17,957 matches
-
savura nu numai gustul amețitor al dispariției, dar și reacția celor care Îi vor supraviețui. În labirinticele lui fantasme descifrăm o psihanalizabilă teamă că va fi uitat, că numele său va dispărea odată cu ultimul cuvânt pe care Îl va fi rostit: Poate că dușmanii mei se tem de moartea mea, pentru că un mort e un martor primejdios, un rival teribil, un vizitator inevitabil. Totodată nu există nimeni care să nu sfârșească prin a iubi un mort. În rest, prea multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
formă extrem-marginală a comunicării, se proiectează Înspre un cititor abstract (deși, În aparență, el se identifică perfect cu acea imagine), crezând că-i poate transmite, prin Însemnările sale, forma ultimă a unui gând pe care altminteri nu Îndrăznește să-l rostească. În fapt, nu există decât lecturi false. Lectura păcătuiește Întotdeauna fie printr-un exces al interpretării, fie prin limitarea acesteia. La fel de adevărat este că autorul de jurnale intime nu-și cunoaște (și, În foarte multe cazuri, Îl ignoră intenționat) cititorul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inițiativa creării unei asociații capabile a stimula și patrona o activitate literară de ținută. Rectorul Universității, Lucian Blaga, participă la reuniunile pregătitoare înființării Cercului. Inaugurarea oficială are loc, cu participarea ministrului Culturii Naționale, profesorul Ion Petrovici, la 12 februarie 1942. Rostesc, cu acest prilej, alocuțiuni D. D. Roșca și studentul Radu Stanca. Prima șezătoare literară organizată are loc la Teatrul Municipal sibian. În programul ei studenții Radu Stanca, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu, Romeo Dăscălescu prezintă din creațiile lor. Tot acum Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
senină, în poeme „concrete”, simple, care cântă, în modul cel mai spontan, misterul lumii și al vieții. Un exemplu paradigmatic ar fi Din senin, care deschide volumul Pragul de sus (1979), aici fericirea existențială asociindu-se cu aceea de a rosti cuvântul poetic: „e un cuvânt în aer / care trebuie rostit din senin.” G. încearcă, mai ales odată cu Armuri (1971), să aplice o estetică a vagului. Unele poeme cu aer de parabolă îi reușesc - bunăoară Aș vrea, în care tema dublului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
mai spontan, misterul lumii și al vieții. Un exemplu paradigmatic ar fi Din senin, care deschide volumul Pragul de sus (1979), aici fericirea existențială asociindu-se cu aceea de a rosti cuvântul poetic: „e un cuvânt în aer / care trebuie rostit din senin.” G. încearcă, mai ales odată cu Armuri (1971), să aplice o estetică a vagului. Unele poeme cu aer de parabolă îi reușesc - bunăoară Aș vrea, în care tema dublului, a străinului răbufnește cu o violență mai puțin obișnuită: „mi-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
Șarpele m-a amăgit și eu am mîncat" [Facerea, 3:12,13]; clasicul lanț al slăbiciunilor și circumstanțelor atenuante se desfășoară în acest context; pedepsirea este actul din urmă prin care judecătorul suprem decide gravitatea faptelor celor direct implicați și rostește sentința-blestem pentru fiecare în parte: "... blestemat să fii între toate animalele și între toate fiarele cîmpului; pe pîntece să te tîrăști și țărînă să mănînci toate zilele vieții tale!", îi hărăzește Dumnezeu șarpelui; femeii îi spune: Voi înmulți mereu necazurile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de pildă, au fost atît de hulite de propaganda totalitaristă, încît simpla lor rostire trebuia să genereze o cutremurare de respingere. La fel, termeni comuni precum "patrie" și "patriotism" au fost atît de demonetizați de ideologia comunistă, încît acum îi rostim cu o îndoită strîngere de inimă. • Doctrina mai presus de oameni acreditează practica de supunere totală a existenței umane față de principiile doctrinare, sacre, perfecte. O imagine fabulos mistificată a prezentului va fi întemeiată pe aceste principii, modelul elaborat (vezi programul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau mai puțin abstracte). Modul în care minciuna este transmisă cu ajutorul limbajului natural sau/și artificial (forma semnificantului) este decisiv pentru efectele minciunii (ale semnificatului), respectiv pentru îndeplinirea scopului pe care mincinosul îl urmărește de la bun început. Este suficient să rostim șoptit o informație, sau dimpotrivă, cu trîmbițe și surle la intersecția tuturor drumurilor, pentru ca ea