17,770 matches
-
doilea aranjament posibil în partea complicată a experimentului, aceasta ar funcționa atunci ca deschiderea și închiderea unui întrerupător de telegraf. O obiecție care pare a anula aceasta este imediat ridicată: Fotonii care apar în D1 până la D4 nu urmează o succesiune regulată. Prin urmare, fotonii care apar la D0 se acumulează pe același ecran de detectare în ordine aleatorie. Nu există nici o modalitate de a spune, observând pur și simplu momentul și locul în care fiecare foton este detectat cu ajutorul lui
Ștergerea întârziată a alegerii cuantice () [Corola-website/Science/329393_a_330722]
-
regală. Copilul este crescut de mama sa, principesa Elena, locuind în vila de la Șosea cunoscută și drept Palatul Kiseleff. Carol, aflat în Franța, speculează situația internă și tatonează terenul în vederea unei reîntoarceri. Politicianul Ionel Brătianu, artizanul și garantul îndepărtării de la succesiunea tronului al lui Carol moare, fiind înlocuit în funcția de premier de Vintilă Brătianu. În 1928, guvernul Brătianu cade, fiind înlocuit de Guvernul Iuliu Maniu. -------- 1927 -------- 1928 -------- 1929 -------- 1930 Anii '30 au debutat pentru tânărul rege cu întoarcerea tatălui său
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
la tron. Cu toate acestea, ambițiile avare care au stârnit în nord-vestul Europei de către Eduard Confesorul și datorita lipsei unui moștenitor, înainte de 1057, și a eșecului regelui pentru a pregăti calea lui Edgar la tron, a eliminat orice perspectivă de succesiune ereditară pașnică. Războiul a fost în mod clar inevitabil și Edgar nu era în poziția de a lupta, în timp ce nu avea putere din partea rudelor pentru a-i susține cauza. În consecință, Witenagemont l-a ales pe Harold Godwinson, fiind omul
Edgar Ætheling () [Corola-website/Science/330968_a_332297]
-
spre o fortăreață în care să se lase asediați de el, în timp ce armata Uniunii urmează să-l atace pe la spate. Din păcate, imediat după plecarea lor, comandantul armatei Uniunii moare, iar numirea unui nou comandant - în condițiile întârzierilor cauzate de succesiunea la tron - paralizează acțiunile în Englia. Când află că Jezal l-a numit Lord Mareșal, Collem West pornește într-o cursă nebună de a veni în ajutor prietenilor săi nordici, pe care armata lui Bethod era pe punctul de a
Puterea armelor () [Corola-website/Science/330977_a_332306]
-
un procent estimat de 40%. Odată puternică, marina a fost adusă la o stare jalnică. Cosimo a plătit frecvent Sfântul Împărat Roman, taxe mari. El a trimis muniție pentru împărat în timpul bătăliei de la Viena. Toscana a fost neutră în timpul Războiul Succesiunii Spaniole în parte din cauza slabei dotări militare a Toscanei; o revizuire militară din 1718 a arătat că armata număra mai puțin de 3000 de oameni, mulți dintre ei fiind infirmi și bătrâni. Între timp, capitala statului, Florența, s-a umplut
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
Tratatul de la Viena, care a dat tronul marelui ducat lui Don Carlos, Duce de Parma. Gian Gastone nu a fost la fel de ferm în negocierea viitorului Toscanei, cum a fost tatăl său. El a capitulat în fața cererilor străine, și în loc să aprobe succesiunea tronului celei mai apropiate rude de sex masculin, Prințul de Ottajano, a permis ca Toscana să fie conferită arhiducelui Francisc Ștefan de Lorena.
