20,360 matches
-
individuali, care presupune cunoașterea prealabilă a Războiului Troian, pentru a crea cadrul povestirii. Niciun istoric nu presupune că evenimentele individuale din poveste (multe fiind centrate pe intervenția divinității) reprezintă fapte istorice; pe de altă parte, puțini istorici pot afirma că scenariul este complet lipsit de elemente ale perioadei miceniene: este mai degrabă vorba de o estimare subiectivă a cât de aproape de realitate este opera homerică. Problema valorii istorice a Troiei lui Homer se lovește de aceleași obstacole cu Atlantida lui Platon
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
astfel de realitate onirica. În interpretarea freudiana, prima parte a filmului este visul realei Diane Selwyn, care în vis și-a oferit rolul inocentei și încrezătoarei Betty Elms pentru a-și reconstrui viața, trecutul și identitatea într-un fel de scenariu de film hollywoodian. Aceasta include seducerea să de către promisiunile deșarte și aparentă întunecată ale Hollywood-ului - o seducție metaforica transformată în una fizică în visul sau. A doua parte a filmului este deci realitatea mohorâtă a vietii reale a Dianei, o
Calea misterelor (film) () [Corola-website/Science/303272_a_304601]
-
în visul sau. A doua parte a filmului este deci realitatea mohorâtă a vietii reale a Dianei, o viață în care multe dorințe, atât personale cât și profesionale, nu s-au îndeplinit. Scenă dinaintea genericului de început este, în acest scenariu, Diane Selwyn în pat înainte de a se sinucide. Tot înaintea genericului se află scenă onirica în care alter ego-ul Dianei Betty câștiga un concurs de dans (probabil felul în care Diane a ajuns la Hollywood). Betty și Rita se întâlnesc
Calea misterelor (film) () [Corola-website/Science/303272_a_304601]
-
toate mediile, dar care se vor dovedi parțial false în urma unor revelații de la jumătatea anilor '80. În 1985 pictorița Tanți Demetriade, urmașa actorului Aristide Demetriade, împreună cu istoricul de teatru Ionuț Niculescu, au descoperit într-un sertar vechi caietele ce cuprindeau scenariul filmului. Alături de alte scrisori și documente, ele aveau să arunce o lumină nouă asupra istoriei „Independenței României”. În 2007, filmul (în lungime de 82 de minute) a fost lansat pe DVD de către TVR Media. Filmul a fost realizat prin împletirea
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
pe 29 decembrie 1911 generalul Aslan primise în audiență delegația actorilor societari, pentru a discuta despre realizarea filmului, reiese că Vidrașcu intrase în echipă destul de repede după constituirea Societății. Filmările încep în februarie 1912, pe când încă se mai lucra la scenariu. Pe 24 martie, „Gazeta Ilustrată” anunță că Leon Popescu "„a primit să avanseze capitalul de 200.000 lei necesar antreprizei, fără să accepte vreun câștig”". După cum se va vedea, aceasta nu va fi ultima sa contribuție la realizarea filmului. "„În
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
V. Toneanu. În faza montajului, conform documentelor, Leon Popescu a mai avut de suportat niște cheltuieli suplimentare. Astfel, devizul total a fost apreciat la circa 400.000 lei. În ancheta din 1933, ziaristul Quick prezintă în facsimil o filă din scenariul - considerat pierdut - al filmului. Acesta era mai mult o listă: Mai mult, fila și scenariul erau considerate a-i aparține tânărului Grigore Brezeanu, deși, ulterior, Ion Cantacuzino a determinat faptul că scrisul îi aparține poetului Corneliu Moldoveanu, pe atunci secretarul
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
cheltuieli suplimentare. Astfel, devizul total a fost apreciat la circa 400.000 lei. În ancheta din 1933, ziaristul Quick prezintă în facsimil o filă din scenariul - considerat pierdut - al filmului. Acesta era mai mult o listă: Mai mult, fila și scenariul erau considerate a-i aparține tânărului Grigore Brezeanu, deși, ulterior, Ion Cantacuzino a determinat faptul că scrisul îi aparține poetului Corneliu Moldoveanu, pe atunci secretarul producătorului Leon Popescu. În pofida acestor presupuneri, documentele vremii spun altceva. Dintr-o scrisoare a lui
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
a determinat faptul că scrisul îi aparține poetului Corneliu Moldoveanu, pe atunci secretarul producătorului Leon Popescu. În pofida acestor presupuneri, documentele vremii spun altceva. Dintr-o scrisoare a lui Ar. Demetriade către C-tin Nottara, datată 6 aprilie 1912, reiese că scenariul "„a fost alcătuit de noi "(adică Demetriade și Nottara)", împreună cu bietul Liciu.”" Coroborând aceste două informații, Ion Cantacuzino a concluzionat că scenariul a fost scris de către cei trei, posibil în colaborare cu Gr. Brezeanu și C. Moldoveanu. Istoricul Tudor Caranfil
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