să fie automat crezută. Regăsim aici o elementară definiție a zvonului (mincinos), al cărui mesaj pare receptorului mai credibil prin forma lui (prin semnificant, prin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Într-adevăr, Oliver Wendell Holmes pare să fi avut convingerea că, pe măsură ce cresc, copiii își pierd treptat impulsul inițial spre sinceritate. Conform spuselor lui Alexander (1987:197), "O mare parte din adevărul mărturisit în această lume se află în vorbele rostite de copii". Respingînd acest punct de vedere, psihologii pediatri consideră că a minți este un obicei caracteristic vîrstei infantile. De exemplu, răspunsurile afirmative date de copii la propozițiile " Întotdeauna spun adevărul" și "Nu mint niciodată" au fost considerate o dovadă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe poet să se confeseze psalmodic, parcă de-a dreptul cerului, așa cum se întâmplă în poemul amplu, cât un volum, Singur în fața lui Dumnezeu (2001). În volumele Poeme introductive (1986), În căutarea poemului pierdut (1995) ori Poesia mirabilis (1999), e rostită frecvent ideea că poemul nu se oferă de la sine celui care îl modelează. La rândul său, poetul există ca o favoare și o consecință a uimirii poetice, el trecând necondiționat de la starea contemplativă la ipostaza de dependență creatoare. Fiind o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
șantaj poate constitui unul din capetele sale esențiale de acuzare. Constantin Noica a avut curajul moral să recunoască deschis, în fața lui Andrei Pleșu, într-un acces de sinceritate: Dragă, în fond n-am mai multe vieți, nu pot să-mi rostesc cuvântul pe care-l am de rostit peste 20 de ani sau între onformism și libertate peste o sută de ani, trebuie să-l rostesc acum, când mi-e dat să-l rostesc. Noli turbare circulos meos... Poate fi pusă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
esențiale de acuzare. Constantin Noica a avut curajul moral să recunoască deschis, în fața lui Andrei Pleșu, într-un acces de sinceritate: Dragă, în fond n-am mai multe vieți, nu pot să-mi rostesc cuvântul pe care-l am de rostit peste 20 de ani sau între onformism și libertate peste o sută de ani, trebuie să-l rostesc acum, când mi-e dat să-l rostesc. Noli turbare circulos meos... Poate fi pusă oricând și oriunde sub acuzație o astfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acces de sinceritate: Dragă, în fond n-am mai multe vieți, nu pot să-mi rostesc cuvântul pe care-l am de rostit peste 20 de ani sau între onformism și libertate peste o sută de ani, trebuie să-l rostesc acum, când mi-e dat să-l rostesc. Noli turbare circulos meos... Poate fi pusă oricând și oriunde sub acuzație o astfel de mentalitate? Greu de spus. Evident, un preț a fost plătit. Dar el făcea parte din clauzele contractului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai multe vieți, nu pot să-mi rostesc cuvântul pe care-l am de rostit peste 20 de ani sau între onformism și libertate peste o sută de ani, trebuie să-l rostesc acum, când mi-e dat să-l rostesc. Noli turbare circulos meos... Poate fi pusă oricând și oriunde sub acuzație o astfel de mentalitate? Greu de spus. Evident, un preț a fost plătit. Dar el făcea parte din clauzele contractului (ulterior, N. Breban a întrebuințat, după cum vom arăta
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu observații asupra condiției umane și a interiorității, asupra relației dintre om și divinitate. Interesant este elogiul lecturii. Poeziile din cartea Umărul de argint (2002), semnată cu pseudonimul Vicenția Vara, închid în ele trăirile unui suflet încercat de vămile existenței, rostite cu discreție, fără patetism edulcorat, în versuri de o cuceritoare expresivitate lirică. Sentimentul dominant este cel al singurătății, în care I. își decantează impresiile, interogând netulburată adâncimile. I. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
Române unde a prezentat o disertație pe tema "Dezvoltarea teatrului românesc", câștigătoare a premiului II. Momentul înmânării premiului este redat cu emoție în memoriile scriitorului: Un domn în vârstă îmi întinse o diplomă cu chenar înflorat, aurit; îmi strânse mâna, rosti câteva cuvinte; primii, de asemeni, două pachete grele de cărți; de abia le ridicai. Un ropot de aplauze sublinie momentul. Cu pachetele în mâini, mirat de toate, ieșii de pe scenă. Eram în 21 mai 1925; eu aflându-mă în clasa