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
Participă la războiul din Olanda și la Asediul de la Maastricht se face remarcat pentru bravura sa, iar după sângeroasa Bătălia de la Seneffe, este avansat colonel al regimentului de cavalerie. Villars își începe ascensiunea militară la cincizeci de ani, în timpul Războiului Succesiunii Spaniole, probabil pentru că fusese considerat prea nechibzuit pentru a comanda o armată. După victoria sa asupra prințului de Baden în Bătălia de la Friedlingen din 20 octombrie 1702, devine Mareșal al Franței. Anul următor împreună cu Maximilian al II-lea Emanuel, Elector
Claude Louis Hector de Villars () [Corola-website/Science/331909_a_333238]
-
General al Franței. În 1734, Villars încă în mare formă la cei 81 de ani ai săi, primește comanda a 40000 de francezi, 12000 de piemontezi și 21000 de spanioli pentru a cucerii Milano în trei luni, în timpul Războiului de succesiune polonez și moare în patul său la Torino pe 17 iunie 1734. Voltaire a spus despre el: "Cunoștea pe de rost cele mai frumoase scene din Corneille, Racine și Molière. L-am auzit spunând într-o zi unui foarte celebru
Claude Louis Hector de Villars () [Corola-website/Science/331909_a_333238]
-
almohadă nu s-a prăbușit imediat după o astfel de înfrângere și după moartea Mahdiului lor carismatic, este o dovadă a organizației foarte bine pusă la punct de Ibn Tumart în Tinmel. Cu siguranță va fi fost o luptă pentru succesiune, bătălie câștigată de Abd al-Mu’min. În ciuda faptului că era un berber din zona Targa (în Algeria), fiind astfel un străin printre reprezentanții Masmudei din sudul Marocului. Într-un gest ostentativ de sfidare, în 1132, Abd al-Mu’min a condus
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
de Sud a României. 71% dintre cei care declară că sunt la curent cu această informație o menționează pe Principesa Margareta drept persoana care va reprezenta, în viitor, Casa Regală a României, iar alți 15% amintesc că în linia de succesiune ar urma „fiica Regelui”, fără însă a specifica la care dintre fiicele Regelui Mihai I fac referire. Aproximativ șase din zece persoane chestionate care cunosc cine urmează să reprezinte, în viitor, Casa Regală a României au multă sau foarte multă
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
nobilimea din Galicia l-a proclamat rege, acesta fiind fiul fostului rege Ordono al III-lea de Leon, detronându-l pe vărul său, Ramiro al III-lea de Leon. Această uzurpare a fost văzută ca o extindere a crizei de succesiune incertă în 950. La momentul uzurpării, fracțiunea lui Bermundo era condusă de Gonzalo Menéndez și de Ramiro al III-lea de Rodrigo Velázquez. Bermudo a fost încoronat în catedrala din Santiago de Compostela, la 15 octombrie 982. Pentru sprijinul său
Bermundo al II-lea de Leon () [Corola-website/Science/331414_a_332743]
-
său, Ordono al II-lea, împreună cu proprii săi fii. Când Ordono al II-lea a murit în 924, nici unul din fii săi nu au urmat la tronul Leonului, ci fratele său, Fruela al II-lea de Austria. Circumstanțele exacte ale succesiunii lui Fruela de la moartea sa sunt neclare, însă fiul lui Fruela, Alfonso Fróilaz, a devenit rege în cel puțin o parte a regatului. Sancho Ordóñez, Alfonso, și Ramiro, fiii lui Ordoño al II-lea, au pretins că sunt moștenitorii de
Dinastia Astur-Leon () [Corola-website/Science/331415_a_332744]
-
nobilimea din Galicia l-a proclamat rege, acesta fiind fiul fostului rege Ordono al III-lea de Leon, detronându-l pe vărul său, Ramiro al III-lea de Leon. Această uzurpare a fost văzută ca o extindere a crizei de succesiune incertă în 950. La momentul uzurpării, fracțiunea lui Bermundo era condusă de Gonzalo Menéndez și de Ramiro al III-lea de Rodrigo Velázquez. Bermudo a fost încoronat în catedrala din Santiago de Compostela, la 15 octombrie 982. Pentru sprijinul său
Dinastia Astur-Leon () [Corola-website/Science/331415_a_332744]
-
Medical Center în prezența tatălui ei. Numele și titlul ei au fost făcute publice de către bunicul ei, regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, la 26 februarie 2014. De asemenea, s-a anunțat că Prințesa Leonore este în ordinea succesiunii la tronul Suediei. Pentru a putea moșteni tronul, va trebui însă să fie membră a Bisericii suedeze și să fie crescută în Suedia. Prințesa Leonore are un frate mai mic, Prințul Nicolas, Duce de Ångermanland, născut în 2015. Numele "Leonore
Leonore de Suedia () [Corola-website/Science/331440_a_332769]
-
succes și eșec și s-a încheiat cu moartea lui Carol, domnitorului de Viana, probail fiind otrăvit de mama sa vitregă în 1461. Catalanii, care au adoptat cauza lui Carol și au avut nemulțumirile proprii, au fost chemați într-o succesiune de pretendenți străini, pentru un război împotriva lui Ioan al II-lea. Ultimii ani ai săi i-a petrecut confruntându-se cu aceștia. La bătrânețe, Ioan a fost orbit de cataractă însă și-a recuperat vederea datorită operației medicului Abiatar
Ioan al II-lea al Aragonului () [Corola-website/Science/331454_a_332783]
-
aristocrația Navarei a ales regele lor și și-au restabilit independența, iar nobilimea din Aragon l-a urcat pe tron pe Ramiro. Ca rege, el a primit o dispensă papală să abdice de la jurămintele monahale, în scopul de a asigura succesiunea la tron . Regele Ramiro, s-a căsătorit cu Agnes de Aquitania în 1135, iar singurul lor copil a fost Petronilla, care s-a născut în anul următor în Huesca. Căsătoria ei a fost o chestiune de stat foarte importantă. Nobilimea