altceva. Dintr-o scrisoare a lui Ar. Demetriade către C-tin Nottara, datată 6 aprilie 1912, reiese că scenariul "„a fost alcătuit de noi "(adică Demetriade și Nottara)", împreună cu bietul Liciu.”" Coroborând aceste două informații, Ion Cantacuzino a concluzionat că scenariul a fost scris de către cei trei, posibil în colaborare cu Gr. Brezeanu și C. Moldoveanu. Istoricul Tudor Caranfil, cel care a analizat și a publicat descoperirile din 1985, consideră că fila din 1933 nu este altceva decât "„un plan de
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
publicat descoperirile din 1985, consideră că fila din 1933 nu este altceva decât "„un plan de filmare”", ori mai degrabă "„o listă de bobine în faza pregătitoare montajului”". Se pare că cel care și-a asumat rolul de a scrie scenariul încă de la începutul întreprinderii a fost Petre Liciu. El era considerat drept un om cu o vastă cultură ("„cel mai cult dintre actorii noștri”" - N. Iorga). Însă, în februarie 1912, Petre Liciu fusese țintuit la pat, în urma unei operații complicate
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
noștri”" - N. Iorga). Însă, în februarie 1912, Petre Liciu fusese țintuit la pat, în urma unei operații complicate efectuate pe 28 ianuarie. Rămas fără un rinichi (deși nu știa asta), actorul se arăta optimist în privința recuperării. A lucrat apoi febril la scenariu, timp de opt săptămâni, ilustrându-și caietul vișiniu cu imagini din volumul „Războiul nostru pentru neatârnare” al lui George Coșbuc. Scenariul se oprește în momentul în care soția lui Peneș își caută bărbatul printre răniți și este secerată de un
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Rămas fără un rinichi (deși nu știa asta), actorul se arăta optimist în privința recuperării. A lucrat apoi febril la scenariu, timp de opt săptămâni, ilustrându-și caietul vișiniu cu imagini din volumul „Războiul nostru pentru neatârnare” al lui George Coșbuc. Scenariul se oprește în momentul în care soția lui Peneș își caută bărbatul printre răniți și este secerată de un glonte. "„Jalea lui Peneș...”". Atât a mai apucat Liciu să scrie, înainte de a fi secerat de o nouă criză de rinichi
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Jalea lui Peneș...”". Atât a mai apucat Liciu să scrie, înainte de a fi secerat de o nouă criză de rinichi. Operat din nou, în condiții insuportabile, Liciu nu rezistă bolii și, pe 1 aprilie 1912, trece în neființă. Sarcina terminării scenariului a fost preluată de către Aristide Demetriade care, în plus, a adnotat și refăcut anumite scene din lucrarea lui Liciu, incluzând aici și rescrierea șase ori a primii scene pentru a corespunde viziunii artistice pe care și-o dorea acesta. Caietul
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
în film (fie datorită imprimării proaste, fie datorită jocului nesatisfăcător), precum și indicații de continuitate, menite să lege scenele în urma montajului. Totuși, la 8 aprilie 1912, Demetriade se plângea lui Nottara că, în fierbințeala lucrului, "„nu se mai ține seama de scenariu”". Din cauza aceasta, anumite scene au fost refăcute. Constantin Nottara l-a sfătuit pe Demetriade să respecte întocmai adevărul istoric și acțiunea din poeziile lui Alecsandri. Ca urmare a acestor îndemnuri, au fost eliminate morțile melodramatice sortite lui Peneș ori Rodicăi
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
au fost refăcute. Constantin Nottara l-a sfătuit pe Demetriade să respecte întocmai adevărul istoric și acțiunea din poeziile lui Alecsandri. Ca urmare a acestor îndemnuri, au fost eliminate morțile melodramatice sortite lui Peneș ori Rodicăi în primele variante ale scenariului. Ancheta din 1933 îl prezintă pe Grigore Brezeanu drept regizor al filmului, fără însă ca vreun document al epocii să susțină această teză. Cu toate acestea, ea a fost acceptată — de cele mai multe ori fără îndoieli — de către monografiile ulterioare. Între hârtiile
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
hârtiile descoperite în 1985, Brezeanu nu figurează nicăieri ca regizor. Dimpotrivă, ele arată că Ar. Demetriade își asumase o bună parte din regie. În caietul vișiniu se observă că, în vreme ce Liciu nara acțiunea, Demetriade o transpune acum vizual, în cadru. Scenariul se transformă încet-încet în caiet de regie. În ultimă instanță, Demetriade descoperă posibilitățile montajului alternativ, asumându-și atât regizarea cât și, ulterior, montarea fizică a acestor scene. Tot aceste documente, însă, arată că Demetriade nu a avut controlul complet asupra
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
