19,447 matches
-
l-a lovit în gură și i-a umplut fața cu apă. Până și-a reventi bunicul și și-a șters ochii de stropi, hoțul a dispărut. Orice a făcut pentru a-l recupera a fost zadarnic. Cu dezvoltatul său simț al datoriei, bunicul s-a prezentat singur la primul post de jandarmi și a raportat colonelului de la județ. I s-a spus că trebuie să fie arestat, judecat și condamnat în locul celui scăpat de sub pază. Pentru că era vorba de un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de peste 40 de ani. Am fost surprins de vocabularul pe care-l folosea, de delicatețea gesturilor ei, de politețea ei. Parcă ar fi fost absolventă de pension, parcă ar fi trăit într-un mediu de intelectuali, și cu un bun simț ieșit din comun. După despărțire, am comentat cu unchiul Constantin acest caz, atât de deosebit de mediul înconjurător și de posibilitățile modeste de trai. Asupra acestei verișoare mi-a atras atenția unchiul Constantin, de a cărui mărturie mă folosesc pentru a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
femeile au procedat legal și le-a aprobat, cu prevderea ca nici una să nu ia mai mult de două kilograme. Deși femeile n-au fost chemate la cântar cu strugurii aleși de fiecare, Dinu era sigur că doamnele au bun simț și noblețe. Au plecat cu autobuzul cu care veniseră, bucuroase că au făcut treabă și că brigadierul a fost rezonabil, dar... Dar la ieșirea din perimetrul colectivei, autobuzul a fost oprit de un milițian și un activist de partid, femeile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ce mare, neînchipuit de mare noroc am avut de mamă. Mamă cu adevărat. Mamă cu suflet de mamă. Sunt mame fără suflet de mamă. Sunt mame cu suflet criminal. Ce nenorocire pentru acei copilași. Sunt femei care au mai puțin simț matern decât câinii, porcii sau păsările. Cred că aceasta este cea mai mare monstruozitate a veacului nostru. Sâmbătă 12 august. După masă am cercetat Sfânta Scriptură cu privire la căsătorie. Am ajuns la concluzia că nici eu nici Marta nu putem respecta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un suflet de aur. El n-a dormit deloc, dar toți cei care au participat la marș au fost primii care au coborât din paturi la ora deșteptării. În cadrul organizației legionare, instructorii ne puneau la încercări grele. Ni se verifica simțul răspunderii, tăria de caracter, sinceritatea, curajul. Se punea mare preț pe simțul dreptăț ii și pe educația voinței. Tot ceea ce ni se cerea să facem, trebuia să izvorască din iubirea neamului și a țării. Cei care nu puteau să iubească
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care au participat la marș au fost primii care au coborât din paturi la ora deșteptării. În cadrul organizației legionare, instructorii ne puneau la încercări grele. Ni se verifica simțul răspunderii, tăria de caracter, sinceritatea, curajul. Se punea mare preț pe simțul dreptăț ii și pe educația voinței. Tot ceea ce ni se cerea să facem, trebuia să izvorască din iubirea neamului și a țării. Cei care nu puteau să iubească neamul, cei care, supuși la încercări, căutau să le depășească din ambiția
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe cât era posibil, mai aproape de realitatea românească. Prezint un exemplu ipotetic: Un mare profesor de sociologie, să zicem, Dimitrie Gusti, sau Traian Herseni, depun la secția de votare două voturi în deplină cunoștință de cauză și cu cel mai mare simț al resposabilității, în timp ce doi nemernici, la aceiași secție de votare, pentru 100 grame de țuică votau împotriva alegerii făcute de marii și conștiincioșii profesori. Tocmai pentru îndepărtarea unor astfel de racile morale care înlesneau candidaților „cumpărarea” voturilor de la cei incompetenți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
calitative și interpretări ale fenomenului religios. altfel spus, familiarizarea cu actul hermeneutic este absolut necesară pentru un sociolog modern al religiilor. De aceea este necesar să precizăm și să știm ce înseamnă hermeneutica și, în special, hermeneutica fenomenului religios. În ciuda simțului comun, hermeneutica nu se identifică cu interpre tarea. În sens heideggerian, hermeneia însemna relevanța de sine a în-sinelui divin, modul în care Zeul se manifesta direct, nemijocit, ca Zeu. Actul hermeutic numește în-sinele real, cunoscut direct, nu pe cel mijlocit