Petronilla I a Aragonului () [Corola-website/Science/331476_a_332805]
-
suzeran-vasal, el fiind suzeranul. Ca urmare a relației sale cu mănăstirea Cluny, el a îmbunătățit drumul de la Gasconia la León. Acest drum avea să înceapă să aducă trafic mare până în Iberia în timp ce pelerinii se înghesuiau în Santiago de Compostela. După succesiunea lui Bermudo al III-lea de Leon, Sanco a negociat căsătoria fiului său Ferdinand de Castilia cu Sancha, fosta logodnica a lui García Sánchez și sora lui Bermudo, împreună cu dotă care includea terenurile disputate ale Leonului. Sancho a fost imediat
Sancho al III-lea al Navarei () [Corola-website/Science/331464_a_332793]
-
o consecință a asasinării regelui Sancho al IV-lea al Navarei de către frații săi, Navara a fost unită cu Aragonul. Cu toate acestea, odată cu pierderea regelui războinic care nu a avut copii, Alfosno I al Navarei și Aragonului în 1134, succesiunea a căzut în dispută. În testamentul său neobișnuit, Alfonso a lăsat regatele combinate unor ordine a curciadelor, care neutraliza în mod efectiv papalitatea să-și execite vreun rol în selectarea potențialilor candidați. Nobilimea a respins imediat testamentul, iar Aragonul îl
Garcia Ramirez al Navarei () [Corola-website/Science/331465_a_332794]
-
luna mai 1135, García s-a declarat vasalul lui Alfonso al VII-lea. Acest lucru îl punea în același timp sub protecția și domnia Castiliei și și-a cumpărat recunoașterea statutului său regal de la Alfonso, care era un pretendent al succesiunii lui Alfonso I. Prezentarea lui Garcia în Castilia a fost văzută ca un act de protecție pentru Navara și care a avut drept consecință, punerea ei într-o alianță ofensivă împotriva Aragonului și, acum că Garcia a apelat la Alfonso
Garcia Ramirez al Navarei () [Corola-website/Science/331465_a_332794]
-
lui Bechir Djemayel. Chamoun a fost nevoit să accepte lichidarea forței armate a taberei sale și să consimtă la continuarea cooperării politice cu Bechir Djemayel. După asasinarea acestuia din urmă în 1982 Chamoun a cântărit posibilitatea de a candida la succesiunea acestuia la președinția Libanului, dar a renunțat, după unele surse, deoarece nu ar fi fost agreat de către Israel, ale cărui forțe invadaseră în acea vreme Libanul în cadrul luptei contra Organizației pentru Eliberare a Palestinei care își avea cartierele generale și
Camille Chamoun () [Corola-website/Science/331486_a_332815]
-
Castiliei la Segovia, doar trei zile mai târziu. În timp ce ea și Ferdinand începeau să reorganizeze Curtea regală, Alfonso al V-lea al Portugaliei a trecut granița, declarând-o pe Juana la Beltraneja moștenitoare legitimă. Astfel a început Războiul Castilian de Succesiune. Ferdinand i-a învins pe invadatori în Bătălia de la Toro, în 1476, și problema succesiunii a fost rezolvată. Alt obiectiv al lui Ferdinand și Isabelei a fost subjugarea orașelor, cetăților și punctelor strategice care se dovediseră rebele. În 1479 a
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
Curtea regală, Alfonso al V-lea al Portugaliei a trecut granița, declarând-o pe Juana la Beltraneja moștenitoare legitimă. Astfel a început Războiul Castilian de Succesiune. Ferdinand i-a învins pe invadatori în Bătălia de la Toro, în 1476, și problema succesiunii a fost rezolvată. Alt obiectiv al lui Ferdinand și Isabelei a fost subjugarea orașelor, cetăților și punctelor strategice care se dovediseră rebele. În 1479 a murit tatăl lui Ferdinand, astfel încât el a devenit conducător al Aragonului. În 1480, cuplul a
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
religioase din Spania, punând bazele viitoarei Contrareforme. În calitate de Cancelar, puterea lui a sporit treptat. Ferdinand și Isabela creaseră un imperiu, iar în ultimii ani ai domniei lor s-au văzut presați de chestiuni de administrare și politică; erau preocupați de succesiune, astfel încât au încercat să lege coroana spaniolă de alte case regale din Europa. Din punct de vedere politic, asta se poate vedea din încercări de eliminare a influenței franceze, și de a uni întreaga Peninsulă Iberică. Până la începutul lui 1497
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
succes și eșec și s-a încheiat cu moartea lui Carol, domnitorului de Viana, probail fiind otrăvit de mama sa vitregă în 1461. Catalanii, care au adoptat cauza lui Carol și au avut nemulțumirile proprii, au fost chemați într-o succesiune de pretendenți străini, pentru un război împotriva lui Ioan al II-lea. Ultimii ani ai săi i-a petrecut confruntându-se cu aceștia.
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
Spaniei și a celei de-a doua soții, Mariana de Austria. Spania nu avea moștenitor de la decesul cu 11 ani înainte a Prințului Baltasar Carlos, fiul lui Filip al IV-lea și a primei soții, Elisabeta a Franței, și problema succesiunii lui Filip devenise o chestiune de rugăciune fierbinte și de anxietate. După moartea timpurie a lui Baltasar Carlos, Filip a rămas cu fiica sa Maria Tereza ca moștenitoare prezumptivă. La începutul anului 1657, astrologii l-au asigurat pe Filip că
Filip Prospero, Prinț de Asturia () [Corola-website/Science/331487_a_332816]