de pe pod ce a fost surprinsă în partea superioară a imaginii, se reflectă artistic în apă). Mișcările tactice ale trupelor conferă planului secund o mobilitate permanentă, rezultând frumoase compoziții de diagonală. Schițe de distribuție fuseseră alcătuite încă de la începutul scrierii scenariului, de către Petre Liciu, acesta notând: "„Peneș: T. Bulandra; Catrina: T. Barbu; moșul: I. Petrescu...”". Demetriade a realizat și el câteva variante, în cele din urmă ajungând la cea finală. Datorită însemnărilor lui, s-au putut identifica anumiți actori ce inițial
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
materială a dat însă naștere și la tablouri distonante. Spre exemplu, în scena consiliului de la Poradim, interiorul bivuacului princiar este tapisat numai cu rafturi de cărți. Finalul filmului a fost căutat cu înfrigurare de către Demetriade, așa cum se poate observa în scenariul său. Inițial, dorea reprezentarea alegorică a României, descătușată prin forța armelor și cu brațele ostașilor. Totuși, se pare că ideea finalului care există pe peliculă a venit din partea lui Grigore Brezeanu. La 10 mai 1912, acesta deschidea cinematograful de vară
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
1/14 iunie, Demetriade mărturisește că peste două zile speră să poată vedea tot pozitivul, pentru ca mai apoi să se poată apuca de montaj. Într-adevăr, la 7/20 iunie, actorul scrie fericit că "„în sfârșit am terminat cu rostirea scenariului. Am aranjat și lipit scenă cu scenă și le-am pus titlurile așa cum trebuia, ca să poată înțelege toată lumea. După sfaturile tuturor, am redus lungimea la vreo 2.000 de metri. Am fost siliți și de faptul că multe erau rău
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
recunoscătoare”), iar pe cealaltă „Muma Răniților — Societatea Leon Popescu”. În urma descoperirilor făcute în 1985 și a interpretării lor, Tudor Caranfil concluziona despre rolul lui Aristide Demetriade în realizarea filmului: "„se dăruise timp de aproape un an creației filmului, îi scrisese scenariul, se frământase în căutarea unor idei și soluții, se zbătuse pentru a obține necesarul filmărilor, dusese o bună parte din povara regiei până în faza finisării la montaj, se luptase — exasperat de inerția și suspiciunea lui Leon Popescu — pentru a difuza
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
câteva documentare despre România. Leon Popescu a continuat producția de filme, în 1913 realizând cel puțin 12 titluri cu echipa Marioarei Voiculescu, în paralel cu jurnale periodice de știri. El voia "„a face o editură de filme românești lucrate după scenarii românești [...], a deschide un nou teren de muncă și manifestare pentru artiștii noștri...”". Își dotase Teatrul Liric cu un studio și un cu laborator având aparatură modernă și oameni pricepuți în meserie, aduși din străinătate. Strânsese actori și scriitori de
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
American din Geneva, Elveția, un liceu special pentru elevi "cu probleme", unde a fost votat ca și "candidat la scaunul electric". Întors în Statele Unite, Stallone a urmat cursurile de dramă la Universitatea din Miami și a început să scrie primele scenarii. S-a lăsat de facultate ca să devină actor în New York City, dar rolurile s-au lăsat așteptate. A obținut câteva roluri în piese de "teatru de avangardă" (nude) și a apărut chiar și într-un film semi-pornografic intitulat " Petrecere la
Sylvester Stallone () [Corola-website/Science/303368_a_304697]
-
reușit să reziste loviturilor lui Ali, pierzând prin decizia arbitrilor, dar reușind să-l trimită la podea pe campion și să câștige admirația publicului. Inspirat, Stallone s-a încuiat într-o cameră timp de trei zile, în care a scris scenariul filmului. Mai mulți producători s-au arătat interesați de scenariu, dar Stallone a insistat că nu-l vinde decât cu condiția să joace el însuși în rolul titular. Ofertele au crescut substanțial, de la câteva zeci de mii de dolari, la
Sylvester Stallone () [Corola-website/Science/303368_a_304697]
-
dar reușind să-l trimită la podea pe campion și să câștige admirația publicului. Inspirat, Stallone s-a încuiat într-o cameră timp de trei zile, în care a scris scenariul filmului. Mai mulți producători s-au arătat interesați de scenariu, dar Stallone a insistat că nu-l vinde decât cu condiția să joace el însuși în rolul titular. Ofertele au crescut substanțial, de la câteva zeci de mii de dolari, la peste o sută, producătorii dorind o vedetă consacrată ca Robert
Sylvester Stallone () [Corola-website/Science/303368_a_304697]
-
Stallone s-a trezit între cele mai mari nume din Hollywood. El a reluat rolul Rocky de cinci ori în următoarele trei decenii ("Rocky II" (1978), "Rocky III" (1982), "Rocky IV" (1985), "Rocky V" (1990) și "Rocky Balboa" (2006), semnând scenariul și regia la toate, cu excepția părții a cincea, regizată de John Avildsen, care a regizat și prima parte), mai ales atunci când alte filme ale sale nu au avut succesul așteptat. Seria Rocky a transformat treptele Muzeului de Artă din Philadelphia
Sylvester Stallone () [Corola-website/Science/303368_a_304697]