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Kuhn și Max Müller să încerce reconstruirea unei limbi indo-europene comune, numită „proto-indo-europeană”. Max Müller, prin cartea sa Comparative Mythology: An Essay, a întemeiat știința modernă a religiilor, susținea r. Pettazzoni. În opinia lui Max Müller, originea religiei ar fi „simțul divinului”, conceput drept ceva infinit. Simțul divinului „nu este produsul unei revelații sau al unui instinct religios special, ci se naște, ca toate celelalte idei, din contactul sensibil cu realitatea”. Dintre aceste realități naturale, insuficient abstractizate de către om, un loc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
reconstruirea unei limbi indo-europene comune, numită „proto-indo-europeană”. Max Müller, prin cartea sa Comparative Mythology: An Essay, a întemeiat știința modernă a religiilor, susținea r. Pettazzoni. În opinia lui Max Müller, originea religiei ar fi „simțul divinului”, conceput drept ceva infinit. Simțul divinului „nu este produsul unei revelații sau al unui instinct religios special, ci se naște, ca toate celelalte idei, din contactul sensibil cu realitatea”. Dintre aceste realități naturale, insuficient abstractizate de către om, un loc special Îl ocupă limbajul. La limită
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
suferinței -, ascetul descoperă impermanența, deci nonsubstanțialitatea (păli: anattă) lucrurilor, și totodată nonsubstanțialitatea propriei sale ființe.” conform învățăturii lui Buddha, tot ceea ce ființează în lume se clasifică în cinci categorii/ansambluri/agregate: a) ansamblul aparențelor sau al sensibilului (lucrurile materiale, organele simțurilor și obiectele lor); b) senzațiile provocate de contactul cu cele cinci organe ale simțurilor; c) fenomenele cognitive (percepții și noțiuni); d) construcțiile psihice conștiente și inconștiente; e) gândurile. Toate reprezintă lumea, lucrurile și condiția umană. Fac parte dintr-o serie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ființe.” conform învățăturii lui Buddha, tot ceea ce ființează în lume se clasifică în cinci categorii/ansambluri/agregate: a) ansamblul aparențelor sau al sensibilului (lucrurile materiale, organele simțurilor și obiectele lor); b) senzațiile provocate de contactul cu cele cinci organe ale simțurilor; c) fenomenele cognitive (percepții și noțiuni); d) construcțiile psihice conștiente și inconștiente; e) gândurile. Toate reprezintă lumea, lucrurile și condiția umană. Fac parte dintr-o serie a cauzelor și efectelor, a VIeților și renașterilor numită „coproducerea condiționată”. Ea are 12
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
11 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋ În prima zi de martie, Luș se sculă stăpânit de-o bucurie proaspătă, răcoroasă, revărsată din toate simțurile.Fața lui rotundă, cu pielea de-un roșu-trandafiriu, fragedă, după somn, împrumuta ceva din răvășeala pașnică a lucrurilor din odaie. Înjură vesel greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
de terapie, se vor schimba, În timp ce variabilele secundare ar fi trebuit să rămână neschimbate. Evaluarea s-a făcut la Începutul studiului, intermediar și la 5 luni după Începerea tratamentului. Variabilele țintă au fost: severitatea durerii, perceperea afectării stilului de viață, simțul controlului durerii, epuizarea emoțională, comportamentul la durere, variabile măsurate de instrumente psihometrice. Variabilele secundare au fost: răspunsul la durere considerat de alții, perceperea partenerului de viață, nivelul de activitate. Rezultatele experimentului au fost că nu s-au Înregistrat modificări semnificative
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Cum poți sta în mare fără să-i simți foșnetul ? Cum poți ajunge la un adevăr doar ca să-l contabilizezi, să zici: a fost așa - iar nu așa ? Altfel decât trecând prin surse, prin lumea eminesciană în general, cu toate simțurile valide - nu la pândă, pentru că nu vânăm, nu suspectăm, ci valide, adică întregi - noi constatăm că nu putem face istorie literară. Așadar, această carte poate fi înțeleasă, în cheie culturală mai largă, ca un roman documentar de mentalități. Iar în privința
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mare gânditor politic al nostru. Scrierile lui cuprind un sistem de cugetare ce trebuie studiat. Era un luptător național, dar în același timp un idealist, în înțeles filosofic. Lumea nu e o realitate, ci ne apare așa cum o vedem prin simțurile noastre. Eminescu nu era un pesimist. Personalitatea lui s-a țesut în jurul filosofiei lui Kant, Schopenhauer și a celei indice. Este eronată părerea că, dacă Eminescu ar fi trăit altă viață materială, și-ar fi modificat sensibil convingerile filosofice ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
