. În 1996, Basaev fusese deja promovat la rangul de general
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
roboții descoperă că civilizația jupiteriană este mult mai numeroasă ca cea pământeană și mai avansată tehnologic, mai ales în ceea ce privește tehnologia câmpului de forță. Conștienți de această superioritate tehnologică, jupiterienii sunt deciși să distrugă omenirea, dar rezistența roboților la călduri, geruri, radiații extreme, la condițiile din spațiul cosmic, precum și pericolul pe care vederea lor cu raze gama o reprezintă asupra microorganismelor locale îi face să își schimbe decizia, convinși fiind că cei trei sunt, de fapt, oameni. Povestirea a apărut inițial în
Povestiri cu roboți () [Corola-website/Science/324448_a_325777]
-
aderat la UE. Consiliul Statelor de la Marea Baltică (CSMB) a fost înființat în 1992 pentru a promova cooperarea interguvernamentală cu țările din Marea Baltică la întrebări cu privire la economie, dezvoltarea societății civile, probleme legate de drepturile omului, precum și siguranța nucleară și cea a radiațiilor. Ea are 12 de membri, inclusiv Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda (din 1995), Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Rusia, Suedia și Comisia Europeană. În 2009, Consiliul Europei a aprobat Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR), ca urmare a unei comunicări din partea
Integrare europeană () [Corola-website/Science/327474_a_328803]
-
Senzorii de mișcare sunt o componentă tehnică care poate determina calitatea sau mai degrabă cantitatea măsurată a proprietăților fizice și chimice cum ar fi: temperatura, radiațiile termice, umiditatea, presiune, sunetul și luminozitatea. Aceste măsuri sunt convertite în semnale electrice. Primii senzori funcționali au fost utilizați în industria armamentului. În prezent senzorii de mișcare sunt utilizați frecvent și pot fi montați de la ușile de la supermarket până la magazinul
Senzor de mișcare () [Corola-website/Science/326944_a_328273]
-
de oamenii aflați în mișcare. De exemplu lumină se va aprinde când senzorul sesizează mișcare și se va stinge după o anumită perioadă care poate fi pre-setată. Funcționare: orice corp care are o temperatură mai mare de zero absolut emite radiații electromagnetice. Corpul uman emite radiații de căldură aflate în spectrul infraroșu. Așa numitul senzor infraroșu detectează fluctuațiile minime de radiații de căldură emise de corpul uman. Lentilele segmentate ale detectorul infraroșu împart rază de detecție în zone. Sursele care emit
Senzor de mișcare () [Corola-website/Science/326944_a_328273]
-
De exemplu lumină se va aprinde când senzorul sesizează mișcare și se va stinge după o anumită perioadă care poate fi pre-setată. Funcționare: orice corp care are o temperatură mai mare de zero absolut emite radiații electromagnetice. Corpul uman emite radiații de căldură aflate în spectrul infraroșu. Așa numitul senzor infraroșu detectează fluctuațiile minime de radiații de căldură emise de corpul uman. Lentilele segmentate ale detectorul infraroșu împart rază de detecție în zone. Sursele care emit radiații infraroșu și se deplasează
Senzor de mișcare () [Corola-website/Science/326944_a_328273]
-
o anumită perioadă care poate fi pre-setată. Funcționare: orice corp care are o temperatură mai mare de zero absolut emite radiații electromagnetice. Corpul uman emite radiații de căldură aflate în spectrul infraroșu. Așa numitul senzor infraroșu detectează fluctuațiile minime de radiații de căldură emise de corpul uman. Lentilele segmentate ale detectorul infraroșu împart rază de detecție în zone. Sursele care emit radiații infraroșu și se deplasează între aceste zone se înregistrează că fluctuații în spectrul infraroșu și se utilizează pentru controlul
Senzor de mișcare () [Corola-website/Science/326944_a_328273]
-
electromagnetice. Corpul uman emite radiații de căldură aflate în spectrul infraroșu. Așa numitul senzor infraroșu detectează fluctuațiile minime de radiații de căldură emise de corpul uman. Lentilele segmentate ale detectorul infraroșu împart rază de detecție în zone. Sursele care emit radiații infraroșu și se deplasează între aceste zone se înregistrează că fluctuații în spectrul infraroșu și se utilizează pentru controlul luminilor sau pentru orice altă funcție electrică. Acești senzori au un timp pre-setat pentru a tine lumină aprinsă, chiar dacă nu mai
Senzor de mișcare () [Corola-website/Science/326944_a_328273]
-