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesori ai Liceului Anastasie Bașotă din Pomârla - Dorohoi, Dare de seamă 1921-1923, Tip. C. Aberman, Iași. Băncilă, Vasile, "Un congres internațional de educație în România", în Revista de Filosofie, 2, XIV, 1929. Dandea, Emil, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în ședințele Camerei Deputaților din 31 octombrie și 1 noiembrie 1928, Imprimeriile Ardealului, București, 1928. Dima, Alexandru, "Probleme ardelenești", în Revista Fundațiilor Regale, V, 7, 1938. Dima, Alexandru, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a învățământului, XX, nr. 9-10, 1932. Kirițescu, Constantin, "Suprapopulația universitară. Proporții-cauze-remedii", în Revista generală a învățământului, XXIII, 1935. Kirițescu, Constantin, Șomajul intelectual, extras din Viața Românească, aprilie 1933. Mateiu, I., Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, București, 1924. Mănciulescu, Alexe, Paradoxa Săcuiască, Institutul de Arte Grafice Viața Românească, Iași, 1927. Mehedinți, S., Profesorul, temelia tuturor reformelor școlare, Editura librăriei Socec
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a învățământului, nr. 3-4, 1936. Narly, C., Educație și ideal, București, Editura Casa Școalelor, 1927. Negulescu, P. P., Reforma învățământului - proiecte de legi, Tip. "România Nouă" Th. Voinea, București, 1922. Nistor, Ion, Politica de unitate națională. Discurs la mesajul Tronului rostit de Ion Nistor, ministru de stat, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1923. Nițulescu, P., Muzica românească de azi. Cartea sindicatului artiștilor instrumentiști din România, Institutul de Arte Grafice Marvan S.A.R., București, 1930. Panaitescu, Em., Cultură și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D.J.A.N. Suceava, Fond Liceul Evreiesc Suceava (1919-1948). 15 Gheorghe Sbârnă, Marea Unire în parlamentul României, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007, p. 82. 16 Ibidem, p. 167. 17 Ion Nistor, Politica de unitate națională. Discurs la mesajul Tronului rostit de Ion Nistor, ministru de stat, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1923, p. 55. 18 I. Mateiu, Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Politica de unitate națională. Discurs la mesajul Tronului rostit de Ion Nistor, ministru de stat, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1923, p. 55. 18 I. Mateiu, Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, 1924, București, p. 28. 19 Emil Dandea, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în ședințele Camerei Deputaților din 31 octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, 1924, București, p. 28. 19 Emil Dandea, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în ședințele Camerei Deputaților din 31 octombrie și 1 noiembrie 1928, Imprimeriile Ardealului, București, 1928, p. 27. 20 "O pretenție imposibilă a minorităților", în Glasul Bucovinei, VIII, nr. 1994, 1925, p. 1. 21 Alexe Mănciulescu, Paradoxa Săcuiască
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
88. 59 Ștefan Bârsănescu, Politica culturii, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 180-181. 60 În Felix Aderca, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007, p. 249. 61 Apud S. Mehedinți, Profesorul..., p. 15. 62 C. Angelescu, Discurs rostit în ședința Senatului dela 7 iulie 1931, relativ la Legea învățământului secundar, București, 1931. 63 Idem, "Evoluția învățământului primar și secundar", în Revista Generală a Învățământului, XXVIII, nr. 5-6, 1940, p. 186. 64 Em. Panaitescu, Cultură și învățământ, Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Barbu Delavrancea, C. e cooptat în comitetul Teatrului Național din capitală. În 1901 i se serbează douăzeci și cinci de ani de activitate literară. Se tipărește un număr unic de revistă, „Caragiale”, iar scriitorului, în cinstea căruia Take Ionescu și Barbu Delavrancea rostesc discursuri, i se înmânează o pană de aur. Cu tot acest gest omagial, C. nu se simte mai puțin strâmtorat materialicește, așa încât, ca să se chivernisească, deschide „Berăria cooperativă”, apoi berăria „Gambrinus”. Este epoca procesului de calomnie pe care îl va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
ființă și prestigiu. Prezenta lucrare, ediție cuprinzând îmbunătățiri și adăugiri, se alătură firescului laudatio la centenarul învățământului agronomic universitar și la bicentenarul învățământului tehnic universitar ieșean. Autorul succintelor referiri de aici - absolvent la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]