schimbe viziunea după 1944 punând aceleași informații într-o altă viziune, ideologică (este, între alții, editorul și biograful lui Nicolae Beldiceanu, poet ieșean stimabil, foarte interesant, el urmărind chestiuni de „audiție colorată” în versuri și experimentând, împreună cu Eduard Gruber, sincretismul simțurilor în psihologie și artă, dar rămas tocmai prin aceste contribuții ale anilor 1950-1960, un poet minor, aproape nesemnificativ, doar emblemă a poeziei socialiste de la sfârșitul secolului al XIX lea). Vrem să spunem că aceste scrisori toate, nu doar selecția operată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
N. Zaharia în 1923). Acesta este actul medical care atârnă ca o tinichea de plumb la gâtul lui Eminescu și concluziile lui se reverberează în mai toate biografiile care i s-au dedicat. El este contrazis mai întâi de bunul simț, pentru că Eminescu la Mănăstirea Neamț s-a simțit bine după toate mărturiile documentare și apoi de consultul universitar din 14 iunie 1887, organizat de Cornelia Emilian cu cele mai importante personalități medicale ale Iașului. Ce puteau să constate, în fond
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însă, cu atenție corespondența Veronicăi Micle din pachetul editat la anul 2000 de d na Cristina Zarifiopol-Ilias, se înțelege că Veronica n-a avut legături sexuale cu I. L. Caragaiale, deci acest argument nu-și găsește locul. Pur și simplu bunul simț este suficient pentru a îndepărta asemenea suspiciuni ale Hanrietei și ale epocii. (Iar Iuliu Roșca, un alt presupus amant al Veronicăi, va trăi ani mulți de acum înainte, sănătos...). Nu urmărim această pistă care duce în fundături. 21 mai: „De la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în aceeași serie gramaticală. Și ce înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect, alături de abstracțiuni sensibile... Vreau să spun că chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea - este de la sine înțeles că o izolează, deci construiește mai întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
netezește. Ce urmează de aici? Sau noi fără reclam nu ne știm prețui pe bărbații noștri, când îi avem, sau Eminescu n-a fost geniu.” (Apud eundem, p. 4243). Alexandru Grama rezolvă această dilemă „ardelenește”, adică în limitele unui bun simț care salvează... tocmai generația lui Eminescu, în speță pe un Titu Maiorescu însuși sau pe Nicloae Pătrașcu, în general pe intelectualii subțiri care au stat în jurul poetului: „Căci, oare, pe Alecsandri și Mureșanu nu i am prețuit noi, până au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
punere față în față, o detașare. Această compilație, pe care doctorul Ion Nica o ia drept raport autoptic și o discută ca atare, este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, ea se regăsește, ca interpretare, în interpretările de bun simț ale lui Ion Nica întărite și nuanțate, la rândul lor, de cele recente ale lui Ovidiu Vuia. VIII. ANEXE După încheierea cărții „” (Editura Criterion Publishing, 2007) am mai mult răgaz să mă ocup de unele lucrări care tratează același subiect
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, partea din ea care interpretează boala lui Eminescu se regăsește în interpretările de bun simț ale lui Ion Nica întărite și nuanțate, la rândul lor, de cele recente ale lui Ovidiu Vuia. Asta conturează o tradiție aproape continuă, adică o școală de gândire. Nimic nu-i permite lui Călin L. Cernăianu să facă din Manuscrisul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
părea prea simplu, dar de aici se începe. Pentru că nu-l aveam la îndemană pe D.Teleor știam de el, dar nu găseam trimiterea exactă eu m-am mulțumit, în cartea mea, doar să-l neg cu argumente de bun simț pe N.Pătrașcu; de aceea revin acum, adaugând și aceste argumente de text. 4. „CREDINȚA ZUGRĂVEȘTE ICOANELE ’N BISERICI” ...Observ în ultimul timp un oarecare interes, afișat mai ales pe INTERNET, pentru creștinismul lui Eminescu din partea unor tineri care se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-o. În ceea ce privește motivele mele pentru presupusul act pripit, voi face observația că nu există o companie mai proastă decît cea a propriei mele persoane: nu beau niciodată în exces, și am, fără să fiu mîndru de asta, prea mult bun simț pentru a mă atașa de mercenarii negustori cu amănuntul care vînd inechitate. Nu, este MÎNDRIA mea, blestemata mea de MÎNDRIE de neînvins, care mă aruncă în adîncă tulburare. Trebuie să știți că nouăsprezece douăzecimi din constituția mea este mîndria. Trebuie
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]