literatura științifică, acest nume nu s-a impus încă peste tot. Primele utilizări medicale au existat deja la doar câțiva ani după inventarea laserului în 1960. Astfel în anul 1960 Endre Meșter a cercetat la Universitatea Semmelweis din Budapesta influență radiației laser asupra țesutului, în special cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr. Rezultatele experimentelor sale le-a interpretat anume, ca laserul examinat
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
autori astăzi că un punct de pornire și o prima dovadă a Terapiei cu laser rece, însă o propagare științifică a experimentelor sale sau chiar o ulterioară verificare experimentală a acestora nu există până acum. Procesele fotochimice pe care o radiație laser le provoacă în celule vii, sunt obiectul a numeroase speculații științifice și pseudoștiințifice, acestea fiind de foarte multă vreme neelucidate în mod clar. De către protagoniștii acestei mișcări se presupune că o importanță centrală o are influență radiației laser asupra
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
care o radiație laser le provoacă în celule vii, sunt obiectul a numeroase speculații științifice și pseudoștiințifice, acestea fiind de foarte multă vreme neelucidate în mod clar. De către protagoniștii acestei mișcări se presupune că o importanță centrală o are influență radiației laser asupra mitocondriilor. Aceste organite celulare sunt în principal răspunzătoare de a-i pune celulei la dispoziție energie sub formă de adenozintrifosfat(ATP). Acest lucru are loc în lanțurile respiratoare ce se găsesc în membrana celulară internă, care sintetizează ATP
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
urmată de oxidarea NADH-ului (Nicotinamida adenina dinucleotidă);astfel, prin activarea lanțului respirator, asociat reacțiilor menționate anterior anterior s-ar induce în final o sinteză a ATP-ului mai crescută decât în mod normal. Astfel, prin sinteză ATP stimulată de radiația laser și condusă de enzimă numită sintează-ATP ar fi provocată o creștere a energiei celulare în formă ATP de până la 400%. ATP-ul ar fi astfel transmis de către mitocondrii mai departe în citoplasma înconjurătoare, ar crește stocul de ATP al
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
durerii. O altă consecință esențială a concentrației ridicate de ATP este activarea sintezei ADN și ARN. și prin asta intensificarea procesului de mitoza care are o influență esențială asupra capacității de regenerare a țesutului. Al treilea efect fundamental, pe care radiația laser ar trebui sa il exercite asupra țesutului, ar fi un efect antiinflamator. Aceasta se bazează pe diferite mecanisme, astfel ar fi stimulată microcirculatia arterială și venoasa, care transportă mai multe leucocite și macrofage în țesutul afectat de radiația laser
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
care radiația laser ar trebui sa il exercite asupra țesutului, ar fi un efect antiinflamator. Aceasta se bazează pe diferite mecanisme, astfel ar fi stimulată microcirculatia arterială și venoasa, care transportă mai multe leucocite și macrofage în țesutul afectat de radiația laser. Mai mult decât atât, ar fi stimulată fagocitoza leucocitelor și macrofagelor. În afară de asta ar fi stimulată dezvoltarea de anticorpi. iar prin eliberarea redusă de granulații citoplasmatice din celulele mast se diminuează tendința de inflamare. Pe lângă aceste mecanisme de efect
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
ianuarie 1990, prin preluarea unităților de cercetare din ICEFIZ odată cu desființarea CSEN. În anul 1996, IFA a fost practic dezmembrată prin apariția institutelor naționale de cercetare-dezvoltare de astăzi, pe Platforma Măgurele (IFIN-HH - fizică și inginerie nucleară, INFLPR - laseri, plasmă și radiație, IGSS - științe spațiale, IFTM - fizica materialelor, INFP - fizica pământului și IOEL - optoelectronică). este subordonat în prezent Autorității Naționale pentru Cercetare Stiințifică (ANCS) - Ministerul Educației Cercetării și Tineretului (MECT). Începând cu anul 1999 prin semnarea Contractului de Asociere la EURATOM, institutul
Institutul de Fizică Atomică () [Corola-website/Science/323548_a_324877]
-
Limita inferioară a sectorului de acumulare coincide cu limita zăpezilor persistente, fiind oarecum stabilă, în timp ce limita superioară a sectorului de ablație poate oscila mai sus sau mai jos, în funcție de condițiile locale. Există trei cauze principale care condiționează topirea ghețarilor montani: radiațiile solare directe, căldura cauzată prin convecția aerului și șiroirea pe masa de gheață. Orice ghețar montan, se află în condițiile unui schimb continuu de materie: reducerea lui datorită topirii, pe de o parte și înmagazinarea de noi cantități de precipitații
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]